Basarabenii, romani de rangul doi

0
1

mesaj basarabiaPentru mulţi dintre clujeni contactul cu cultura basarabeană se rezumă la concertele lui Pavel Stratan, O-zone sau Zdob şi Zdub. Deşi se consideră altruişti şi descurcăreţi, studenţii basarabeni sunt etichetaţi negativ de către unii din colegii lor români, care nu îi cunosc decât din auzite. Cei care vin la studii în România o fac pentru a avea o diplomă recunoscută în UE, pentru modul de predare performant, dar şi pentru a scăpa de corupţia din sistemul universitar din Republica Moldova. În Cluj, majoritatea basarabenilor sunt studenţi la Medicină şi ISE şi afirmă cu tărie că se consideră români.

După estimările lor, în oraşul nostru ar exista peste 1000 de basarabeni, majoritatea elevi şi studenţi. În general, sunt foarte uniţi şi se ajută mult între ei. Ţinând cont de o viitoare dezvoltare economică şi de o mai mare stabilitate socială a ţării noastre, mulţi dintre ei ar vrea să se stabilească în România. O parte dintre români nu văd asta cu ochi buni: “E bizar faptul că la cel mai recent recensământ din Basarabia doar 6% s-au declarat români, iar acum există 800000 de cereri de cetăţenie română din partea basarabenilor. Influenţa rusă e foarte puternică şi nu trebuie să ne mire, dacă ţinem cont că în ultimii 200 de ani, Basarabia a fost în componenţa României doar 22 de ani, din 1918 până în 1940. Cred că nu patriotismul, ci interesul e miza relaţiilor româno-moldoveneşti”, ne-a declarat un doctorand la istorie.

Clişee şi realităţi

Deşi mulţi clujeni declară că se înţeleg bine cu colegii basarabeni, că au prieteni printre ei şi că nu îi percep diferit faţă de studenţii veniţi din alte oraşe ale ţării, există şi destule impresii negative la adresa lor. Unii dintre cei care locuiesc în cămine le reproşează că sunt prea gălăgioşi şi agresivi, că dau buzna peste tine în cameră fără să bată la uşă etc. Referitor la comportamentul violent al unor basarabeni, un student la ISE afirmă că: “nu a văzut basarabean bătut de români, dar români bătuţi de basarabeni, da”. Alte nemulţumiri ale clujenilor sunt legate de faptul că studenţii basarabeni primesc locuri în cămine chiar dacă au restanţe, lucru exclus pentru ceilalţi studenţi. “Am locuit în cămin cu basarabeni. Comportamentul lor a fost super ok şi cred că a fost determinat şi de faptul că provin din familii “bune”, mama unuia este lector universitar, iar tatăl altuia era funcţionar la primăria din Chişinău. Îşi apără interesele ca orice minoritate şi devin agresivi dacă li se îngrădesc drepturile”, e de părere un economist. Studentele românce oscilează şi ele în aprecierile colegilor din Republica Moldova. În timp ce recunosc că au întâlnit şi basarabeni curtenitori şi civilizaţi şi că fetele din Basarabia se îmbracă foarte elegant, au rămas totuşi şocate de gelozia, mândria şi violenţa unora dintre ei. Cu toate că persistă multe clişee referitoare la basarabeni, totuşi, în ultimii ani, se constată o îmbunăţăţire a modului în care se raportează românii la basarabeni. “Basarabenii au avut ghinionul de a fi izolaţi de români, adesea priviţi ca nişte fiinţe ciudate. Pe mine m-au întrebat dacă e adevărat ce se spune despre mafia din Basarabia sau dacă vinurile şi bomboanele noastre sunt aşa de bune precum se povesteşte”, ne-a mărturisit o studentă de dincolo de Prut. Din ianuarie 2006 a luat fiinţă Grupul de Iniţiativă Basarabeană Cluj o organizaţie studenţească, apolitică, non-profit care încearcă să reprezinte interesele basarabenilor. În acest scop sunt organizate diverse training-uri, dezbateri, dar şi petreceri care să favorizeze o mai bună comunicare. Bilunar sunt organizate „chefurile basarabenilor” în localul Texas, iar o dată pe an Grupul de Iniţiativă Basarabeană organizează Festivalului Cultural “Basarabia”, care a ajuns la a patra ediţie. Sunt, însă, şi tineri veniţi din Republica Moldova, care evită contactele prea dese cu comunitatea basarabenilor din Cluj: “Am încercat să mă încadrez între români. Am şi prieteni basarabeni, dar sunt limitaţi şi nu ştiu să profite de libertatea lor”.

