RSS Feed

Analiză FUMN: Republica Moldova – eșecul unui model economic

0

iunie 13, 2015 by Marcela Tusca

moldovaDirectorul departamentului economic al Fundației Universitare a Mării Negre, Petrișor Peiu, a realizat o prognoză despre eșecul modelului economic al Republicii Moldova și prezintă datele ce conduc la intrarea în recesiune economică în anul 2015. Pentru a îmbunătăţi perspectivele creşterii sunt necesare reforme concrete. Concluziile domnului Peiu prevăd criza care se instalează acum, drept una pe termen lung care va fi amplificată de criza politică prelungită previzibilă.

Modelul economic al Republicii Moldova:

Caracteristici esențiale 

  • În 2014, Republica Moldova a avut un PIB de 111 miliarde lei la un curs mediu (BNM ) de 14,03 MDL/USD, adică aproximativ 7,9 miliarde USD;

Compoziția PIB

  • 13% și 12% contribuția industriei, respectiv a agriculturii;
  • 3,5% contribuția construcțiilor;
  • 13,5% contribuția comerțului;
  • 10% contribuția transporturilor și telecomunicațiilor;
  • 32 % alte servicii;
  • 16% impozite.

Consumul final se ridică la 123 miliarde lei , din care 100 miliarde lei reprezintă consumul gospodăriilor.

Modelul economic al României

Spre comparație, structura PIB-ului României este următoarea:

  • 30% ponderea industriei;
  • 6% ponderea agriculturii, silviculturii și pescuitului;
  • 8,5% ponderea construcțiilor;
  • 15,5% ponderea comerțului;
  • 13% ponderea transporturilor și ITC (aproape 7%);
  • 15% alte servicii și administrația;
  • 12% ponderea impozitelor.

Modelul economic al Italiei

Italia este țara care reflectă cel mai bine mediile statistice ale UE; din acest motiv este bine sa vedem compoziția PIB-ului în această țară:

  • puțin peste 2% agricultură, silvicultură și piscicultură;
  • 27% industria;
  • 5% construcțiile;
  • 25% comerțul, turismul, transporturile și comunicațiile;
  • 20% impozitele;
  • 21% alte servicii și administrația.

Modelul economic al Republicii Moldova

Discrepanțele majore între structura economiei Republicii Moldova și cea a unui stat UE sunt următoarele:

  • Ponderea mare a agriculturii în PIB (a 8-a parte ) și de 6-7 ori mai mult decât media europeană, în condițiile în care agricultura are valoarea adaugată relativă cea mai scazută;
  • Ponderea mică (cam de 3 ori mai mică) a industriei în PIB, în condițiile în care Republica Moldova are un deficit uriaș al comerțului exterior;
  • Ponderea mică (de 2-3 ori mai mică) a ponderii sectorului ITC în PIB, acesta fiind sectorul cu cea mai mare valoare adaugată relativă;
  • Subdezvoltarea sectorului bancar – financiar (pondere de 5 ori mai mică în PIB);
  • Ponderea nefiresc de mare a administrației în PIB (peste 20%), nemaiîntâlnită în Europa.

Modelul economic al Republicii Moldova – comerțul exterior Exportul Republicii Moldova în 2014 a fost de 47 miliarde MDL iar importul de 88 miliarde MDL , rezultând un deficit comercial de 41 miliarde MDL, adică 37% din PIB! Spre comparație, deficitul comercial al României pe 2014 a fost aprox. 3,3% din PIB, adică de 10 ori mai puțin! În primele 2 luni (ultimele raportate) ale 2015, Republica a exportat în valoare de 360 milioane USD și a importat în valoare de 735 milioane USD, rezultând un deficit comercial de 375 milioane USD. Structura exporturilor după țara de destinație:

  • România (18.6%)
  • Rusia (18.1%)
  • Italia (10.4%)
  • Germania (5.9%)
  • Belarus (5.8%)
  • Ucraina (4.7%)
  • Regatul Unit (4.6%)
  • Turcia (4.5%)
  • Celelalte țări (27.4%)

