Câteva tentative de construire în Basarabia ale unor partide politice de orientare naţională

0
16
Una din formele majore de manifestare a mişcărilor naţionale în teritoriile româneşti aflate sub ocupaţie străină, a fost constituirea şi activitatea unor formaţiuni politice de o pronunţată orientare naţională, în Basarabia, în ciuda regimului dur de ocupaţie ţarista, au fost întreprinse câteva tentative de constituire ale unor formaţiuni politice de orientare naţională.în anul 1905, .Societatea Milcov” a românilor basarabeni şi Liga românilor basarabeni” (preşedinte – B.P.Hasdeu), cu sediul la Bucureşti, întreprind prima tentativă de acest gen. In rezultat, se constituie Partidul Naţional Român din Basarabia, al cărui organ de presă devine ziarul .Basarabia”, în paginile căruia a fost publicat programul acestei formaţiuni.

în ciuda celor „93 de ani de când nenorocita Basarabie a căzut sub jugul greu al muscalului”, programul Partidului Naţional Roman din Basarabia stipula dreptul invariabil al romanilor basarabeni asupra provinciei dintre Prut şi Nistru: .Părerea noastră este, că noi, moldovenii din antichitate, avem dreptul vecinie în contra celor cari au cotropit ţara noastră şi stăpânesc peste noi”1.

Pentru moment, putem afirma, cu o anumită doză de certitudine, că nici un document cu caracter programatic al mişcării naţionale din Basarabia n-a inclus o apreciere atât de obiectivă şi exactă a efectelor nocive ale ocupaţiei ţariste pentru populaţia românească din această provincie, precum Programul Partidului Naţional Roman din Basarabia: .Cotropitorul barbar a călcat în picioare toate drepturile noastre de neam; a desfiinţat şcolile ce au existat, a distrus şi pustiit mănăstirile, a transformat biserica noastră autocefală într-una sursă necanonicâ, a prigonit limba romanească, a oprit orice carte română de a se aduce în ţară, şi-a bătut joc de tot ce e român, adoptând în limba sa barbară numele de .moldovan” drept un cuvânt de ocară!”2.

Vom cita în continuare un fragment din programul PNR din Basarabia care este într-atât de sugestiv, încât nu are nevoie de careva comentarii: .Dar suna ora deşteptării! Toate popoarele înlănţuite de Rusia – polonii, finlandezii, lituanienii, ucrainenii, georgienii, armenii, tătarii, chirghijii etc. de ridică şi cer fiecare dreptul gintei călcat de barbarul cotropitor.

La rendul nostru, noi moldovenii, ne redicăm şi cerem împreună cu cei robiţi de Rusia: dreptul de a avea şcolele româneşti;

Căci noi. moldovenii am dat Rusiei pe întemeietorii literaturei ruse, pe Cantemir, pe Herascov (Herescu); dreptul de a avea biserica română!

Căci noi, moldovenii, am dat Rusiei pe Petru Movilă, întemeietorul Academiei din Kiev, creatorul literaturei bisericeşti, pe Ţamblac, pe fraţii Salinsa şi multe alte feţe bisericii nise; dreptul la autonomia administrativă:

Căci sub administraţiunea muscălească poporul basarabean pere de foame şi de boli contagioase. Cerem îri fine dreptul la limba noastră. izgonită din biserici, şcoli dregătorie.

Cerem ca în Basarabia, ţara moldovenească, a moldovenilor, să fie, căci ţerina acestei teri este înbuibatâ cu sângele orbeienilor şi sorocenilor, cari se luptă aici contra puhoiului turc şi tătar încă d’atunci. când nici numele de rus n’a fost cunoscut pe faţa pământului lui”3.

In program se mai revendica autonomia administrativa a Basarabiei.

In administraţie se preconiza utilizarea limbii .celor administraţi – adică limba moldovenească”, în acelaşi context se mai specifica. „In administraţia din Basarabia să nu fie un dregător care să nu ştie să vorbească în limba moldovenească”.

Utilizarea limbii române se prevedea la fel şi în organele de justiţie: pentru toţi angajaţii acestor instituţii, cunoaşterea limbii populaţiei majoritare era absolut obligatorie.

263

În şcolile din Basarabia se preconiza, de asemenea, utilizarea limbii române. Fiecare copillntre vârstele 8 şi 14 ani era .dator a învăţa ia şcoala moldovenească”4‘.

