„200 de ani de la crucificarea Basarabiei” la liceul din satul Măgdăceşti

7
126

Vineri, 18 mai, în cadrul primei ediţii a simpozionului ştiinţific şcolar cu tema „200 ANI DE LA CRUCIFICAREA BASARABIEI”, desfăşurat la liceul din satul Măgdăceşti, raionul Criuleni au fost prezentate importante comunicări ale elevilor în ce priveşte tragicul an 1812 şi repercusiunile acestuia pentru jumătatea estică a Moldovei istorice. Astfel, cei 10 participanţi şi-au expus comunicările în cadrul a 3 tematici: 1. Apariţia problemei basarabene; 2. Moştenirea istorică a anului 1812; 3. Basarabia: evoluţie şi perspective. Comunicări au prezentat şi membrii Acţiunea 2012, Mihai EFROS, Vasile SPÂNU şi Ion GUZUN.

Iniţiativa petrecerii unui asemenea simpozion îi aparţine profesorului de istorie, Eugenia CIUTAC, care a fost desemnată „Profesorul anului 2011 în raionul Criuleni”. Împreună cu ceilalţi doi profesori de istorie din liceu au reuşit să organizeze la cel mai înalt nivel acest eveniment, primind şi laude de la cei doi mari istorici invitaţi, atât pentru organizare, cât şi pentru cunoştinţele elevilor care au prezentat comunicări.

Invitaţi la această primă ediţie au fost: Anatol PETRENCU, istoric, profesor universitar, Ion VARTA, istoric, profesor universitar, Ion DULSCHII, istoric, Vasile EFROS, consilier local, căruia de fapt, îi aparţine ideea organizării unui asemenea eveniment.

Motto-ul simpozionului a fost: „A întreba un basarabean de ce naţiune este, ar fi cum ai întreba soarele ce profesie are”

Vasile EFROS a oferit tuturor participanţilor câte un tricou cu mesajul „Basarabia e România” şi câte o carte „Moldovenii sub teroarea bolşevică”.

 

Organizatorii îşi propun desfăşurarea următoarelor ediţii cu prilejul zilelor de 1 decembrie (anul 1918 – Marea Unire), 24 ianuarie (anul 1859 – Unirea Principatelor), 27 martie (anul 1918 – Unirea Basarabiei cu Patria Mamă).

La 16 mai 1812, acum 200 ani, în urma Păcii de la Bucureşti, semnată la Hanul lui Manuc Bei, Imperiul ţarist a anexat partea de est a Moldovei, situată între râurile Prut şi Nistru, pe care l-a denumit Basarabia, pornind un lung proces de deznaţionalizare şi masacrare a românilor moldoveni din acest teritoriu.

7 COMENTARII

  1. Bravo D-lui PetrenCO (asa v-au numit pana la 1989), sunteti unul din cele mai talentate istorici!!!! Ba cu metodele de cercetare cam este o intrebare, cum ati fost sluga, sluga ati ramas… Fv invata istoria scrisa de dum-ra de PROTOROMANI ma rid pin acuma, asao poveste inca trebuia razgindita!!!

    • „NIMENI NU ESTE MAI ROB
      decât acela CARE SE CREDE LIBER,
      fără a fi cu adevărat liber.”

      -Johann Wolfgang Goethe
      „cine NU-ŞI CUNOAŞTE TRECUTUL
      NU poate înţelege prezentul
      şi NU va putea să vadă viitorul”.

      „CINE CONTROLEAZĂ TRECUTUL CONTROLEAZĂ ŞI VIITORUL.

      Cine controlează prezentul controlează ŞI trecutul”.

      „1984 „-George Orwell

      „Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales,
      IUBIREA TRECUTULUI,
      FĂRĂ DE CARE NU EXISTĂ IUBIRE DE ŢARĂ. „

      Mihai Eminescu

      “SUNTEM ROMÂNI,
      vrem SĂ RĂMÂNEM ROMÂNI

      şi cerem egala îndreptăţire a naţiunii noastre!”-Mihai Eminescu

      “SUNTEM ROMÂNI
      ŞI PUNCTUM !”

      -Mihai EMINESCU

    • Dar cum a ajuns „Serj” să fie atât de ZOMBAT de Călăii OCUPANŢI RUŞI?
      Marele ROMÂN Eminescu explica încă de acum peste 140 de ani STRATEGIA RUSEASCĂ de izolare şi îndobitocire a ROMÂNILOR basarabeni:

      „Pentru ca să ne ia individualitatea, Rusia ar trebui să ne dea alta în schimb, şi, cel puţin deocamdată, nu suntem copţi pentru o asemenea degenerare.