Modelul economic al Republicii Moldova – cursul de schimb Evoluția cursului de schimb USD/MDL:  FIGURA1Evoluția cursului de schimb EUR/MDL:Figura 2Evolutia cursului de schimb RON/MDL:figura3Evolutia cursului de schimb RUB/MDL:Figura 4Cursuri medii de schimb 2015:

  • USD/MDL- 17,96
  • EUR/MDL- 20,11
  • RON/MDL- 4,52
  • RUB/MDL- 0,29

Cu alte cuvinte moneda MDL s-a depreciat cu 28% față de USD în comparație cu media anului 2014, cu 8% față de EUR, cu 8% față de RON și s-a apreciat cu 22% față de RUB. Rata de baza a dobânzii BNM ( aplicată principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt) a fost majorată pe 26 februarie 2015 la 13,5% de la 6,5% în decembrie – adică s-a dublat !!!

Modelul economic al Republicii Moldova – remiterile (transferuri de bani) din străinătate

  • Statisticile oficiale indică peste 750000 de cetățeni aflați la muncă în străinătate;
  • În 2014 volumul remiterilor a fost de 1,612 miliarde USD, aprox. 20% din PIB-ul statului;
  • Peste 60% provin din remiterile din Federația Rusă;
  • În trimestrul IV 2014 s-a consemnat o reducere cu 20% a remiterilor față de același trimestru 2013; scăderea remiterilor a accelerat în decembrie (30%);
  • În ianuarie 2015 a continuat scăderea veniturilor din remiteri din străinătate: – 25% față de ianuarie 2014, sau 68,6 milioane USD față de 91,3 milioane USD;
  • Ponderea RUB a scăzut cu 11% la 22% din totalul remiterilor iar ponderea USD a crescut cu 20% până la 46,5% din totalul remiterilor.

Modelul economic al Republicii Moldova – criza din sistemul bancara5Extrase din raportul Iurie Chirinciuc privind situația de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank

1. La 16 aprilie  2014,  președintele N. Timofti  este  informat  despre constatările experților străini (experții  FMI),  referitoare  la  problemele  din  sistemul  financiar-bancar  din  Republica Moldova.

2. Întreprinderi de stat au contracte de credit și astfel sunt in pericol de preluare. Este vorba de întreprinderi precum: Calea Ferată, Cricova, Aroma, Apă-Canal, etc;

3. În data de 13 ianuarie 2015, Iurie Leancă este informat despre etapele schemei operațiunilor de devalizare a celor trei bănci. Astfel, mai întâi are loc Plasarea mijloacelor de la cele 3 bănci în instituțiile financiare din Federația Rusă, după care are loc retragerea și/sau transferarea tuturor plasamentelor din Federația Rusă în Banca Socială, spre care doar plasamentele BEM au constituit 10,8 miliarde. Ulterior, în zilele de 25-26 noiembrie 2014, se acordă creditele în sumă de 13,6 miliarde lei de către președintele interimar N. Rahuba, către companiile afiliate lui Ilan Șor: Danmira SRL, Davena-  Com  SRL,  Voximar-Com SRL, Contrade și Caritas Group. BNM nu  a  intervenit  pentru  a  stopa  plasamentele  interbancare  din  25-26  noiembrie  pe  motiv că începând cu 25.11.2014,  Banca Socială a încetat raportarea zilnică;

4. Imediat după acordarea creditelor, creanțele companiilor  menționate  au  fost  cesionate  către firma  off-shore  „Fortuna    United  LP”  (din  Marea  Britanie).  Ulterior,  sumele  creditate  au    fost transferate integral către jurisdicții off-shore.  Iar pentru a șterge   urmele,  are  loc  incendierea coletului cu documente financiar –  bancare (dosare de creditare și contractele de credit și alte acte cu    privire  la  plasamentele către Federația Rusă), aflat in automobilul   companiei ”Klassica Force” (compania lui Ilan Shor);

