Basarabia la rascruce

0
21

Avem încă multe de învăţat de la estonieni, lituanieni şi letoni.
Basarabia e încă departe de a fi într-un pas cu Estonia, Lituania şi Letonia.
De altfel, bună parte dintre membrii Sfatului Ţării, care au avut carte, şi-au făcut studiile la două universităţi – din Tartu, Estonia, şi Varşovia, Polonia. Nu dau toate numele. Operez doar cu Pantelimon Halipa şi Ion Inculeţ – au studiat la Universitatea din Tartu.
Din 1940 şi până la declararea independenţei, Ţările Baltice au avut şi au crezut în guvernele lor din exil. Guvernările rssm, din perioada respectivă, erau ştampilate la Moscova. Înainte de 1960 şi după 1960 în Estonia, Lituania şi Letonia au revenit bună parte dintre intelectualii forţaţi să plece în Finlanda, Suedia, Danemarca… Au revenit din interes naţional. Ai noştri, din câţi au plecat începând cu 1940, au rămas buni duşi. Au mai călcat prin Basarabia doar după revoluţia română din decembrie 1989. Ai noştri, cam toţi, au avut acelaşi destin cu al regretatului Alexei Mare, unul dintre feciorii lui Gheorghe Mare, deputat în Sfatul Ţării. Au revenit mai la bătrâneţe, nu i-am înţeles, ori nu ne-am dat voie să-i înţelegem şi ei au plecat dintre noi, posibil mâhniţi şi neîmpăcaţi.
Din păcate, suntem încă departe de a fi într-un pas cu Estonia, Lituania, Letonia.
Aceste ţări au avut întotdeauna faţă de noi o experienţă mai avansată. Doar între 1918-1940 Basarabia a stat în rând cu Statele Baltice. A şi fost pusă, împreună cu aceste state, în pachetul comun, sigilat de Molotov-Ribbentrop. Ţările Baltice au ieşit din acest pachet. Noi – încă nu.
În Ţările Baltice, sămânţa streină interesului naţional nu a prins rădăcini. În Basarabia, aceeaşi sămânţă a prins în adânc şi a dat rădăcini. Drumul pe care l-am parcurs înainte de independenţă şi după nu prea are tangenţe cu modelul baltic. E mai curând deosebit de acest model, pe care îl invocăm uneori.
Spre deosebire de baltici, noi nici nu punctăm cum se cuvine cu adevărat interesul naţional. De la independenţă încoace, RM a avut trei preşedinţi, atâtea guverne şi atâtea parlamente! Dar niciun preşedinte, niciun guvern, niciun parlament nu au deschis gura despre interesul istoric naţional. Doar Mircea Snegur, în România, pe undeva, a scăpat o vorbă: „Să ne ţinem de neamuri”…
În genere, interesul istoric şi naţional al Basarabiei nu prea este abordat. Partidele şi politicienii de la putere încă nu l-au scos în scenă. Spre deosebire de Ţările Baltice, partidele noastre şi politicienii pun în faţă interesul de partid şi interesul personal.
În mandatul Snegur, subiectele zilei ţineau de fiica şi ginerele preşedintelui, de cum îşi promovează interesele anturajul. Pe vremea lui Lucinschi, au apărut alţi protagonişti – feciorii preşedintelui, anturajul preşedintelui şi anturajul feciorilor. Din 2001 încoace, la ordinea zilei e Oleg Voronin, proprietăţile şi conturile acestuia, care e feciorul preşedintelui Vladimir Voronin. În paralel, pentru deliciul publicului şi pentru a abate atenţia de la conturile şi proprietăţile feciorului, Voronin a făcut şi mai face spectacol din dosarele de la Primărie, cu Vlad Şarban, Vladimir Modârcă, Serafim Urechean, cu dosarele Nicolae Andronic… Vlad Şarban, spre exemplu, dacă nu s-a descurcat în cadrul instanţelor locale, şi-a făcut dreptate la CEDO.
În fine, Basarabia deocamdată e numai spre deosebire de modelul baltic. Se poate afirma că noi încă nu am avut preşedinţi cu interes naţional, nici parlament, nici guvern cu interes naţional. Şi-au rezolvat fiecare mai în exclusivitate interesul personal. Ai noşti au pus la cont şi au pus mână pe atâtea proprietăţi cât pentru întreaga Basarabie.
Estonia e cu o populaţie de 1,5 milioane. Peste 70 la sută – estoni. Letonia are 2,4 mln. Peste 65 la sută – letoni. Lituania se ridică la 3,5 mln. Peste 80 la sută – lituanieni. Cel puţin contingentul băştinaşilor de aici nu s-a despărţit, pentru nicio clipă, de interesul naţional. Întocmai cum l-au menţinut mereu guvernele din exil. Acelaşi contingent şi aceleaşi guverne nu au permis sămânţa streină în rădăcina interesului naţional. Au strivit chiar şi sămânţa de interes personal a băştinaşilor care încerca să prindă rădăcină în interesul naţional. În fine, balticii s-au pătruns şi au luptat pentru un singur interes – cel naţional. În care e cuprins interesul fiecărui cetăţean. Şi au reuşit. Dintre basarabeni, invocă exemplul Ţărilor Baltice. Mai recent, PLDM, în frunte cu Vlad Filat, deci un partid, a declarat că tinde spre modelul baltic. E bine. Chiar şi dacă suntem încă departe. E de mare folos măcar să facem trimitere la acest model. Invocându-l, dăm semne că se poate trezi interesul naţional. Dea Domnul! Poate odată cu alegerile parlamentare din 2009. Vorba vine – mai bine mai târziu decât niciodata

http://www.jurnal.md/article/9679/

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