Judeţul Orhei (în perioada interbelică)

0
10

GEOGRAFIE

Asezare. Vechiul tinut de granita al Moldovei de altadata, judetul O. face parte dintre judetele de Nord ale Moldovei dintre Prut si Nistru (Basarabia), fiind asezat pe malul Nistrului ; judetul este strabatut de drumul care trece acest fluviu la Rezina, pentru a urma apoi, în Ucraina, linia de demarcatie între padure si stepa.

Suprafata. 4.246 km².

Înfatisarea pamântului. Relieful e un podis, parte a podisului Moldovenesc, taiat prin mijloc de valea Rautului, larga si mlastinoasa; în apropierea varsarii în Nistru, valea Rautului se strâmteaza în chip de chei, din cauza paturei de calcar pe care o taie. Spre aceasta axa a judetului se îndreapta piezis, dinspre N-V spre S-E pinteni de dealuri care se desprind din culmile înalte paralele cu Nistrul. Din aceste culmi paralele cu Nistrul si înaltate pâna la peste 300 m în N judetului, alta serie de pinteni coboara repede în trepte catre valea fluviului si formeaza astfel un relief variat, asemanator cu cel din regiunea subcarpatica.

Clima si ape. Pe culmea înalta dinspre Nistru si de-a lungul vaii fluviului, clima este ceva mai umeda si cu contraste de temperatura mai reduse decât în bazinul Rautului si pe dealurile joase care alcatuiesc, aici, partea rasariteana a depresiunii Rautului. În aceasta din urma regiune, precipitatiunile scad sub 500 mm anual, iar diferentele de temperatura între iarna si vara pot depasi 28°. În acest judet se întâlneste deci climatul de stepa cu cel de padure.

Cu exceptia Nistrului, fluviu navigabil, care face hotarul spre E, celelalte ape, având izvorul în podis, scad sau dispar în timpul verii. Numai Rautul, care le aduna pe cele mai multe, mai pastreaza ceva apa în acest anotimp. De aici si numarul mare – mai ales în trecut – al iazurilor din acest tinut.

Vegetatie. Pe culmea înalta dinspre Nistru si pe cea din dreapta Rautului, se mai pastreaza înca pâlcuri relativ întinse de stejari, alternând cu ierburile înalte ale stepei, care stapâneau – înainte de întinderea ogoarelor – tot vestul judetului. Între aceste ierburi predomina plantele de origine sarmatica (transnistriana) fata de cele de origine pontica si, mai ales, mediteraneana, reduse la minimum.

Bogatii minerale. Afara de carierele de calcar din S-E, se pot mentiona numai zacamintele de lignit din marginea de N-V judetului.

ISTORIE

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul O. cuprinde un stravechiu tinut moldovenesc, strajuit altadata de cetatea Orheiului, puternica Fundatie a lui Stefan cel Mare.

Orheiul a format ca Vrancea sau Câmpulung o autonomie locala, înzestrata de Stefan cel Mare, în special, cu importante privilegii.

Marele domn – a carui amintire este nesfârsit de vie în întreg tinutul – tinea sa rasplateasca din belsug, în acest chip, vitejia Orheilor, cunoscuti ca cei mai buni arcasi ai sai.

În istoria politica si militara a Moldovei, Orheenii au jucat un rol de seama, rasculându-se uneori împotriva Domniei, sau sprijinind pe anumiti domni, în rivalitatea pentru scaunul Moldovei.

Monumente istorice. Ruinele cetatii Orheiului , lânga satul Trebujeni.

Biserica Sf. Dumitru , catedrala orasului Orhei, înaltata între anii 1632 si 1635 de Vasile Lupu.

POPULATIE

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul O. numara de 277.009 locuitori.

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Orhei a fost de 299.132 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 si anume 277.009 reprezinta un spor natural de 22.123 locuitori în timp de sase ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 8,0 %.

ÎNFATISARE SOCIALA

Judetul O. este unul din cele mai intens românesti din Moldova dintre Prut si Nistru. Faptul ca are cea mai mica lungime de sosea pietruita si cea mai scurta cale ferata, a contribuit la un fel de izolare, nu numai economica, ci si sufleteasca. Amintirea vechiului si istoricului « tinut al Orheiului » e vie în oameni si constiinta trecutului lor vitejesc îi face sa fie mândri de numele lor si de unitatea etnica româneasca din cuprinsul judetului.

Satenii se diferentiaza vadit în doua clase sociale :

• Razesii si mazilii – urmasi ai vitejilor din vremea voievozilor si în special din timpul lui Stefan cel Mare, pentru care au un cult deosebit de puternic. Ei formeaza patura constient nobiliara a satelor.

• Taranii – urmasi ai fostilor vecini, serbi, clacasi.

Limba poporului a ramas cea veche, moldoveneasca, cu putine cuvinte rusesti

introduse în limba de fostii soldati si functionari. Noile generatii folosesc numai terminologia românesca, deprinsa în scoli. De la ele se asteapta o regenerare a românismului autohton. Ele sunt mai active si mai constiente de misiunea lor nationala. Cunostintele dobândite în scoalele românesti le-au stimulat potentialul latent si ambitia de ridicare pe toate planurile vietii sociale.

