Navigați arhiva pentru 1940-1944.

de admin

Agenţi secreţi ai NKVD, în preajma lui Pan Halippa

9:56 în 1940-1944 de admin

Pan Halippa (centru) cu familia la Bucureşti, după revenirea din Siberia

Liderul secţiei basarabene a Partidului Naţional Ţărănesc, Petru Grosu, şi fostul primar de Soroca Vasile Leviţchi s-au numărat printre persoanele racolate de poliţia politică sovietică.
În 28 iunie 1940, când sovieticii încep ocuparea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa, multă lume nu reuşeşte să se evacueze în dreapta Prutului. Alţii nici nu au dorit să plece, întrucât considerau că „poporul nu trebuie lăsat fără păstori”. Majoritatea reprezentanţilor elitei basarabene interbelice au fost reprimaţi imediat fără milă de către ocupanţi, prin execuţie sumară sau deportare în Siberia.

Mai puţin se ştie însă despre unii lideri basarabeni care au devenit agenţi ai poliţiei politice sovietice, care au ajutat la deconspirarea persoanelor loiale României, a celor care aveau merite deosebite faţă de Ţară sau continuau să fie în serviciul guvernului român în teritoriile invadate de vecinul estic în 1940-1941. Citește în continuare →

de admin

28 iunie 1940 – România, nu uita!

9:20 în 1940-1944, Clipuri video de admin

Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 solicită autorităţilor române ca data de 28 iunie să fie recunoscută în mod public și declarată legal ca ziua ocupaţiei sovietice a părţii estice a teritoriului românesc cunoscut sub denumirea generică “Basarabia, Nordul Bucovina şi Ţinutul Herţei”, în spiritul promovării istoriei autentice, aşa cum s-a întâmplat în Republica Moldova în anul 2010, când preşedintele interimar de la acea dată, Mihai Ghimpu, a emis un decret în care ziua de 28 iunie 1940 era declarată zi a ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist, în continuarea actelor solemne ale Marii Adunări Naționale și ale Frontului Popular din Moldova, din perioada 1988, 1989 – 1992.

La 28 iunie 1940, în urma ultimatumurilor din 26 şi 27 iunie 1940, Armata Roşie a Uniunii Sovietice a smuls din trupul României şi a ocupat teritoriul Basarabiei şi N Bucovinei. URSS şi-a însuşit, astfel, o suprafaţă de 50.762 km pătraţi, a cărei populaţie de 3.776.309 de indivizi era majoritar română (53,49%). Actul anexării a luat prin surprindere şi 10,34% ruşi, 15,30 ucraineni şi ruteni, 7,27% evrei, 3,31% germani şi 5,12% alţii din aceste teritorii româneşti, care ulterior, alături de români, au fost arestaţi, deportaţi în Siberia sau Kazahstan, supuşi foametei şi împuşcaţi.

Dorim să informăm cetăţenii României şi pe cei ai Republicii Moldova asupra faptului că organizaţiile membre ale Platformei Civice ACŢIUNEA 2012 îşi continuă acţiunile de promovare a idealului regăsirii tuturor românilor din România şi R. Moldova într-un singur stat, iar acest lucru se poate realiza prin cunoaşterea trecutului istoric ce legitimează prezentul şi oferă direcţiile de acţiune pentru viitor.

70 de ani de la intrarea României în al doilea război mondial

8:43 în 1940-1944, Istorie de Ioan Paul Pirău

Astăzi au trecut 70 de ani de la anunţul de la ora 02:20 cand mareşalul Antonescu (sau Conducatorul cum îi zicea lumea la acea vreme, un titlu pe care el însuşi şi l-a asumat) a spus celebrele cuvinte “Ostaşi vă ordon treceţi Prutul!”

Articol si emisiune despre armata romana si al 2lea razboi mondial

23:41 în 1940-1944 de Ioan Paul Pirău

Revista Historia a initiat o serie de dezbateri despre Romania in al doilea razboi mondial. Aici e primul articol legat de asta:

http://www.adevarul.ro/actualitate/armata_romana-al_doilea_razboi_mondial-inzestrare-Basarabia_0_499150711.html

respectiv clipul:

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Dezbatere_HISTORIA_-_-Iunie_1941-_Romania_ataca_URSS_0_498550435.html

 

Au pornit aceasta serie de dezbateri in perioada 14-22 Iunie pentru ca la 22 Iunie ora 02.20 Romania a intrat in razboi cu URSS scopul principal fiind acela de a redobandi Basarabia, luata cu forta pentru a 2a oara din teritoriul romanesc.

