Vartic Andrei

0
90

Născut pe 21 octombrie 1948 la Dănceni, jud. Chişinău, Republica Moldova. Român, creştin ortodox. Studii superioare în fizică şi spectroscopie (Universitatea de Stat din Chişinău, 1971), cercetător al vechilor culturi carpato-dunărene, fondator al Institutului Civilizaţiei Dacice, scriitor, jurnalist. Actualmente director de programe la Radio Vocea Basarabiei.

Andrei Vartic işi incepe viaţa ca tânăr student urmărit şi anchetat de KGB pentru conducerea mai multor acţiuni pro-româneşti şi antitotalitariste. Timp de şapte ani nu este primit nicăieri la lucru; este arestat de mai multe ori la Moscova, Vilnius, Riga, Leningrad. La Chişinau este internat cu forţa la spitalul de psihiatrie. Apoi lucrează ca zidar in Siberia. Frecventează marile biblioteci şi muzee din fosta URSS.

Câteva dintre studiile şi eseurile din acei ani de început: “Despre structura informaţională a poeziei”, “Informaţie şi rostire”, “Lupta cu urâtul”, “Despre dominaţie”, “Limitele decizonale”, “Dacii şi informaţia”, “Eminescu şi Marshal McLuhan”, “Rezonanţe renascentiste în Balcani”, ”Şestov i problemî yazica v sovremennom mire”. Cărţi samizdat din acea perioadă: ”Drum prin rime”, “Arta iubirii”, “Jurnalul baltic”, “Ion”, “Pod peste fluviu”, “Scrisori din Bizanţ”, “Lupta cu moartea” etc. Cărţile şi studiile apar in ediţii “samizdat”, dactilografiate de autor în tiraje foarte mici. După 1989 fragmente din aceste studii au apărut în mai multe publicaţii de la Chişinau, Bucureşti, New York etc.

1977-1990. Elaborează structura cercetării multidisciplinare a civilizaţiei dacice. Cercetează “rostirile frumoase” şi informaţia urmând algoritmul dacic din “Harmides” (Platon). Creează în „underground” Teatrul poetic (1973), care va deveni unul din centrele mişcării de eliberare naţională din Basarabia.

Publicist, actor, regizor de film şi teatru. Fondează la Filarmonică Teatrul Poetic (16 martie 1977) fiind susţinut de Vladimir Curbeţ, Serghei Lunchevici, Gleb Ceaikovski-Mereşenu, Timofei Gurtovoi, Nicolae Sulac, Veronica Gârste, Mihai Dolgan, Mihail Murzac şi alţi mari oameni de cultură din Basarabia. Împreună cu Teatrul Poetic prezintă câteva mii de spectacole din literatura medievală şi clasică românească (câte 2-3 ori în fiecare sat românesc din Basarabia).

În urma acestor spectacole în Basarabia se creează peste 300 de teatre poetice româneşti de amatori. Scrie “Paravanul dintre actor şi rol”, “Visul unei nopţi de toamnă” (publicat şi în limba rusă în revista „Codri”), “Very Old TV-file” (publicat şi în limba rusă în revista „Codri” ), “Artă şi revoluţie”, “În pragul mileniului III”. Montează peste 50 de spectacole şi monospectaole în teatrul poetic, la Filarmonică, Palatul naţional şi la televiziune, recită mari fragmente din literatura clasică românească în peste 40 de monospectacole la televiziune (lucrare realizată împreună cu Nicolae Dabija, prezentator şi Iurie Roşca, redactor) – “Edip-rege”, “Pasăre în vânt”, “Lupii”, “Scene din viaţa trandafirului”, “Înoată, înoată bour negru”, “Vânturile, valurile”, “Comedienii”, “Pânze la orizont”, “Halta viscolelor”, “Ce vor scriitorii?” etc).

La casa de discuri “Melodia” din Moscova editează LP-ul de poezie ritualică românească “Inoată, inoată bour negru”. Realizează în 1980 filmul artistic “Medeea” (2 părţi – scenariu şi regie) care descrie crimele totalitarismului. Regizează seratele de autor ale lui Vladimir Curbeţ, Serghei Lunchevici, Nicole Sulac, „Masca pe scenă” a lui Glebus Sainciuc şi multe alte manifestări cultural-artistice. Turneu teatral la Moscova cu spectacolul “Halta viscolelor” după C. Aitmatov (dramatizare Val Butnaru, Andrei Vartic). Regizează ultima mare manifestare culturală din RSSM în Sala de Coloane de la Moscova închinată lui B. P. Haşdeu (mai 1988).

Propune (27 mai 1988) crearea Frontului Popular din Moldova. Organizează şi conduce adunarea de fondare a FPM (3 iunie 1988). Membru activ al cenaclului “A. Mateevici” şi FPM, orator la mitingurile antitotalitariste şi pro-româneşti, participant la organizarea Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989.

1990-1994. Deputat în primul Parlament al Republicii Moldova din partea FPM. Propune în Parlament „Banca naţională de informaţii a Moldovei ca nod www” (aprilie, 1990), ”Modelul Muşatin: tradiţii agricole şi industrii informaţionale” (1991), ”Economia de piaţă cu Omenie” (1992). Participă activ la crearea structurilor democratice ale Republicii Moldova propunând ”Regulamentul Parlamentului”, ”Legea de funcţionare a Guvernului”, ”Legea cu privire la economia de piaţă”, ”Stoparea pe cale paşnică a conflictelor regionale din fosta URSS”.

Fondează (5 septembrie 1991) prima fundaţie culturală din RM – “Basarabia” şi editura “Basarabia”. Editează revistele “Quo Vadis” şi “Fără machiaj”.

Din 1990 organizează anual mai multe expediţii de prospecţie în zona de locuire a dacilor carpatini. August 1994. Publică prima carte dacică – “Ospeţele nemuriri”, Vol I-III (apare şi în limba rusă în revista ”Codri”).

Montează spectacolele “Matca”, “Cârnăţarul”, “Moldavian Hard Rap” (şi dramatizare), “Udrişte” (şi dramatizare), “Preţioasele ridicole” (şi traducere după Moliere), “Shock, Show, Shop” (şi dramatizare), “În faţa morţii”, “Oameni de paie”, “Certarea lui Euclid (şi dramatizare)”, “Stele şi comedii” (şi dramatizare), “Troleibuzul”, ‘Noua sferă” (şi dramatizare), ”Vechea sferă” (şi dramatizare), “Căluşarii (şi dramatizare)” etc. Publică articole şi studii în probleme economice, filosofice, informaţionale în ziare şi reviste din republica Moldova şi România. Turneu teatral la Bucureşti (la teatrul L. S. Bulandra) cu spectacolele “Matca” de M. Sorescu şi “Cirnăţarul” de Aristofan…

Sursa: Grupul Independent pentru Democraţie

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