5. În urma acestor scheme, prejudiciul posibil pentru BEM, Banca Socială și Unibank se ridică la valoarea de 17.6 miliarde lei;

6. Consiliului de administrare al BNM din 27 noiembrie 2014, aprobă decizia de acordare a creditului de urgență pentru BEM (5,273   miliarde), Banca Socială (2,8 miliarde) și Unibank (1,353 miliarde).   Această decizie  a fost luată în temeiul procesului verbal nr 2/2014   din 7 noiembrie al Comitetului Național de Stabilitate Financiară și   în baza Hotărârii Guvernului secrete din 13 noiembrie 2014;

Sinteza evenimentelor de la BEM în noiembrie 2014 se prezintă în   felul următor:

  • 7.11.2014 – Ședința secretă a CNSF unde se decide alocare unui   credit garantat de stat pentru BEM, BS și Unibank;
  • 13.11.2014 – Guvernul Leancă adoptă HG nr. 938-11 ss (conform legii cu privire la secretul de stat aceasta HG a fost secretizata pentru 25 ani) prin   care inisterul Finanțelor garantează cu obligațiuni emise pentru 4 luni   un  credit  de  9,434 miliarde lei;
  • Pe  25 și 26 noiembrie 2014  –    BEM, BS și Unibank alocă credite în valoare de   13,6 miliarde lei;
  • 27.11.2014 – CSJ emite hotărârea prin care statul reintră în posesia   a 56,1 % din acțiuni și trebuie să restituie suma de 80.2 milioane lei;
  • 27.11.2014 – Consiliul BNM ia decizia de acordare a creditului de urgență;
  • 27.11.2014 – Arde mașina care transporta documentele aferente   creditelor din 25-26 noiembrie 2014.

Soluțiile posibile pentru cele 3 bănci acestea sunt fie recapitalizarea fie lichidarea:   BEM : 1. Recapitalizarea ar trebui făcută în sumă de 12,5 miliarde lei 2. Lichidarea ar avea un cost de 10.5 miliarde lei    B.S. 1. Recapitalizarea în sumă de 18 miliarde 2. Lichidarea 3miliarde   Unibank 1. Recapitalizarea – 2,6 miliarde 2. Lichidarea 2,4 miliardeEconomia Republicii Moldova- premisele  crizei

  • Republica Moldova are o economie diferită structural de modelul european;
  • Vulnerabilitatea majoră este reprezentata de nivelul uriaș al deficitului comercial (aprox. 40% din PIB);
  • Dependența exagerată de remiterile de bani din străinătate (peste 20% din PIB);
  • Dependența exagerată de comerțul exterior cu doar 2 state: România și Federația Rusă;
  • Nivel uriaș , de aprox. 1 miliard USD, al activelor toxice din sistemul bancar;

Economia Republicii Moldova- detonarea crizeirecesiune

  • Criza economică din spațiul Federației Ruse (cauzată de sancțiunile internaționale și de prăbușirea prețului țițeiului) a declanșat griparea economiei Republicii Moldova;
  • Variațiile (în dinte de fierăstrău) monedei locale au golit piața de lichidități și au dublat dobânda de referință a BNM;
  • Criza politică s-a instalat pentru mult timp la Chișinău: un guvern minoritar și nesigur;
  • Uniunea Europeană a decis stoparea extinderii , singurul proces politic în acest sens se desfășoară în Balcanii de Vest;
  • Populația începe să aibă înclinații mai degrabă pro-Uniunea Economică Euroasiatică.