(foto) Cimitirul Eroilor din Chişinău

14:31 în 1940-1944, 1944-1989 de pavel munteanu

Cimitirul eroilor din Chişinău a fost amenajat în perioada interbelică pentru a adăposti osemintele militarilor români, ruşi, austrieci, cehi, francezi şi polonezi căzuţi în Primul Război Mondial. Accesul în cimitir se făcea printr-o intrare monumentală, compusă dintr-o scară – având 50 de trepte şi 6 m lărgime – şi un portal arhitectonic constituit din doi piloni, a cîte 10 metri înălţime, purtând fiecare cîte un vultur cu aripile desfăcute. De forma unui poligon neregulat cu suprafaţa de 2,4 ha, cimitirul avea în centru o capelă î n stil bizantin vechi. În jurul acesteia au fost amenajate 6 parcele de morminte – cu 136 morminte (individuale şi comune) în care au fost înhumaţi 202 eroi – şi 2 cripte cu 572 eroi români şi ruşi neidentificaţi. Iată cum se prezenta situaţia pe naţionalităţi a militarilor înhumaţi în acest cimitir: 431 români (66 în morminte, 365 la criptă), 234 ruşi (27 în morminte, 207 la criptă), 29 austrieci, 39 cehi, 35 francezi şi 6 polonezi.
După anul 1941 aici au fost amenajate morminte şi pentru 96 militari români căzuţi în Al Doilea Război Mondial.
Cimitirul a funcţionat până în anul 1959. În prezent pe locul fostului cimitir se mai păstrează doar construcţia monumentală de la intrare, precum şi fundaţia capelei, alături de alte edificii mai noi, cum ar fi un complex locativ, un centru comercial („Jumbo”) şi, până nu demult, Institutul de Pulmonologie şi Ftiziatrie „Chiril Draganiuc” (demolat la sfârşitul anului 2007). Citește în continuare →

de admin

"Din ordinul meu şi pe a mea răspundere, deschideţi focul!”

13:45 în 1940-1944, Istorie de admin

La 23 august 1939, împăraţii Răsăritului şi Apusului şi-au dat mâna încheind, prin intermediul miniştrilor lor de externe, Molotov şi Ribbentrop, un “pact de neagresiune” care prevedea, în secret, împărţirea Europei. Unul (Adolf Hitler) îşi adjudeca, în numele “uniunii europene” naţional-socialiste, partea occidentală şi centrală a continentului, celălalt (I.V. Stalin), în numele “uniunii europene” comuniste, Răsăritul şi partea central-răsăriteană. O frontieră a ruşinii brăzda harta Lumii Vechii, de la Nord spre Sud, smulgând Finlandei regiunile estice, desfiinţând Ţările Baltice, împărţind Polonia în două şi pulverizând România Mare. Ruşii pretindeau nordul şi estul Moldovei, arbitrar denumite de “hoţii de pământuri” ai veacurilor precedente “Bucovina” (în 1786) şi “Basarabia” (în 1807), urmând să dispună, în favoarea satelitului lor, Bulgaria, şi de Dobrogea, iar germanii, interesaţi de petrolul românesc, dar şi de menţinerea în Axă a celui ce se declarase primul “fascist” al lumii postbelice, bătrânul amiral de Bálaton, Miklos Horthy aveau libertatea de a decide în privinţa restului.

Citește în continuare →

de admin

28 iunie – 3 iulie 1940: ANEXAREA

15:37 în 1940-1944 de admin

După semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, guvernul sovietic a exercitat diverse presiuni diplomatice şi politice asupra României având drept scop pregătirea unui cadru favorabil anexării Basarabiei. La acestea se mai adăugau numeroase provocări şi conflicte la hotar şi intensificarea acţiunilor subversive pe teritoriul Basarabiei.