      […] când între Moldova şi aşa-numita Basarabia comunicaţia era liberă.
      Ruşii s-au încredinţat că această libertate este primejdioasă numai pentru dânşii şi pentru aceasta au închis graniţele ermeticeşte şi au curmat atingerea între ROMÂNII de peste Prut şi restul POPORULUI ROMÂN.

      De atunci şi până acum măsurile silnice pentru stârpirea ROMÂNISMULUI se iau fără de curmare.
      Administraţia, biserica şi şcoala sunt cu desăvârşire ruseşti, încât este oprit a canta în ziua de Paşti „Hristos a inviat” în ROMÂNEŞTE.

      Nimic în limba ROMÂNEASCĂ nu se poate scrie; nimic ce e scris în limba ROMÂNEASCĂ, nu poate să treacă graniţa fără de a da loc la presupusuri şi persecuţiuni; ba oamenii de condiţie se feresc de a vorbi în casă ROMÂNEŞTE, pentru ca nu cumva o slugă să-i denunţe; într-un cuvânt, orice manifestaţie de viaţă ROMÂNEASCĂ e oprită, rău privită şi chiar pedepsită.”

      Chiar şi VOI MALDAVANIŞTII-STATALIŞTI (slugile ocupanţilor ruşi)
      aţi înţeles că după 200 de ani de OCUPAŢIE RUSEASCĂ,
      ADEVĂRUL NU MAI POATE FI ASCUNS!!!

      „limba moldovenească” a celor de la „moldovenii.KGB” este de fapt
      LIMBA RUSĂ A OCUPANŢILOR !

      Oare pe câţi dintre RĂZEŞII sau boerii MARELUI ROMÂN moldovean Ştefan cel Mare şi Sfânt se numeau „Serj”,”serghei”,”ivan”,”igor”,”dodon”,”voronin”,”şelin”,”mişin”,”smirnov”?

      De fapt de ce sunt trimişi la atac ZOMBAŢII tip „Serj”?
      Doar e clar:
      VOI MALDAVANIŞTII-STATALIŞTI (slugile ocupanţilor ruşi) şi stăpânul vostru tot mai ne-PUTIN-ciosul PUTIN ştiţi că RUSIA A PIERDUT DEFINITIV Basarabia .

      REUNIFICAREA Basarabiei cu Ţara Noastră Mamă ROMÂNIA ESTE ÎN PLINĂ DESFĂŞURARE !!!

  2. MANKURTISMUL e boală grea.
    Această boală grea provocată de VIRUSUL MINCIUNII RUSEŞTI se mai numeşte şi „STATALISM”,”MOLDOVENISM” sau „PRAGMATISM”.

    MANKURTISMUL la unii ţine de BUZUNAR şi TRĂDARE,dar la alţii e şi RÂNZĂ multă umflată şi hrănită de VICLENIILE şi MINCIUNILE RUSEŞTI numite „respubliKAKA maldavski”,”limba maldavski” şi „poporul maldavski”.

    Dar iată MEDICAMENTUL pentru BOALA RUSEASCĂ numită mankurtism.
    Medicamentul este ADEVĂRUL ASCUNS 200 de ani de ruşi.

    „SUNTEM ROMÂNI,
    vrem SĂ RĂMÂNEM ROMÂNI

    şi cerem egala îndreptăţire a naţiunii noastre!”

    „SUNTEM ROMÂNI
    ŞI PUNCTUM !”