In problema unirii Basarabiei cu România se recurgea la o stratagemă menită să ‘. neutralizeze eventualele suspiciuni din partea autorităţilor ţariste. Unirea, pentru moment, era considerată imposibilă, deoarece în România, in viziunea autorilor programului, nu se instaurase încă libertăţile democratice. In aceeaşi ordine de idei, se aduceau asigurări ferme de loialitate împăratului rus: „Noi, ţăranii moldoveni din Basarabia nu suntem cum se zice în limba învăţaţilor inredentişti, noi vroim să luptăm pentru dezrobirea noastră ca moldoveni şi ţărani cetăţeni ai statului ruşi!”

Erau revendicate libertatea conştiinţei, .libertate a cuvântului scris şi vorbit’, inviolabilitatea persoanei, votul universal, direct şi secret.

Pentru tinerii basarabeni se cerea exercitarea serviciului militar în Basarabia.

Pământul aflat în posesia boierilor, mănăstirilor, „generalilor şi coconilor”, împroprietăriţi de împărat, urma a fi răscumpărat de către .casa ţărănească” pentru a fi acordat poporului .care cu mâinile sale ii munceşte şi îl va munci”5.

O altă tentativă de constituire în Basarabia a unei formaţiuni politice o întreprinde un grup de boieri de viţă românească în frunte cu Leonida Stamati (fiul lui C.Stamati – Ciurea şi nepotul clasicului literaturii române, C.Stamati). Protagoniştii acţiunilor preparatorii privind înfiinţarea Partidului Naţional-Liberal au decis, pentru început, lansarea unei publicaţii periodice de limbă română cu genericul .Basarabia reînoită” ce urma să joace rolul de catalizator în procesul constituirii partidului şi care şi-a început apariţia la 6 martie 1907, la laşi. In paginile celor patru numere ale acestei publicaţii (ziarul a fost suprimat cu concursul autorităţilor ţariste) a fost publicat amplul program al acestei formaţiuni politice6.

tn acest program se declara ca principiul .centralizării nu e bun şi el a dat rezultate răle în toate statele”. Singura cale, în viziunea autorilor programului care putea asigura progresul unui stat, era considerat principiul decentralizării. Se pleda ca .provinciilor din Rusia să li se acorde decentralizarea cea mai largă posibilă care singura poate asigura libera dezvoltare a diferitelor naţionalităţi care locuiesc Imperiul rus”. Se considera benefică instituirea in Basarabia a unei Diete similare cu cea din Bucovina care urma să cerceteze problemele de ordin local şi să dispună de dreptul deplin de a lua decizii care să fie executate fără întârziere.

Această Dietă urma să decidă în problema limbii utilizate in biserică, şcoală, organele judiciare, in localităţile cu populaţie mixtă (alogenă şi românească), Dieta urma să stabilească utilizarea celor două limbi – română şi rusă, iar în localităţile cu populaţie românească – numai utilizarea limbii române.

In programul partidului basarabean, în proces de constituire, se pleda în favoarea votului universal, direct, egal şi secret. Este adevărat că acest deziderat era considerat pentru moment în calitate de ideal „care cu vremea va deveni fapt îndeplinit”. Pentru moment, alegerile urmau să se înfăptuiască în trei colegii: cel al marilor proprietari şi al păturii .celei mai culte”, cel al burgheziei, micilor proprietari, cel al ţăranilor7.

Programul Partidului Naţional-Liberal mai prevedea: curmarea practicii importărilor coloniştilor străini; constituirea unei armonii şi a unei păci sociale prin intermediul acordării unor libertăţi democratice pentru toate categoriile sociale. Era condamnată de asemenea politica de rusificare aplicată în învăţământ şi, în special, în procesul de instruire a cadrelor teologice.

Autorităţile ţariste au făcut tot posibilul pentru a paraliza activitatea grupului de iniţiativă şi procesul de constituire a Partidului Naţional-Liberal din Basarabia a fost astfel stopat8.

O a treia tentativă de constituire a unui partid politic de coloratură naţională o întreprind colaboratorii ziarului .Basarabia” (1906-1907).

In nr.12 al acestei publicaţii, dezideratele principale ale naţionaliştilor basarabeni capătă conturul unei platforme politice cu caracter pragmatic al viitorului partid naţional-democrat (ulterior naţional-poporan)9.

Pornind de la principiul populaţiei majoritare şi cel al autohtonismului ca argument de bază în favoarea restabilirii drepturilor naţionale ale românilor basarabeni, programul revendică revenirea la starea normală care ar recunoaşte naţiunii române majoritare în această provincie dreptul la propăşire liberă şi nestingherită, garanţie a dreptului la individualitatea naţională a

264

românilor basarabeni, la respectarea dreptului lor de liberă dezvoltare era consideraţi restabilirea autonomiei Basarabiei, recunoscuta de ţarism încă din 1818.

