„The Economist”: Un dezgheţ pe râul Nistru

0
9

„O soluţie în Transnistria e o veste proastă pentru Republica Moldova şi Occident”, titrează cunoscuta revistă britanică “The Economist”. Consecinţele ei pot fi dezastruoase, dar un acord în disputa teritorială a celei mai sărace ţări din Europa a fost totuşi prea tentant, scrie revista. Ea dedică un articol reglementării transnistrene în numărul din 19 aprilie 2007. În introducere, autorul subliniază că independenţa nerecunoscută a Transnistriei este sprijinită de Rusia prin livrările de gaze naturale şi prin „pacificatorii” ruşi.
Prezentăm în continuare conţinutul articolului.

„Rusia nu doreşte să renunţe la o felie din fostul imperiu. Anul trecut ea a impus un embargo asupra vinurilor moldoveneşti. Acuma, RM îşi schimbă poziţia. Săptămâna trecută, preşedintele Vladimir Voronin a adoptat o nouă abordare care îi convine Kremlinului, dar îi va speria pe prietenii RM din Occident.

Într-o declaraţie care va fi semnată împreună cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, RM va recunoaşte pentru prima dată guvernul şi conducerea Transnistriei ca entităţi legitime. Alegătorii de pe ambele maluri vor alege un nou Parlament al RM. Transnistria îşi va menţine Sovietul Suprem şi va avea prim-viceminiştri în guvernul naţional. În 2009, trupele ruse vor fi înlocuite cu observatori internaţionali neînarmaţi.

Diplomaţii americani şi UE au aflat despre aceasta numai după ce Vladimir Socor, analist de la Munchen, a publicat o versiune [a planului], obţinută de la surse anonime. Acum, oficialităţile de la Washington şi Bruxelles încearcă să clarifice de urgenţă situaţia. Ei speră că e vorba despre o idee, nu despre un plan real, dar se aşteaptă la ce e mai rău. Chiar fiind neîmpovărată de Transnistria, economia RM nu arată bine. Din 4,4 milioane de oameni, cel puţin 400 mii au emigrat; statul supravieţuieşte din câştigurile moldovenilor care muncesc peste hotare. O doză de politică transnistreană ar putea doar să consolideze toate forţele negre din viaţa publică moldovenească.

Şi care sunt garanţiile că planul va funcţiona? „Rusia tinde să considere acordurile nu ca bază pentru implementare, ci pentru noi negocieri”, spune o oficialitate supărată. Kremlinul a ignorat de două ori termenele precedente de retragere a trupelor sale. Să presupunem că pe parcursul unui an ea găseşte alte motive presante pentru a rămâne în continuare [pe teritoriul RM]?

O a treia întrebare se referă la KGB-ul transnistrean. Legat strâns de Moscova, acesta este condus de Vladimir Antiufeev, care a fost implicat în acţiunile sovietice eşuate de reprimare a ţărilor baltice în 1990. Mulţi consideră că el, nu Smirnov, este cel care comandă în Transnistria. Ministrul moldovean pentru Transnistria, Vasile Şova, insistă ca Antiufeev şi camarazii săi să plece. Dar vor pleca ei?

Însă cea mai mare problemă este perioada aleasă pentru acest plan. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, l-o fi convins pe dl Voronin, un naiv ex-brutar, că s-a copt momentul pentru o afacere. Rusia o fi dorit o reglementare rapidă în contrast cu „ciorovăiala” de la Naţiunile Unite privind viitorul Kosovo, provincia ruptă a Serbiei. Dar dacă Rusia se grăbeşte aşa de mult, de ce RM este cea care trebuie să facă concesii? Capitalismul clientelar o fi prevalând asupra intereselor RM. Întreprinderea de metal uzat a unui înalt politician moldovean vinde cel mai mult unei uzine metalurgice din Transnistria. Fiul unui alt politician este proprietarul unei reţele de restaurante fast food în Tiraspol. Teoretic, banii din Occident ar trebui să contrabalanseze orice presiune din Est: donatorii externi au promis să dea RM peste 2,1 miliarde dolari în viitorii trei ani. Dar o mare parte din această sumă depinde de reformele pe care administraţia coruptă şi letargică a acestei ţări nu e dispusă să le îmbrăţişeze.

Va fi dificil pentru cei din afară să blocheze afacerea; ei ar putea nici să nu încerce. Dacă o vor face, ar putea să fie numiţi distrugători, mai cu seama că ambele părţi doresc acest plan. Totuşi, planul lui Voronin ne spune că Rusia a bătut Occidentul. Cine ar putea fi următorul?”

(Traducere de Nicolae Negru)

sursa:http://www.jurnal.md/article/3051/

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