Prognoze ale evoluției economice în anul 2015

„Declinul economic în Federaţia Rusă a afectat remiterile spre Republica Moldova şi veniturile publice. Anticipăm că dezvoltarea economică în Republica Moldova va rezulta într-orecesiune de 2 procente în anul 2015”, a spus Ruslan Piontkivsky, economist superior al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova. Economia moldovenească se va contracta cu 1 la sută în 2015, comparativ cu anul precedent, a estimat Fondul Monetar Internaţional (FMI) în raportul World Economic Outlook. BERD estimează o scădere economică de până în jumatate de procent. Ministerul Economiei prognozează o scădere a economiei în anul 2015 cu 1 la sută.

Analiștii băncilor estimează pentru 2015 recesiune între 0,2% (varianta optimistă) și 1,8% (varianta pesimistă).

Factori agravanți ai crizei din Republica Moldova

  • BNM promovează o politică monetară  pro-ciclică.  Urmărind strategia de țintire a inflației, aceasta a înăsprit ( a dublat dobanzile)politica monetară  cu  scopul  de  a  atenua  presiunile  inflaționiste, dar aceasta va inhiba creditarea;
  • Instituirea administrării speciale la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, creditarea acestor bănci sau activitatea comisiei parlamentare au fost  acțiuni  întârziate  și  au  avut  doar  rol  de atenuare a efectelor tranzacțiilor frauduloase. Deși  dispuneau  de  instrumentele  necesare,  instituțiile  publice nu le-au utilizat  pentru  a  contracara  realizarea  operațiunilor  obscure, ceea ce va afecta pe termen lung credibilitatea generala a sistemului bancar si de supraveghere;
  • Aprox. 80% din sistemul bancar este deținut de entități netrasparente din Federația Rusă, ceea ce va mări presiunea pe lichidități;
  • Rata anuală a inflației va depăși probabil pragul psihilogic de 10%;
  • Consolidarea securității economice si financiare este  imposibilă  fără  un acord cu  FMI, dar acesta va genera tensiuni sociale suplimentare;

Bugetul de stat pe anul 2015- un răspuns politicianist la provocările crizei

  • Ipotezele bugetului de stat:
  • Scadere economica de 1%
  • Rata anuala a inflatiei de 6,45;
  • Curs mediu de schimb: USD/MDL :19,3 ;
  • Venituri totale : 30 miliarde MDL;
  • Cheltuieli totale : 34 miliarde MDL;
  • Deficit bugetar: aprox. 4 miliarde MDL;
  • Transferuri de 4,4 miliarde MDL catre bugetul asigurarilor sociale;
  • Transferuri de 2,4 miliarde MDL catre bugetul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala;
  • Transferuri de 7,4 miliarde MDL catre bugetele unitatilor administrativ-teritoriale .

Principalele evolutii in dinamica fiscala prevazute prin legea bugetului de stat:

  • Veniturile din impozitul pe venit cresc de la 2,6 miliarde lei la 3,7 miliarde lei (ca pondere de la 9,5% la 12,25%), adica cu 42%!!!
  • Veniturile din TVA cresc de la 12,8 miliarde lei la 15,3 miliarde lei (ca pondere de la 46% la peste 50%), adica cu aproape 20%!!!
  • Veniturile din accize cresc de la 3,4 miliarde lei la aproape 4 miliarde lei (mai ales cele la carburanti si la tutun);
  • Veniturile din taxe rutiere cresc de la 300 milioane lei la 380 milioane lei;
  • Soldul profitului net BNM creste de la 125 milioane la 900 milioane lei;
  • Granturile, cele externe desigur , sunt prevazute a scadea de la 3,9 miliarde lei la 2,7 miliarde lei!!!
  • Scad usor toate cheltuielile cu autoritatile (inclusiv legislative si executive);
  • Cresc usor cheltuielile pentru justitie, aparare nationala si ordine publica;
  • Cresc de la 3,4 la 8,2 miliarde lei cheltuielile cu educatia (se dubleaza ponderea in PIB) datorita transferurilor la bugetele locale ;
  • Scad la jumatate alocarile pentru mediu si scad usor cele pentru transporturi;
  • Se dubleaza serviciul datoriei externe, pana la 1,6 miliarde lei.

