Românism

Aveam emotii. O vazusem de nenumarate ori la televizor si, nu o data, ma intrebasem: “Oare si in realitate este la fel de fermecatoare?”. Am aflat raspunsul cu ocazia unui interviu pe care Stela Popescu a consimtit sa mi-l acorde: este spectaculoasa si are un talent cu totul deosebit de a povesti si de a readuce in prezent momente, ipostaze si personaje aflate undeva, in trecut…

In fata unei cafele, servite in ambianta calda si primitoare a sufrageriei sale, Stela Popescu mi-a povestit despre activitatea sa artistica, rolul Chiritei, pe care il interpreteaza din nou dupa aproape 50 de ani, mi-a impartasit din experienta sa de viata si mi-a povestit diverse intamplari nostime. Totul, in stilul sau unic, spumos si savuros…

“Chirita nu era o femeie inapoiata, ci un om de viitor”

Raspunzand unei propuneri facute de Opera Comica pentru Copii, Stela Popescu s-a reintalnit recent cu personajul Chirita, intr-un spectacol regizat de Cristian Mihailescu, dupa ce mai abordase rolul acesta in 1959, la absolvirea Institutului de Teatru. Referitor la aceasta experienta, Stela Popescu spune ca abordarea Chiritei este cu totul diferita, comparativ cu aceea din urma cu 47 de ani, despre care isi aminteste cu nostalgie.

“Atunci cand, in facultate, i-am propus profesorului meu sa joc rolul Chiritei, acesta s-a ingrozit. ‘Doamne… Eu te-am luat la clasa ca sa joci Andromaca, si tu vrei sa joci Chirita?’. Citește în continuare →

Vladimir Bodescu (n. 4 martie 1868, satul Durleşti, judeţul Lăpuşna; d. 28 noiembrie 1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară) a fost un om politic român, care a făcut parte din Sfatul Ţării din Basarabia.

A fost licenţiat al Facultăţii de Drept din Kiev, fiind de profesie jurist. A fost magistrat în mai multe localităţi din Rusia, procuror la Parchetul General din Chişinău. Membru în Partidul Muncii.

La data de 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România.
A fost arestat la 10 august 1940, după ocuparea Basarabiei de către URSS. A murit de epuizare în 1941.

Sursa: Wikipedia.org

(În dimineaţa zilei de 28 iunie 1966, un Tricolor flutura deasupra Fabricii de zahăr din Alexăndreni)

28 iunie 1966 era o zi de marţi. În acea zi, orăşelul Alexăndreni de lângă Bălţi a devenit centrul unei informaţii cu caracter strict secret pentru conducerea de partid şi de stat a RSS Moldoveneşti. Însă pe cât aceştia au încercat să o dosească, pe atât noutatea a devenit mai populară, căci, cu o viteză de neînchipuit, oamenii o transmiteau prin şoapte unii altora. Nu au tăcut nici posturile de radio „vrăjmaşe” din Europa. Citește în continuare →

Întregiri la portretul mitropolitului Gurie Grosu al Basarabiei (1877-1943)

Mitropolitul Gurie Grosu al Basarabiei a reuşit să se afirme ca o personalitate de prim rang în cultura şi istoria Basarabiei la intersecţia secolelor XIX-XX. Cuvinte de laudă i-au adus primului Mitropolit al Basarabiei atît contemporanii, cît şi urmaşii săi în diferite discursuri şi articole de specialitate. Dar, îndeosebi, vlădica Gurie a cules vorbe de preţuire în primul rînd din partea neamului său, pentru care s-a şi jertfit. Citește în continuare →

mina dobzeu

Mina Dobzeu

Părintele Mina Dobzeu este unul dintre marii părinţi ai zilelor noastre. Părintele Nicolae Steinhardt, botezat fiind de acesta, în data de 15 martie 1960, îl va numi călduros “călugarul meu basarabean”. Părintele Arhimandrit Mina Dobzeu este astăzi vieţuitor în Mănăstirea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Huşi. Citește în continuare →

Erhan Pantelomon s-a nascut in anul 1884.

A fost liderul primului guvern al Basarabiei şi  important luptător pentru unirea Basarabiei cu Ţara Mamă, România de la 27 martie 1918.