Către 23 iunie 1940 toate pregătirile pentru declanşarea operaţiunii erau încheiate. Comandanţii corpurilor de armată şi ai diviziilor primiseră ordine concrete privind ocuparea poziţiilor iniţiale şi cooperarea genurilor de armată. Citește în continuare →

de admin

Operatiunea München – recuperarea Basarabiei si Bucovinei de Nord – 1941

15:34 în 1940-1944 de admin

Cavalerie marsaluind spre front, in Basarabia. Se observa sabiile, pe care cavaleristii romani le au agatate de sa
Elemente ale Diviziei 1 Blindate in apropierea Chisinaului. Pe mana stanga a ofiterului din masina de comandament se observa brasarda alba, pe care o purtau soldatii romani pentru a evita sa fie confundati cu sovieticii
Ostasi romani si germani avansand in Basarabia, iulie 1941.
Motociclist roman in repaus. Se observa brasarda alba de pe brat, purtata pentru a nu fi confundat de aliatii germani cu un soldat sovietic
Tanc R-35 din Regimentul 2 Care de Lupta
Regele Mihai I si gen. de armata Ion Antonescu in timpul unei inspectii pe front, iulie 1941
Baterie de artilerie grea sovietica capturata in centrul Chinaului de Compania 3 Care de Lupta
Infanterie romana ataca sub protectia unei grenade fumigene
Ostasi romani in actiune. Basarabia, iulie 1941.
Coloana de prizonieri sovietici
Tarani romani intampinand trupele

Ofensiva generala pe frontul Prutului, denumita Operatiunea München, era planuita pentru 2 iulie. Lovitura principala urma sa fie data de experimentata Armata 11 germana, cu Corpul de Cavalerie roman (Brigazile 5 si 6 Cavalerie) si Corpul 11 german (Diviziile 76 si 239 Infanterie germane, Diviziile 1 Blindata si 6 Infanterie romane) spre Moghilev Podolsky. Corpurile 30 (Divizia 198 Infanterie germana, Diviziile 8, 13 si 14 Infanterie romane) si 54 germane (Diviziile 50 si 170 Infanterie germane, Divizia 5 Infanterie romana) aveau misiunea sa ocupe Balti si Dubosari. Armata 4 romana urma sa atace cu Corpul 3 (Diviziile 35 Infanterie Rezerva, 11 si 15 Infanterie) catre Chisinau si cu Corpul 5 (Divizia de Garda, Divizia de Graniceri si Divizia 21 Infanterie) catre Tighina. Corpul 11 (Brigazile 1 si 2 Fortificatii) ramanea pe pozitii defensive. In Delta, Corpul 2 (Diviziile 9 si 10 Infanterie) trebuia sa forteze traversarea Dunarii si sa curete litoralul pana la Limanul Nistrului. In fine, Armata 3 a primit comanda operativa a Corpului de Munte (Brigada 8 Cavalerie, Brigazile 1, 2 si 4 Munte si Divizia 7 Infanterie) si avea misiunea sa ocupe nordul Bucovinei.