Al doilea compartiment de revendicări al programului era consacrat chestiunii ţărăneşti. Se pare că modalitatea de soluţionare a acesteia, elaborată de către liderii mişcării naţionale, a fost puternic influenţată de concepţia eseră privind această problemă. Se preconiza naţionalizarea domeniilor mănăstirilor închinate şi trecerea lor sub jurisdicţia Consiliului provincial superior, constituindu-se astfel Fondul cultural naţional. Pământul acestui fond urma să fie oferit în arendă la un preţ avantajos numai ţăranilor .muncitori*. Limita suprafeţei oferite depindea de potenţialul braţelor de muncă al fiecărei familii ţărăneşti, excluzându-se exploatarea muncii înăimite. Mijloacele obţinute urmau a fi puse în serviciul culturii şi scolii naţionale româneşti din Basarabia.

Pentru a crea o rezervă suficientă de pământ arabil în scopul satisfacerii necesităţilor ţăranilor basarabeni, se preconiza completarea acestui fond cu pământ din contul marilor latifundii, care urma să fie răscumpărat de Consiliu prin intermediul Băncii ţărăneşti10.

În ianuarie 1912 se constituie Partidul Zemstvei din Basarabia. Grupul de iniţiativa era format din 4 reprezentanţi ai boierimii autohtone: M.Feodosiu, M.Zotea, D.Anghel, M.GIavce, care au şi elaborat programul partidului.

În acest program se considera necesară o delimitare strictă intre chestiunile de ordin general (imperiale) şi cele ce ţineau de interesele şi necesităţile locale, acestea din urmă trebuiau să ţină de competenţa organelor autoadministrării locale .demne de încrederea guvernului şi investite cu împuterniciri largi din partea populaţiei”, in acelaşi timp partidul revendica lărgirea drepturilor-şi împuternicirilor Zemstvei prin intermediul includerii în sfera sa a tuturor (subl.n.) ramurilor economiei locale care nu erau de o importanţă tot imperială”.

Pentru a asigura independenţa Zemstvelor din punct de vedere financiar, se preconiza punerea la dispoziţia lor a unei părţi din mijloacele obţinute în urma impozitărilor.

În scopul excluderii unor eventuale ingerinţe din partea guvernului în sfera de activitate a zemstvelor, programul partidului insista asupra instituirii unei reguli, în conformitate cu care organele puterii centrale ar putea cerceta doar .legitimitatea deciziilor Adunărilor de Zemstvă, dar nu şi oportunitatea lor”.

Pentru a asigura o bază socială largă, programul Partidului Zemstvei prevedea reorganizarea autoadministrării de Zemstvă şi orăşeneşti în baza reprezentării tuturor păturilor sociale, cât şi a participării întregii populaţii autohtone (subl.n.) in organele de autoadministrare. Aceasta nu însemna altceva decât instituirea, în ultima instanţa, a unei influenţe preponderente a reprezentanţilor româneşti din ţinut în organele autoadministrârii locale12.

Programul partidului mai revendica introducerea limbii materne în şcolile primare, cât şi elaborarea minuţioasă a concepţiei privind chestiunea instruirii în general a .tinerii generaţii a băştinaşilor basarabeni” prin .cultivarea raţională a bunăstării populare si instituirea unor asemenea instituţii de învăţământ mediu şi superior care ar deveni realmente pepeniere ale muncii şi cunoştinţelor”

Realizarea principalelor deziderate, schiţate In acest program, avea să ducă în mod inevitabil, la instituirea unei autonomii veritabile a Basarabiei, cu un pronunţat colorit naţional, în cadrul Imperiului rus, or. tocmai din această cauza, autorităţile ţariste au căutat să cnrme activitatea Partidului Zemstvei.

265

NOTE

NOTE

1. Ziarul „Basarabia”,(1905), N6, pi.

2. Ibidem.

3. Ibidem.

4. Ibidem.

5. Ibidem.

6. I.Varta, O tentativă de creare a partidului liberal la Chislnău la început de secol XX. Libertatea, NN.45-46.

7. Ibidem.

8. Ibidem.

9. Ziarul „Basarabia”, N12.

10. I.Varta, Unele deziderate ale mişcării naţionale a românilor basarabeni la mijloc de an 1906. Destin românesc, N1,1995, p.49.

11. I.Varta, Unele aspecte privind mişcarea naţională în Basarabia la începutul sec.al XX-lea. Revista de istorie a Moldovei, N4,1993, p 22 12 Ibidem, p 23

Ion Varta. Câteva tentative de construire în Basarabia ale unor partide politice de orientare naţională \\  Tyragetia, nr. VI-VII Chişinău, 1998

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