    -Mihai EMINESCU

    – Francesco della Valle scrie în 1532 că ROMÂNII “se denumesc ROMEI în limba lor”, iar mai departe el citează expresia : “Sti ROMINEST?”: “…si dimandano in lingua loro ROMEI…se alcuno dimanda se sano parlare in la lingua valacca, dicono a questo in questo modo: Sti RIMINEST? Che vol dire: Sai tu ROMANO ?…” în:
    /Claudiu Isopescu, Notizie intorno ai ROMENI nella letteratura geografica italiana del Cinquecento, în Bulletin de la Section Historique, XVI, 1929, p. 1- 90./
    – În 1534, Tranquillo Andronico notează că ” Valachi nunc se ROMANOS vocant” (“se numesc ROMÂNI”)
    /Endre Veress, Fontes rerum transylvanicarum:Erdélyi történelmi források, Történettudományi Intézet, Magyar Tudományos Akadémia, Budapest, 1914, S. 204/
    – Germanul transilvanean Johann Lebel scrie în 1542 că « Vlachi » se numeau între ei « ROMUINI» : “Ex Vlachi Valachi, ROMANENSES Italiani,/Quorum reliquae ROMANENSI lingua utuntur…/Solo ROMANOS nomine, sine re, repraesentantes./Ideirco vulgariter ROMUINI sunt appelanti”
    /Ioannes Lebelius, De opido Thalmus, Carmen Istoricum, Cibinii, 1779, p. 11 – 12/
    – cronicarul polonez Stanislaw Orzechowski (Orichovius) notează în 1554 că în limba lor « walachii » se numesc «ROMINI » : “qui eorum lingua ROMINI ab ROMANIS, nostra Walachi, ab Italis appellantur” St. Orichovius, Annales polonici ab excessu Sigismundi.
    /I. Dlugossus, Historiae polonicae libri XII, col 1555/
    – Croatul Ante Verančić precizează în 1570 că « Vlahii » din Transilvania, MOLDOVA şi ŢARA ROMÂNEASCĂ se desemnează ca « ROMANI »: „…Valacchi, qui se ROMANOS nominant…„ “Gens quae ear terras (Transsylvaniam, MOLDAVIEM et Transalpinam) nostra aetate incolit, Valacchi sunt, eaque a ROMANIA ducit originem, tametsi nomine longe alieno…“
    /Transsylvaniae, MOLDAVIAE et Transaplinae, in Monumenta Hungariae Historica, Scriptores; II, Pesta, 1857, p. 120/
    – Francezul Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în MOLDOVA, ŢARA ROMÂNEASCĂ şi cea mai mare parte a Transilvaniei, “ se consideră adevăraţi urmaşi ai ROMANILOR şi-şi numesc limba “ROMÂNEŞTE”, adică ROMANA”: “Tout ce pays: la Wallachie, la MOLDAVIE et la plus part de la Transylvanie, a esté peuplé des colonies ROMAINES du temps de Trajan l’empereur… Ceux du pays se disent vrais successeurs des ROMAINS et nomment leur parler ROMANECHTE, c’est-à-dire ROMAIN … ” în Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier l’an 1574 de Venise a Constantinople.
    /Paul Cernovodeanu, Studii si materiale de istorie medievala, IV, 1960, p. 444/
    – După o călătorie prin ŢARA ROMÂNEASCĂ, MOLDOVA şi Transilvania Ferrante Capecci relatează în 1575 că locuitorii acestor provincii chiamă limba lor “ROMÂNEŞTI” (“romanesci”): “Anzi essi si chiamano ROMANESCI, e vogliono molti che erano mandati quì quei che erano dannati a cavar metalli…”
    /Maria Holban, Călători străini despre ŢĂRILE ROMÂNE, Bucureşti, Editura Stiinţifică, 1970, vol. II, p.158 – 161./
    – maghiarul ardelean Martinus Szent-Ivany în 1699 citează frazele: « Si noi sentem RUMENI » (“Şi noi suntem ROMÂNI”) şi « Noi sentem di sange RUMENESC » (“Noi suntem de sânge ROMÂNESC”) : “Valachos… dicunt enim communi modo loquendi: Sie noi sentem RUMENI: etiam nos sumus ROMANI. Item: Noi sentem di sange RUMENESC : Nos sumus de sanguine ROMANO”
    /Martinus Szent-Ivany, Dissertatio Paralimpomenica rerum memorabilium Hungariae, Tyrnaviae, 1699, p. 39/

  3. Domnul Moldovei-Dimitrie CANTEMIR
    (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723):

    «Înainte de toate, chiar dacă acest (neam) a fost împărţit în trei ţinuturi de căpetenie, totuşi

    TOŢI SE CHEAMĂ CU ACELAŞI NUME DE ROMÂNI,

    DISPREŢUIND adică dând de-o parte NUMELE DE VALAHI,
    care le-a fost dat de către popoarele barbare.

    Căci ROMÂNII care trăiesc şi astăzi în Transilvania, deasupra fluviului Olt, în ţinutul numit Maramureş,

    nu-şi dau numele de valahi, ci de ROMÂNI (martori îmi sunt toşi locuitorii tuturor naţiilor din Transilvania).

    Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate îi numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, îi numim munteni – căci au luat în stăpânire mai multe locuri muntoase) îşi dau şi ei la fel numele de ROMÂNI, iar ţării lor de ŢARA ROMÂNEASCĂ, adică în latineşte: TERRA ROMANA.”

    Domnul Moldovei-Dimitrie CANTEMIR
    (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723):

    «Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor»:

    «neamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor…
    TOŢI cu un nume de obste ROMÂNI SE CHEAMĂ».