Nemulţumiri şi discriminări

Deşi nu se simt discriminaţi în mod direct, studenţii basarabeni au unele nemulţumiri, în parte întemeiate. Pentru a face faţă traiului, în unul dintre cele mai scumpe oraşe din România, unii dintre ei sunt nevoiţi să lucreze. Aceştia de multe ori nu au posibilitatea de alegere, ci mai degrabă, acceptă condiţiile existente, ca urmare a faptului că nu sunt cetăţeni români şi nu li se oferă contract de muncă. Cei mai mulţi dintre studenţii basarabeni lucrează în fast-food-uri, ca şi chelneri, în vânzări de produse sau fac baby-sitting. Angajatorul trebuie să plătească încă 200 de euro, echivalentul unui permis de muncă pentru un basarabean, ceea ce scade mult probabilitatea angajării legale. Însă, chiar angajat cu acte în regulă, studentul basarabean va întâmpina alte dificultăţi ale birocraţiei din România. Pentru că nu îi corespunde numărul de caractere din codul numeric personal cu cel al românilor, basarabeanul nu poate să-şi ridice salariul pentru că e acuzat de evaziune fiscală ş.a. “De 5 luni de zile nu reuşesc să mă angajez din lipsa cetăţeniei, iar la negru nu prea te ia nimeni” ne-a spus o altă studentă. Diplomele de bacalaureat ale elevilor care au terminat liceul în România au şi ele un caracter straniu: nu au trecut CNP-ul, tot din cauza diferenţelor, iar uneori s-a întâmplat ca în baza de date a facultăţilor să lipsească numele studenţilor din Basarabia tot din aceleaşi motive. Numărul scăzut de burse per ansamblu pentru elevii şi studenţii veniţi din Republica Moldova determină alte nemulţumiri. În 2003 au fost doar 30 de locuri bugetate la UBB pentru elevii basarabeni care au absolvit în România. Foarte puţini din cei care au ales să studieze în România primesc cămin gratuit şi o bursă derizorie: 42 $ pentru un elev şi 50$ pentru un student. Mai mult, aceste sume nu au mai fost majorate de ani buni, în condiţiile în care toate celelalte categorii de burse s-au triplat, preţurile au crescut, iar dolarul a scăzut. Deşi Guvernul României a aprobat cererea de mărire a burselor pentru basarabeni, nu există fonduri suficiente! Alte discriminări sunt evidente: cei sosiţi din Republica Moldova la studii în Cluj nu pot împrumuta cărţi de la Biblioteca Central Universitară “Lucian Blaga” şi nu au posibilitatea de a călători în străinătate în calitate de studenţi participanţi la anumite mobilităţi sau programe universitare.

Mai rău după integrare

Impactul integrării Româiei în UE nu a fost unul pozitiv pentru basarabeni. Din cauza modificării introduse în legislaţia cu privire la angajarea cetăţenilor străini, tânărului absolvent basarabean din România îi sunt reduse considerabil şansele de angajare. Tot din motive politice, acordarea cetăţeniei române a devenit o problemă insolvabilă. Cetăţenia română se obţine greu, mai greu decât cea americană: “Cunosc un cuplu, el român, ea basarabeancă, căsătoriţi de 7 ani de zile, care au şi copii, iar soţia încă nu a primit cetăţenie”. De fapt, ceea ce îngreunează cel mai mult relaţiile dintre cele două ţări vecine ţine de motive politice: graniţa României cu Republica Moldova reprezintă în acest moment linia de demarcaţie între lumea civilizată, ocidentală şi zona aflată încă sub influenţa Moscovei şi a cripto-comuniştilor. E păcat, însă, că victimele acestor mize politico-economice sunt studenţii basarabeni din România, ale căror drepturi sunt îngrădite tocmai în numele progresului.

http://www.agendaclujeana.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=156&Itemid=52

NICIUN COMENTARIU

  1. ani de zile nimeni nu s-a aratat interesat de cultivarea unor bune relatii intre romanii de pe cele doua maluri ale prutului…
    inevitabil realtiile s-au racit si s-au deteriorat…s-au instalat si stereotipiile de ambele parti…asa ca va fi mult de munca pentru care relatiile inter-romanesti sa intre din nou pe un fagas normal…
    dar, pas cu pas nimic, nu este irealizabil

LĂSAȚI UN MESAJ