In nord, Divizia 7 Infanterie a inceput atacul la ora 4:00 dupa o pregatire de artilerie de zece minute. Inaintarea a fost insa oprita la 6:30 de puternice contraatacuri sovietice. Insa trupele Corpului 17 din Armata 12 sovietica erau in retragere, datorita patrunderii germane pana la Rovno, care le ameninta spatele. Astfel gen. de divizie Gheorghe Avramescu, comandantul Corpului de Munte, a ordonat atacul pe tot frontul a doua zi. Pe 3 iulie Batalioane 1 si 2 ale Brigazii 1 Munte au inaintat pana in apropierea Storojinetului, au trecut Siretul prin apa, deoarece podul fusese dinamitat in timpul retragerii, si au distrus ariergarda sovietica aflata in oras. In dreapta Brigazii 1 Munte, Brigada 4 Munte a ajuns pe Siretul Mic impingand inapoi ariergarzile Diviziei 60 Munte sovietice. Aripa dreapta a Armatei 3 era formata din Divizia 7 Infanterie si Brigada 2 Munte, Brigada 8 Cavalerie fiind in rezerva. Brigada 2 a inaintat spre Molnita, cu Batalionul 15/Grupul 4 Vanatori de Munte in avangarda, care a dus lupte grele pentru cucerirea Dealului Bourului, in timp ce Grupul 5 a ocupat Dealul Porcului. Divizia 7 a dus lupte in zonele Fantana Alba, Cerepcauti si Petricani, fara a inainta prea mult si pierzand 88 de oameni (7 morti, 72 raniti si 9 disparuti). Pentru a veni in ajutorul acesteia, Brigada 4 Munte a executat pe 4 iulie la ordinul gen. de corp de armata Petre Dumitrescu o manevra cu o parte din forte in spatele trupelor sovietice care se luptau in zona Fantana Alba – Cerepcauti, fortandu-le sa se retraga si astfel Divizia 7 Infanterie si Brigada 8 Cavalerie au traversat si ele Siretul. Brigada 1 Munte a continuat inaintarea si a ajuns cu Grupul 1 Vanatori de Munte al col. Albert Ludwig in fata Cernautilor. Acesta a fost decorat ulterior cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a pentru inaintarea rapida a detasamentului sau.. A doua zi, pe 5 iulie, Grupul “Col. Mociulschi” din Brigada 1 Munte (Batalioanele 1, 2 si 23 Vanatori de Munte, Divizionul 1 Obuziere Munte, o baterie de tunuri de munte, o companie anticar si Escadronul 1 Vanatori Calari) a atacat frontal orasul, in timpul ce restul brigazii, masata in Grupul “Col. Marinescu”, a manevrat pe vest si Brigada 4 a manevrat pe la est. Amenintate cu incercuirea, trupele sovietice s-au retras. La ora 17:00 au patruns in oras Batalioanele 3 si 23 Vanatori de Munte. Capitala Bucovinei de Nord fusese reluata.

Brigada 2 Munte a trecut Prutul si a inaintat spre Hotin, ducand lupte grele la Noua Sulita si Dincauti, unde trupele sovietice au cotraatacat, situatia fiind salvata de interventia Escadronului 2 Vanatori Calari. Pentru operatiunea de ocupare a orasului, gen. de brigada Ioan Dumitrache, comandantul Brigazii 2 Munte, i s-a subordonat si Brigada 8 Cavalerie, care a inlocuit in stanga sa Divizia 7 Infanterie. Pe 6 iulie el a decis sa atace in felul urmator: Regimentul 2 Calarasi trebuia sa fixeze fortele inamice, in timp ce Detasamentul “Lt. col. Ciubotaru” (comandantul Batalionului 7) si Escadronul 1/Regimentul 3 Calarasi Purtat manevrau pe la est, iar doua batalioane de vanatori de munte si un divizion de artilerie de munte pe la nord-vest. La ora 5:45, avangarda Regimentului 2 Calarasi (Escadronul 3) a ajuns in zona conacului Rates, unde a fost oprita de o rezistenta puternica, cpt. Fortunescu, comandantul unitatii, fiind ranit. Escadronul a fost intarit cu doua plutoane si la 9:00 a invaluit pozitia sovietica pe la est, fortandu-i pe aparatori sa se retraga. Asaltul asupra orasului a inceput la ora 18:00, iar la 19:30 Batalionul 16 a fost puternic atacat dinspre Rucsin. A intervenit Batalionul 9 Vanatori de Munte si a restabilit situatia. Astfel, la ora 20:00, Batalionul 16 a intrat in partea de sud a padurii Hotin, urmat aproape de Batalionul 9. Detasamentul “Ciubotariu” a inaintat pana pe Dealul Imasului, unde a surprins o coloana sovietica in retragere. In timpul noptii, pozitiile detasamentului au fost puternic atacate de infanterie sprijinita de tancuri, dar a rezistat, blocand o eventuala cale de repliere spre sud-est. Pe 7 iulie, pe o ploaie torentiala, luptele au continuat. Batalionul 10 Vanatori de Munte a reusit sa patrunda in nordul orasului, iar Batalionul 16 sa se apropie de satul Atahi, punctul de trecere peste Nistru folosit de sovietici. In ziua urmatoare, Divizioanele 52 si 57 Artilerie Grea au redus la tacere artileria inamica de pe malul stang al Nistrului. La ora 14:00, Brigada 2 Munte a declansat atacul si a eliminat ultimele rezistente de pe Dealul Cetatii si de la Atahi. Pana la ora 17:00, Hotinul era in mainile sale.