Printre materialele de arhiva a lui Pantelimon Halippa am găsit şi un succint P. Erhan, coleg de generaţie, coleg de seminar teologic, coleg în lupta politică din perioada Unirii, care este trecut prin optica delicata a amintirii şi mai ales a selectării unor caracteristici morale fără de care orice portret nu valorează prea mult: “Născut la 1884, în com. Tănătari, jud. Tighina. Citește în continuare →

El a luptat deschis împotriva ocupaţiei bolşevice

Supravieţuitorul

Unul din membrii rezistenţei antisovietice de la Orhei, Oleg Frunză, îşi duce veacul la Bacău. A fost arestat pentru că a avut curajul de a protesta contra ocupaţiei sovietice şi a urcat pe sediul NKVD-ului de la Orhei, pentru a arbora în ajunul Crăciunului tricolorul românesc. A fost arestat împreună cu alţi 30 de membri ai organizaţiei Majadahonda. Citește în continuare →

Paul (Pavel) Gore (n. 27 iulie 1875, Chişinău – d. 8 decembrie 1927) a fost un istoric român basarabean, membru de onoare (1919) al Academiei Române, preşedinte al Partidului Naţional Moldovenesc.

A absolvit liceul în Nikolaev (Herson), iar apoi Facultatea de Drept din Petersburg. În 1905 ajunge judecător de pace în ţinutul Orhei şi în acelaşi an devine preşedinte al comitetului de redacţie al Societăţii Moldoveneşti. În 1909 devine director sanitar şi director al Muzeului Naţional din Chişinău, unde va activa până în 1918. În 1910 este ales deputat al nobilimii şi vicepreşedinte al zemstvei. Din această calitate, Paul Gore va cere la tribună în 1912 introducerea limbii române în şcoli. Citește în continuare →

Figură reprezentativă a Basarabiei din prima jumătate a secolului XX, Vladimir Cristi s-a manifestat intens ca om politic şi de stat.
De la bun început menţionăm că V. Cristi descinde dintr-o familie de boieri din Moldova, ceea ce constituie o particularitate distinctivă a biografiei lui. Potrivit constatărilor făcute de genealogistul ieşean Ştefan S. Gorovei, la baza acestui neam boieresc stă Cristea căminarul de la 1648-1660. “Fiul său, Teodor Cristea jicnicer, a fost bunicul lui Ilie Cristea şătrar, care a obţinut titlul de baron în Bucovina. În afară de ramura bucovineană, una a rămas în Moldova, iar alta în Basarabia”^1. Citește în continuare →

Prozator, eseist, critic literar, ziarist (presa scrisă), comentator la Radio Europa Liberă.

Născut în 1964, în orașul Floreşti, jud. Soroca. Licenţiat în jurnalism, Universitatea de Stat din Chişinău, 1986. A lucrat redactor şi redactor-şef la Editura Hyperion, 1986-1993. Este redactor-şef al revistei Contrafort din 1994.

Citește în continuare →

Iurie Darie

Iurie Darie s-a născut pe 14 martie 1929, în Vadul Roşu din judeţul Soroca, aflat astăzi în Republica Moldova. Dotat cu talent la desen, dar având şi reale însuşiri pentru scenă, Iurie Darie a dat examen atât la Institutul de Arte Plastice, cât şi la cel de Artă Teatrală şi Cinematografică, reuşind la ambele, dar alegându-l pe ce din urmă, pe care l-a absolvit în 1952. A învăţat ce înseamnă actoria de la mari actori şi profesori: Mihai Popescu sau Marietta Sadova.

Citește în continuare →

„Eu uneori am sentimentul că nu stă în mine înmagazinat timpul de anii pe care îi am, ci foarte curios, mi se pare uneori că şed epoci.”

Născut la 4 iulie, satul Unţeşti, Ungheni, fiul lui Ion si al Elizabetei Vasilache. Şcoala primară a făcut-o în satul natal. În toamna anului 1937 este admis la Liceul Naţional din Iaşi (astăzi Liceul “Mihail Sadoveanu”). În acelaşi an, din cauza taxei exagerate, tatăl Îl transfera la “Liceul de Aplicaţie” zis şi Seminarul Pedagogic Universitar de pe lânga Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi. Odată cu anexarea Basarabiei, întrerupe studiile. întorcându-se în satul natal. În 1940 se înscrie la şcoala medie din Ungheni. Citește în continuare →