Bucovina și Basarabia: particularităţile Holocaustului în teritoriile românești

0
2

Istoricul german Wolfgang Benz deplînge faptul că Holocaustul a ajuns în manualele elaborate de moldoveniști, numai din motive ideologice și nu pentru păstrarea memoriei

Într-o prelegere ţinută astăzi la Chişinău, istoricul Wolfgang Benz de la centrul pentru studierea antisemitismului al Universităţii Tehnice din Berlin, a vorbit despre particularităţile Holocaustului în teritoriile româneşti din timpul războiului. El a spus că au avut de suferit mai mult evreii din Bucovina şi Basarabia, cărora li s-a fabricat imaginea de agenţi ai bolşevicilor şi a criticat faptul că Holocaustul a fost negat mulţi ani în România postbelică.

Din punctul de vedere al lui Wolfgang Benz, Holocaustul în Basarabia şi Bucovina ar fi avut la bază două motivaţii ideologice: cea a intoleranţei rasiale promovată de nazişti s-a suprapus peste convingerile autorităţilor române despre evrei.

Wolfgang Benz: „Scopul românilor era să recucerească provinciile pierdute – Basarabia şi Bucovina. Duşmanii principali erau evreii, în viziunea germană, ca obiecte ale ideologiei rasiale care trebuiau nimicite, iar din perspective românească, ei fiind trădători care se spunea că ar fi pactizat cu sovieticii. Reproşul public era că evreii ar fi dorit sovietele în Basarabia şi Bucovina de Nord, că ar fi spionat în interesul acestora şi că în perioada 1940-1941 ar fi participat la bolşevizarea ţării. El servea drept pretext pentru a transforma antisemitismul latent în acţiuni prin care s-ar fi articulat sentimentele, frustrările naţionaliste acumulate, invidia socială. Era perspectiva clasică prin care antisemitismul se transformă în pogrom”.

Cercetătorul german estimează că în 1941 în Basarabia şi Bucovina unităţile române şi germane au exterminat între 45 şi 60 000 de evrei.

Wolfgang Benz: „Provinciile de est ale României şi ale Ucrainei de sud erau teritorii operative pentru poliţia de siguranţă şi serviciul SD, acele unităţi speciale ale SS-ului a căror sarcină era exterminarea evreilor în urma înaintării trupelor. La 6 iulie 1941, unitatea 10b a ajuns la Cernăuţi. Omorurile au durat pînă la 10 iulie. Trupele de intervenţie trimiteau regulat la Berlin rapoarte de reuşită, care conţineau, de exemplu, următoarele: la Cernăuţi, din cei 1200 de evrei reţinuţi au fost împuşcaţi 682 în colaborare cu poliţia română sau la Cernăuţi, şi în regiunile de est de Nistru au fost lichidaţi 3106 evrei şi 34 de comunişti”.

Holocaustul pentru evreii din această regiune nu este mai puţin atroce, este de părere istoricul german, chiar dacă Basarabia şi Bucovina sînt o periferie în raport cu Germania în care crimele împotriva evreilor luaseră proporţiile cele mai mari. Lagările de muncă, azilurile de şedere silită, dar şi ghetourile, atît cele din Transnistria unde au fost deportaţi zeci de mii de evrei, cît şi cele de la Chişinău şi Cernăuţi au însemnat maltratări, umilinţe, foame şi lipsă de drepturi sau chiar moarte.

Wolfgang Benz a remarcat că această temă la Chişinău nu este privită sub toate aspectele. Holocaustul a început să fie discutat mai mult după 2005 cînd această temă a ajuns în manualele de istorie integrată, însă, la părerea istoricului, autorii acestor manuale ocolesc obiectivele instruirii. Holocaustul, crede Wolfgang Benz, a fost folosit de aşa-zişii istorici moldovenişti pentru utilitatea ideologică a temei, care vroiau să dovedească mai mult vina statului român decît să păstreze memoria Holocaustului.

L-am întrebat pe istoricul de la Chişinău Sergiu Musteaţă, unul dintre cei care a criticat manualele de istorie integrată, de ce este nevoie să se revină la această temă.

Sergiu Musteaţă: „Lecţia este ca să nu se repete şi să arate că prostia omenească nu are hotare şi poate duce la lichidarea a milioane de oameni, ceea ce nu are nici o explicaţie într-o lege a normalităţii. Şi este vina unor oameni. Oamenii au produs aceste crime. Oamenii trebuie să poarte responsabilitatea dar, totodată, trebuie să discute. Cum de s-a întîmplat? Cine a admis asemenea cazuri? Ca aşa ceva să nu se mai repete”.

Lucia Diaconu
sursa:europalibera.org

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