ECONOMIA

Judetul O. este unul din judetele de caracter aproape exclusiv agricol. Industria este în strânsa legatura cu productia agricola a judetului.

Importanta productie de miere.

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 424.600 ha. Suprafata arabila este de 246.009 ha, adica 57,93% din suprafata judetului si 0,83 % din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 5.501 ha, adica 2,24%, iar mica proprietate 240.508 ha, adica 97,76%.

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 192.413 ha, astfel repartizate :

Grâul ocupa 81.866 ha, cu o productie de 530.486 chint. (prod medie la ha 6,4 chint.), în valoare de 210 mil. lei.

Porumbul ocupa 80.968 ha, cu o productie de 849.622 chint. (prod. medie la ha 10,5 chint.), în valoare de 200 mil. lei.

Orzul ocupa 17.243 ha, cu o productie de 72.677 chint. (prod. medie la ha 5,9 chint.), în valoare de 18 milioane lei.

Secara ocupa 8.878 ha, cu o productie de 62.067 chint. (prod. medie la ha 6,9 chint.), în valoare de 18 milioane lei.

Ovazul ocupa 3.021 ha, cu o productie de 13.483 chint. (prod. medie la ha 4,4 chint.) , în valoare de 4 milioane lei.

Meiul ocupa 382 ha si maturile ocupa 36 ha si hrisca 19 ha.

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 8.421 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 3.830 ha, cu o productie de 51.583 chint. (media la ha 13,4 chint.), în valoare de 6 milioane lei. Radacinile de nutret ocupa 1.509 ha, cu o productie de 126.193 chint. (media la ha 83,6 chint.), în valoare de 9 mil. lei. Lucerna ocupa 669 ha, cu o productie de 13.320 chint. fân (media la ha 19,9 chint.), în valoare de 2 milioane lei.

Plantele alimentare ocupa 10.121 ha. Din aceasta suprafata c artofii ocupa 5.520 ha, cu o productie de 204.233 chint. (media la ha 37,0 chint.), în valoare de 26 milioane lei. Fasolea ocupa 2.161 ha, cu o productie de 10.575 chint. (media la ha 4,9 chint.) în valoare de 4 mil. lei.

Cartofii printre porumb dau o productie de 24.898 chint. în valoare de 3 mil. lei, fasolea printre porumb dau o productie de 2.216 chint. în valoare de 1 mil. lei si dovlecii printre porumb dau o productie de 234.191 chint., în valoare de 12 mil. lei.

Plantele industriale ocupa 29.169 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 24.224 ha, cu o productie de 168.987 chint. (media la ha 7,0 chint.), în valoare de 64 mil. lei. Cânepa ocupa 1.327 ha, cu o productie de 4.679 chint. fuior (media la ha 3,5 chint.), în valoare de 16 mil. lei si 6.725 chint. samânta (media la ha 5,1 chint.), în valoare de 3 mil. lei. Tutunul ocupa 2.950 ha, cu o productie de 20.170 chint. (media la ha 6,8 chint.) în valoare de 45 mil. lei.

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (424.600 ha) , ogoarele sterpe ocupa 5.885 ha.

Fânetele naturale ocupa 3.144 ha, cu o productie de 52.190 chint. (prod. medie la ha 16,6 chint.), în valoare de 6 mil. lei.

Pasunile ocupa 26.046 ha.

Padurile ocupa 38.403 ha.

Livezile de pruni ocupa 624 ha.

Alti pomi fructiferi ocupa 964 ha.

Vita de vie ocupa 15.094 ha, din care viile pe rod 12.686 ha, cu o productie de 302.128 hl. (prod. medie la ha 23,8 hl), în valoare de 88 mil. Lei.

Suprafata împadurita a judetului este împartita în 4 ocoale silvice, cu resedintele la Orhei, Bravicea, Parcani si Holercani.

Cresterea animalelor. În judetul O. se gaseau în anul 1935 :

C ai 37.211, boi 57.245, oi 132.924, capre 1.769, porci 54.927, stupi sistematici 5.729, stupi primitivi 6.048.

Judetul este caracterizat în acest domeniu prin marea desvoltare a albinaritului.

Industrie. În anul 1936 se aflau în judet 120 mori, 2 fabrici de spirt, 1 de bere , 6 fabrici de ulei, 6 fabrici de caramizi si tigle, 10 fabrici de var si 35 cariere de piatra si nisip.

Comert. Comertul judetului O. este în strânsa legatura cu agricultura si cresterea vitelor.

Se tin aici 10 iarmaroace si târguri de animale.

Credit si cooperatie. În cuprinsul judetului functioneaza 2 banci (societati anonime).

Drumuri. Judetul O. este strabatut de o retea de drumuri în lungime totala de 1.059 km 537 m, repartizata astfel :

Drumuri nationale. 160 km 904 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine o retea pietruita de 75 km 703 m iar orasul Orhei 4 km 928 m.

Drumuri judetene 283 km 090 m din care administratia judetului întretine o retea pietruita de 20 km 418 m.

Drumuri comunale 615 km 543 m.

