Spectrul politic s-a fărâmiţat complet după alegeri

0
7

 

 

Moldova votare
 

Rezultatul final al alegerilor locale din Republica Moldova are o singură concluzie clară: Partidul Comuniştilor a înregistrat cel mai pronunţat declin din istoria sa de după prăbuşirea URSS.

Cu 34,3% din totalul voturilor pe ţară la consiliile raionale şi municipale, partidul de guvernământ pierde aproape 14 procente în raport cu scrutinul precedent din 2003.

Este al treilea declin consecutiv după maximul istoric de la alegerile parlamentare din 2001, cu 50%, urmat de 48% la localele din 2003 şi 46% la parlamentarele din 2005.

Extrapolarea rezultatului ar însemna un nou declin la scrutinul parlamemntar din 2009, înspre rezultatul din alegerile parlamentare din 1998, când Partidul Comuniştilor obţinea 30% din voturi.

PCRM rămâne cu 34% cel mai mare partid comunist din Europa şi singurul care se află la guvernare într-un cabinet monocolor.

Forţa curentelor politice din Republica Moldova după alegerile locale din 3 iunie

Partidul Comuniştilor 34,3%

Curentul liberal 26%

Curentul social-democrat 18%

Partidul Popular Creştin Democrat 8,5%

Comuniştii din Republica Moldova s-au afiliat la gurupul stângii europene, format din rămăşiţele puternicelor, altădată, partide comuniste din Europa occidentală.

Dar dacă Partidul Comuniştilor a pierdut procente importante, opoziţia care le-a recuperat este mai fragmentată decât oricând.

Pe segmentul liberal, patru partide: Alianţa Moldova Noastră, Partidul Liberal, Partidul Social Liberal şi Partidul Naţional Liberal, au întrunit 26% din voturi.

Pe segmentul social-democrat, trei partide: Partidul Democrat, Partidul Democraţiei Sociale şi Partidul Social Democrat, au întrunit 18% din voturi.

Pe segmentul creştin-democrat un partid: Partidul Popular Creştin Democrat, a întrunit 8,5% din voturi.

Rivalităţi personale

Aşadar, opoziţia întruneşte, teoretic, peste 52% din voturi. Este drept că până la alegerile din 2009 mai sunt aproape doi ani şi nu este de loc clar dacă aceste trei curente ideologice vor reuşi să se prezinte cu câte un singur partid în acel scrutin.

Curentele liberal şi creştin-democrat au în comun o atitudine pro-românească, nu neapărat pro-unionistă.

Curentul social-democrat are o poziţie ambiguă în chestiunea identitară etno-lingvistică şi mai ales Partidul Democrat al lui Dumitru Diacov, care pare mai dispus la compromisuri cu Partidul Comuniştilor.

De altfel, dacă adiţionăm scorul liberalilor cu cel al creştin-democraţilor, ajungem aproximativ la rezultatul obţinut de comunişti, ceea ce înseamnă că la ora actualul curentul social-democrat deţine balanţa puterii în Republica Moldova.

Problema cea mai mare nu este însă incompatibilitatea doctrinară, oricum foarte laxă într-o ţară ca Republica Moldova, ci cea de persoane.

Înşiruirea numelor liderilor partidelor „democrate”: Serafim Urecheanu (AMN), Dumitru Diacov (PD), Iurie Roşca (PPCD), Dumitru Braghiş (PDS), Mihai Ghimpu (PL), Eduard Muşuc (PSD), Oleg Serebrian (PSL) şi Vitalia Pavlicenco (PNL), este suficientă ca să dea o imagine a dificultăţii sarcinii opoziţiei.

http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/06/070607_moldova_curente.shtml

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