„Limba română nu va fi discriminată în noua familie europeană”

0
14

nterviu cu dl Mircea Mihalevschi, prof. univ., şef al catedrei de Franceză a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, autor al multor studii, lucrări ştiinţifice (volumul său „Disfuncţii metaforice” s-a bucurat de succes internaţional).– Stimate dle Mircea Mihalevschi, există pericolul discriminării limbii române în noua familie europeană?

Nu cred că există această primejdie. Pe de o parte, sunt convins că se va ajunge la un fel de bilingvism sau poate chiar trilingvism. Limba engleză va fi utilizată probabil ca o limbă neutră, pentru a comunica simple informaţii. Franceza este şi va fi respectată, în primul rând, ca limbă de cultură. România are importante baze francofone şi desigur că nu va pierde contactul cu francofonia. În acelaşi timp, fiecare limbă îşi va păstra nişte structuri profunde care exprimă nucleul cultural al celor care vorbesc această limbă. Acest fond cultural cuprinde toate tradiţiile naţiunii ce se identifică înainte de toate prin limbă. Românii s-au raportat prin pluriculturalismul european la un fel de orizont de aşteptare comun, cel al vieţii moderne actuale, dar în acelaşi timp şi-au păstrat şi dezvoltat fondul puternic al raportării culturale a fiecărui om la viaţă, la lume, la univers. În această ordine de idei, putem afirma că un scriitor ca Eminescu este o culme care nu poate fi depăşită, tot aşa cum nu vom renunţa la opera lui Sofocle sau Eschil, chiar dacă nu vorbim greaca veche. În Europa unită vor mai avea o pondere serioasă italiana, spaniola, germana, dar se vor păstra, desigur, toate limbile, între ele existând un raport de complementaritate şi nu de distrugere reciprocă. Românii îşi vor conserva limba, fiind totodată deschişi spre diverse relaţii interculturale.

– În limba română vor continua să pătrundă şi de-acum încolo franţuzismele?

Eu cred că franţuzismele şi alte împrumuturi lingvistice au fost totdeauna într-un dozaj foarte rezonabil. Mari creatori ai limbii române, precum Creangă, Eminescu sau Caragiale, au demonstrat că limba română este capabilă să exprime un fond extraordinar, fără să fie nevoie să facă apel la nu ştiu ce împrumuturi. Interferenţa limbii române cu limba şi literatura franceză este şi va rămâne una productivă şi nu va afecta fondul cultural românesc ancestral.

– Cum explicaţi faptul că francezii nu au votat Constituţia Uniunii Europene? Cum credeţi, Eugene Ionesco ar fi votat-o dacă ar fi fost în viaţă?

Nu cunosc prea multe detalii tehnice. Voi vorbi deci nu despre realităţi, ci despre un joc al virtualităţilor. În mod virtual, mi se pare, fără să cunosc prea bine datele problemei, că este corect să nu se voteze o constituţie care în general este fondată pe argumente economice, tehnologice, industriale, de civilizaţie, fără să se ţină cont de pluralitatea de identităţi. Trebuie să se pună accentul pe această pluralitate. Faptul că europenii vor totuşi să-şi păstreze identităţile e un lucru preţios, fiindcă identitatea înseamnă cultură, iar cultura până la urmă e cea mai importantă forţă a omului. Probabil că nici Eugene Ionesco nu ar fi votat varianta de constituţie a UE respinsă de majoritatea francezilor.

– Cum vă pare limba franceză vorbită de basarabeni?

În general, basarabenii vorbesc bine, corect în franceză. Am ţinut un curs la Facultatea de Limbi Moderne a ULIM şi am constatat că studenţii au fost foarte receptivi, plini de curiozitate – mi-a făcut mare plăcere să comunic cu ei.

Interviu de Irina Nechit

sursa: http://www.jurnal.md/article/2930/

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