Lungimea podurilor este de 2.690,50 metri repartizata astfel : podur i nationale 731,00 m, judetene 737,00 m si comunale 1.222,00 m.

Prin judet trec 3 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

• Chisinau – Criuleni – Ustea.

• Balti – Orhei – Chisinau.

• Cornesti – Tg. – Orhei.

Cale ferata. Judetul Orhei este strabatut de o linie secundara simpla de cale ferata de

33 km.

Statii importante : Mateuti, Rezina.

Posta, telegraf, telefon. 9 oficii P.T.T. de stat si 2 agentii speciale.

Oficii telefonice la : Orhei, Rezina- Tg, Bravicea, Capanesti, Ciocâlteni, Ciniseuti, Chiperceni, Cobâlca, Criuleni, Hârtop – Mare, Isacova, Peresecina, Telenesti, Soldanesti, Susleni.

Statiuni climatice, balneare, turism.

Manastirea Curchi, statiune climatica de interes local, situata într-o pozitie pitoreasca, pe valea Votici, înconjurata de paduri, la 25 km de Orhei.

Dintre celelalte mânastiri, remarcabile sub raport turistic pot fi amintite: Tiganesti, Frumoasa, Hârbovat, Saharna. Iar ca regiuni pitoresti: vaile râurilor Cula si Rautu, ambele cu aglomerari de sate, tipice în ceea ce priveste viata populara a regiunii.

CULTURA

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 217.763 locuitori, din care 32,1% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 46,6% barbati stiutori de carte si 17,8% femei stiutoare de carte.

Învatamânt. Populatia scolara a judetului O. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 77.050 loc. (3.569 mediu urban si 73.481 mediu rural).

Scoli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 2 gimnazii industriale, 1 gimnaziu mixt, 1 scoala de agricultura, 1 scoala de viticultura, 1 scoala evreiasca.

S coli primare 232, din care 217 rurale si 15 urbane (230 scoli de stat si 2 confesionale), cu un numar total de 40.512 elevi (2.515 mediu urban si 37.997 mediu rural) si cu 785 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Gradini de copii 34, din care 31 rurale si 3 urbane (toate de stat), cu un numar total de 2.478 copii (218 mediu urban si 2.269 mediu rural) si cu 39 conducatoare (situatia din 1934).

Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol » are camine culturale în 67 de localitati.

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine 130 camine culturale si 9 biblioteci, adica în total 139 organizatii culturale, dintre care 125 au personalitate juridica.

RELIGIE

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 92,3% sunt ortodocsi.

Biserici si lacasuri de închinaciune. 147 biserici si 9 mânastiri ortodoxe, 1 biserica romano- catolica, 3 biserici lipovenesti, 28 sinagogi, 20 case de rugaciuni evreesti si 7 case de rugaciuni baptiste.

Institutii bisericesti. 4 protopopiate ortodoxe. Judetul se afla în eparhia Episcopiei Chisinaului (Mitropolia Basarabiei).

ADMINISTRATIE

Organizare administrativa. Capitala judetului O. este orasul Orhei. Judetul are 2 orase (Orhei si Rezina – Târg) si 236 sate, împartite astfel:

• Plasa Bravicea …………………. 38 sate

• Plasa Chiperceni …………… …. 39 sate

• Plasa Criuleni…………………… 27 sate

• Plasa Orhei………………… ….. 44 sate

• Plasa Rezina ………………… 43 sate

• Plasa Telenesti …………………….. 45 sate

Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Orhei cu o sectiune, 9 magistrati si 1 procuror în circumscriptia Curtii de Apel din Chisinau.

8 judecatorii în Orhei, Bravicea, Chiperceni, Ciniseuti, Criuleni, Peresecina, Rezina – Tg si Telenesti – Tg, cu un total de 16 magistrati.

Organizare sanitara. 8 spitale de stat la Orhei, Rezina –Tg, Ciniseuti, Bravicea, Chiperceni, Cobâlca, Criuleni, Izbistea, Izvoare, Raspopeni, Sarateni, Susleni si Telenesti.

2 spitale evreesti la Orhei si Rezina – Tg.

12 dispensare de stat în comunele rurale.

Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Chisinau are un oficiu la Orhei cu 2 medici.

2 aziluri de batrâni.

PRINCIPALELE ASEZARI

Orhei – capitala judetului
Vezi Monografiile oraselor resedinta.

Rezina – Târg – comuna urbana
Situata la 8 km de C.F. Mateuti.

Are 2.552 locuitori.

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la 1.732.095 lei.

Câteva fabrici de ulei, de spirt, ape gazoase si câteva tabacarii.

Comert intens cu cereale, animale, produse animale si vin.

1 gimnaziu mixt, 1 gimnaziu industrial, 4 scoli primare, 1 camin cultural al Fundatiei Regale « Principele Carol », 1 cinematograf, 1 societate de vânatoare.

1 biserica ortodoxa si 6 sinagogi.

Primarie, Pretura, Judecatorie de ocol, Comisaritat de politie, Perceptie fiscala, Notar public, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Vama, Spital de stat, Spital evreesc.

Sursa: Romaniainterbelica.memoria.ro

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