In urma acestor succese, Armata 3 a primit ordinul sa schimbe directia de atac spre est. Astfel, Brigada 8 Cavalerie trebuia sa asigure legatura la aripa dreapta cu Corpul de Cavalerie, in timp ce Corpul de Munte urma sa inainteze pana la Nistru intre Vijnievo si Voloscova. Divizia 7 Infanterie a fost subordonata Armatei 4. Pana pe 11 iulie, Armata 3 ajunsese pe aliniamentul Cormani – Romancauti cu Brigada 4 Munte, Romancauti – Climauti cu Brigada 1 Munte si Kalus – Volskova cu Brigada 8 Cavalerie. A doua zi, brigazile de munte au avut ciocniri cu ariergarzile sovietice si spre seara au atins Nistrul in zona Romancauti.

Revenind la data de 2 iulie, pe frontul din nordul Basarabiei, Corpul de Cavalerie din componenta Armatei 11 a inceput trecerea in primele ore ale zilei. Brigada 6 Cavalerie, aflata pe aripa stanga a corpului, la jonctiunea cu Armata 3, a creat cu greu un cap de pod peste Prut in zona nord Serbeni – Dumeni, datorita numeroaselor contraatacuri ale blindatelor sovietice. Divizia 6 Infanterie a inceput traversarea la Cuconesti, Movila Rupta si Corpaci, fara incidente. Regimentul 27 Dorobanti Bacau a reusit sa treaca 2 batalioane peste rau pana la caderea serii. Divizia 1 Blindata a declasat si ea atacul pe directia Bratuseni – Edinita.

Ziua urmatoare, Brigada 6 Cavalerie a ajuns la nord-est de Varatec, iar Divizia 6 a continuat traversarea fara probleme. In schimb Divizia 13 Infanterie a fost atacata foarte puternic de Corpul 2 Mecanizat sovietic la Soltoaia. Rapoartele inaintate comandamentului mentinonau 200 de tancuri, cifra foarte probabil exagerata. Pe 4 iulie, Brigada 5 Cavalerie a trecut si ea Prutul cu Detasamentul “Col. Korne” si a inceput inaintarea pe directia Terebna – Edinita. Divizia 1 Blindata a intervenit cu Batalionul 1 din Regimentul 1 Care de Lupta la est de Bratuseni in sprijinul Regimentului 203 din Divizia 76 Infanterie germana, care era atacat de blindate sovietice si se afla intr-o situatie grea. Divizia 8 Infanterie, subordonata Corpului 30, a iesit din capetele de pod de la Badarai, Chetris si Moara Domneasca, dar a fost oprita de comandamentul corpului, deoarece Divizia 198 germana aflata in flancul sau intampina greutati. Subordonata aceluiasi corp german, Divizia 13 a dus lupte la Sarata Noua, iar ziua urmatoare a intampinat rezistente puternice la Marandeni. Batalionul III/Regimentul 7 Dorobanti a reusit sa ocupe locatlitatea, dar a suferit pierderi mari . Pe 5 iulie, Divizia 5 Infanterie romana, din Corpul 54 german, a trecut si ea Prutul si a luat pozitie pe flancul drept al acestuia.

In timpul noptii de 4 spre 5 iulie, Divizia 1 Blindata a fost angajata langa Branzeni cu elemente ale Diviziilor 74 si 176 Puscasi sovietice (din Corpul 48 Puscasi), sprijinite de tancuri. A pus stapanire pe satele Chetrosita Veche si Parcova, iar grupul sau de cercetare a ajuns pana la Ednita. Ziua urmatoare, acest grup era deja pe Nistru., iar pe 7 iulie grosul fortelor diviziei a ajuns si el la frontiera din 1940, in dreptul orasului Moghilev. Tot pe 7 iulie, elemente ale Corpului de Cavalerie, comandat de gen. de divizie Mihail Racovita, au ajuns langa Lipnic, pe Nistru. Brigada 6 Cavalerie a reusit performanta de a strabate 50 km in acea zi. Citește în continuare →

de admin

Pactul Stalin-Hitler

15:27 în 1940-1944 de admin

Stalin si Hitler
La 23 august 1939, Germania si Uniunea Sovietica au incheiat un tratat de neagresiune, cunoscut ca Tratatul sau Acordul Ribbentrop-Molotov, dupa numele celor doi ministri de externe care l-au semnat; acest document a constituit preludiul celui de-al doilea razboi mondial, declansat prin atacarea Poloniei de catre Germania, la 1 septembrie 1939.

La cererea partii sovietice, a fost semnat si un Protocol secret, ce împartea sferele de influenta intre cele doua puteri imperialiste:

URSS prelua Europa Centrala si de Sud-Est, de la Marea Baltica la Marea Neagra, plus Finlanda, Estonia si Letonia.

Germania revendica Lituania si orasul Vilnius.

Polonia si-au impartit-o urmand linia raurilor Narev, Vistula si San.

La punctul 3 al protocolului, Germania isi manifesta “dezinteresul politic total pentru aceste regiuni”, iar sovieticii solicita Basarabia. Citește în continuare →

de admin

Represiunile din primul an de ocupaţie sovietică a Basarabiei, 1940-1941

15:04 în 1940-1944 de admin

În urma semnării Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Basarabia este revendicată de sovietici drept zona lor de influenţă. Astfel, la 28 iunie 1940, Armata Roşie ocupă Basarabia, precum şi Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei. Drept urmare, este creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) la 2 august 1940. Numai 6 din cele 13 raioane ale RASSM intră în componenţa RSSM, iar judeţele basarabene – Ismail şi Cetatea Albă din sud şi o parte a judeţului Hotin din nord – sunt incluse în cadrul Ucrainei Sovietice.
Basarabia cunoaşte astfel încă din anii 1940-1941 experienţa sovietizării şi comunizării, unul din elementele centrale ale acestei experienţe fiind aplicarea terorii în masă faţă de clasele sociale indezirabile. Anexarea Basarabiei de către sovietici anticipează astfel instaurarea regimului comunist în spaţiul românesc după 1944. Citește în continuare →

de admin

Organizaţia antisovietică Majahonda

14:37 în 1940-1944 de admin

<em>preluare dupa cartea “Osanditi la nemurire” de Petru Bunacalea si Andrei Calcea, concernul “Presa”, Chisinau 1999</em>

Pleoapa trecutului tresare, ascunzandu-si lacrima si nu lasa uitarea sa se cearna peste ceea ce a ramas in istoria romanilor din Basarabia – blestematul an 1940 – 1941.

Asa-zisa “eliberare sovietica” incepuse cu jafuri, distrugeri, pradarea pravaliilor, spargerea beciurilor, dezordini si incaierari sangeroase. Apoi Puterea Rosie a procedat la arderea cartilor sfinte, inchiderea si pangarirea bisericilor. “Corbii negri” – dubele bolsevicilor – erau incarcate cu romani, care urmau a fi deportati in Siberii de ghiata. Elementele sovine organizau mitinguri pazite de soldati.

Cu toate acestea flacara romanismului in Basarabia nu s-a stins niciodata. La rasaritul strabunei Moldove au ramas tineri cu credinta in Dumnezeu si dragostea de Neam. Din randurile lor faceau parte tinerii patrioti din Orhei, oras situat pe malul raului Raut in centrul Basarabiei, de unde, spun vechile hrisoave, Stefan cel Mare recruta ostenii sai cei mai viteji – arcasii orheieni. Citește în continuare →

de admin

Eliberarea Basarabiei în 1941

7:39 în 1940-1944, Clipuri video, Multimedia de admin

ISTORICUL ZILEI
ACȚIUNEA 2012
Platforma Civică ACȚIUNEA 2012 este o coaliție de organizații non-guvernamentale și grupuri de inițiativă care susțin unirea Republicii Moldova cu România și militează pentru realizarea obiectivului generațiilor trecute, prezente și viitoare de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiași stat.
Pe parcursul anilor 2011 și 2012, Platforma Civică ACȚIUNEA 2012 va desfășura manifestări publice de informare și sensibilizare a întregii populații din România și Republica Moldova cu obiectivul de a conștientiza necesitatea realizării unității naționale.

www.romanism.ro © 2011 - un proiect ACȚIUNEA 2012

www.romanism.ro trafic.ro