  4. Miron Costin(30 martie 1633- 1691)
    Cronicar ROMÂN DIN MOLDOVA, unul dintre primii scriitori și istoriografi din literatura ROMÂNĂ.

    «CA ŞI NOI, şi muntenii se numesc ROMÂNI…
    RUMÂN este un nume schimbat in cugetarea anilor de la ROMÂN…»

    (Cronica polonă: Despre limba moldovenească sau RUMÂNEASCA).

    MIRON COSTIN- (30 martie 1633- 1691)

    “Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldovéni, iară
    NU ÎNTREBĂM: ştii moldovenéşte?,
    ci ŞTII ROMÂNEŞTE?”

    MIRON COSTIN- (30 martie 1633- 1691)
    “şi ţărâi noastre, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti
    NUMELE CEL DIREPTU de moşie,

    IESTE RUMÂN,

    cum să răspundŭ şi acum toţi acéia din Ţările Ungureşti lăcuitori şi munténii ţara lor şi scriu şi răspundŭ cu graiul:

    ŢARA ROMÂNEASCĂ.”
    Miron Costin, cronicar al Moldovei
    1633 – 1691
    ”De neamul moldovénilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor.

    Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul ţărâi cel dintăi şi a neamului moldovenescŭ” de Miron Costin

    ”Aşa toate neamurile suptŭ multe numere toate suntŭ. Şi acéstea nu toate numerile, numai unile dintr-însile ţi le-am însemnatŭ, pentru înţelesul numerilor mai lesne neamului şi acestor ţări, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti şi ROMÂNILOR din Ardeal.
    Aşa şi neamul acésta, de carele scriem, al ţărâlor acestora,
    NUMELE VECHIU şi mai direptŭ IESTE RUMÂN, adecă RÂMLEAN, de la Roma.
    Acest nume de la discălicatul lor de Traian, şi cât au trăit pănă la pustiirea lor di pre acéste locuri şi cât au trăitŭ în munţi, în Maramoroş şi pe Olt, tot acest nume au ţinut şi ţin pănă astăzi şi încă mai bine munténii decât moldovénii, că ei şi acum zic şi scriu ţara sa RIMÂNEASCĂ, ca şi ROMÂNII cei din Ardeal.
    Iară streinii şi ţările împrejur le-au pus acestŭ nume vlah, de pe vloh, cum s-au mai poménit, valios, valascos, olah, voloşin, tot de la streini suntŭ puse acéste numere, de pre Italiia, cărora zic vloh.

    Apoi mai târziu, turcii, de pre numere domnului carile au închinat ţara întăi la turci, ne zic bogdani, munténilor cara-vlah, grecii bogdano-vlah, munténilor vlahos.
    Că acestŭ nume, moldovan, ieste de pre apa Moldovei, după al doilea discălicatul aceştii ţări de Dragoşu-vodă.

    Şi munténilor, ori de pe munte, muntean, ori de pe Olt, olteani, că léşii aşa le zic, molteani.
    Măcară dară că şi la istorii şi la graiul şi streinilor şi înde sine cu vréme, cu vacuri, cu primenéle au şi dobândescŭ şi alte numere, iară acela carile ieste

    VECHIU NUME stă întemeiat şi înrădăcinat: RUMÂN.

    Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldovéni, iară nu întrebăm: ştii moldovenéşte?, ce ştii ROMÂNEŞTE?, adecă RÂMLENEŞTE, puţin nu zicem: sţis romaniţe? pre limba latinească.

    Stă dară NUMELE CEL VECHIU ca un teméi neclătit, deşi adaog ori vrémile îndelungate, ori streini adaog şi alte numere, iară cela din rădăcină nu să mută.

    Şi aşa ieste acestor ţări şi ţărâi noastre, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti NUMELE CEL DIREPTU de moşie, IESTE RUMÂN, cum să răspundŭ şi acum toţi acéia din Ţările Ungureşti lăcuitori şi munténii ţara lor şi scriu şi răspundŭ cu graiul: Ţara ROMÂNEASCĂ.
    Şi acestŭ nume vlah de la turci şi de la greci ieste, de la némţi vallios, de la franţoji valahos, de la léşi voloşin, de la moscali şi de la rusi tot aşa voloşin şi de la unguri olah; acesta nume tot de pe vloh ieste şi vloh ieste italiianŭ, din care ţări a vlohului, adecă a Italiei, au pornitŭ Traian, împăratul Râmului, fără număr mulţime de norod şi i-au aşezatŭ în aceste ţări a
    DACHIEI CEI VECHI.

LĂSAȚI UN MESAJ