Principalele modificări la legea bugetului de stat pe 2015

  • Toate veniturile obținute in strainatate, inclusiv cele salariale, vor fi impozitate;
  • Excluderea indemnizaţiilor de concediere din sursele de venit neimpozabile;
  • Permiterea deductibilității cheltuielilor doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, inclusiv sediul central al acestuia;
  • Deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se va permite în limitele aprobate de autoritățile de specialitate ale administrației publice centrale;
  • Introducerea obligativității raportării de către intermediarii imobiliari la organele fiscale informației privind contractele încheiate de chirie efectuate între personale fizice;
  • Deducerea cheltuielile anuale suportate de către angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale angajatului, în mărime de până la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
  • Scutirea instituțiilor private de impozitul de venit din activitățile educaționale;

Finantatori internaționali și donori

Jumătate din împrumuturile acordate Republicii Moldova vor veni de la Banca Mondială, care prin intermediul Agenţiei Internaţionale de Dezvoltare (AID), va acorda finanţare sub formă de împrumuturi în valoare totală de 1767,3 mil. lei (echivalentul a 91,6 mil. dolari SUA), inclusiv 11,8% vor fi destinate realizării proiectelor finanţate din surse externe, iar 37,2% vor fi destinate susţinerii bugetului;

Banca Mondială va fi unicul creditor care va acorda finanţare sub formă de împrumuturi de stat externe pentru susţinerea bugetului;

Guvernul Japoniei va acorda în anul 2015 un volum de 794,3 mil. lei (echivalentul a 41,2 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 22,1%, urmat de către Banca Europeană de Investiţii, care va acorda finanţare în valoare de 426,3 mil. lei (echivalentul a 22,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 11,8% şi de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care va acorda finanţare în sumă de 285,8 mil. lei (echivalentul a 14,8 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 7,9% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

Donatorul principal al Guvernului Republicii Moldova va fi Guvernul SUA. Astfel, din contul grantului contractat în anul 2010 vor fi valorificate mijloace financiare pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe în sumă totală de 1396,4 mil. lei (echivalentul a 72,4 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 50,9% din totalul intrărilor de granturi externe;

Un alt donator important rămâne Comisia Europeană, din contul căreia vor fi valorificate mijloace financiare în sumă totală de 1 086,7 mil. lei (echivalentul a 56,3 mil. dolari SUA) ceea ce reprezintă o pondere de 39,6% din totalul intrărilor de granturi externe, inclusiv 29,8% vor fi destinate pentru susţinerea bugetului, iar 9,8% vor fi destinate realizării proiectelor finanţate din surse externe;

Banca Mondială va acorda granturi pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe în valoare de 78,5 mil. lei (echivalentul a 4,1 mil. dolari SUA) ceea ce reprezintă o pondere de 2,9% din suma totală a granturilor externe.

Concluzii

Anul 2015 va aduce cu certitudine recesiune în Republica Moldova; Populația va resimți o amplitudine mult mai mare a recesiunii decât datele statistice oficiale, datorită fluctuațiilor mari ale cursului de schimb; Bugetul de stat a fost adoptat printr-o procedură netransparentă care indică neindeplinirea criteriilor de la Copenhaga; Prognoza realizării veniturilor bugetare este cel puțin hazardată; Lipsa unui acord cu FMI închide orice posibilitate de finanțare externă a deficitelor; Criza care se instalează acum este una pe termen lung care va fi amplificată de criza politică prelungită previzibilă.

Analiză semnată de Petrișor Peiu

*Opiniile exprimate în acest articol sunt responsabilitatea autorului și nu reprezintă neapărat poziția oficială a Fundației Universitare a Mării Negre sau a Academiei Române

 

http://fumn.eu/analiza-fumn-republica-moldova-esecul-unui-model-economic/


0 comments »

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Caută

Comentarii Recente

ChatVorbește instant cu noi !+