Cenzura din România legată de RSS Moldovenească

0
32

I. Lista publicaţiilor interzise

După sfârşitul celui de-al doilea război mondial, una din cele mai importante şi mai crunte acţiuni ale tânărului partid comunist român, susţinut de Comisia Aliată de Control (unde ultimul cuvânt îl aveau ofiţerii sovietici), a fost epurarea cărţilor. Pornind de la aşa-zisa defascizare, mii de autori, zeci de mii de titluri, au fost eliminaţi/eliminate din biblioteci şi din conştiinţa românilor. S-au publicat o serie de broşuri, Publicaţii scoase din circulaţie (1945), Publicaţiile interzise până la 1 mai 1948 etc. care conţineau liste cu cărţi urmând a fi scoase din circulaţie (din biblioteci, anticariate, librării). Pe baza acestora, în doar câţiva ani, literatura română a devenit de nerecunoscut. Printre primele cărţi cenzurate în România postbelică au fost cele dedicate Basarabiei, unirii românilor, Transnistriei. Orice afirmaţie, orice aluzie la Basarabia putea leza interesele Uniunii Sovietice.

Au fost interzişi autori cu numele Basarabeanu, Basarabescu. De asemenea, au dispărut din biblioteci scriitori, istorici care au publicat despre Basarabia: Alexandru V. Boldur, Zamfir C. Arbore, Ion Buzdugan, P. Cazacu, Ştefan Ciobanu, N. Dunăreanu, Efrem-Enăchescu Tighineanul, Aurel I. Gheorghiu, Onisifor Ghibu, Paul Gore, Pan Halippa, Petre V. Haneş, Liviu Marian, Ion Nistor ş. m. a.

Au dispărut cărţile publicate la Chişinău, Bălţi, Cetatea Albă, indiferent de conţinut. Au fost interzise:

Publicaţiile periodice, volume de documente precum:

Almanahul ziarelor Basarabia şi Bucovina. Ed. Dacia Traiană, Bucureşti, 1941; Almanahul ziarului Moldova, 1941; Basarabia Vânătorească. Chişinău. Toată colecţia; Biserica basarabeană. Organul Eparhiei Hotinului, Bălţi. Toată colecţia; Călătoria Regelui şi a reginei în Basarabia şi Bucovina; Liga monarhistă contra mitei. Orhei-Chişinău. Toată colecţia; Regele Ferdinand I şi Unirea Basarabiei, Chişinău, 1939; România. Legi şi decrete. Decret pentru organizarea justiţiei în Basarabia. Iaşi, 1918; Documente din Basarabia. Chişinău, 1928; Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, B., Fundaţia Regelui Carol I, 1937. 327 p.;  Pierderea Basarabiei 1812 şi 1878. Buc., 1907.

Cărţile cu caracter economic:

Antonescu, Corneliu, Creditul în Basarabia, Chişinău, 1923; Atanasiu, Oreste A., Spre o mai bună aşezare a marii industrii cu privire specială asupra Basarabiei; Ghenzul, V. Cincizeci de ani ai cooperaţiei de credit din Basarabia, Chişinău, 1924. etc.; Giurgea, Eugeniu N., Observaţii economice asupra Basarabiei, cu o introd. de Corneliu Antonescu, Chişinău, 1921, 67 p.; Panaitescu Scarlat. Aspecte economice şi sociale din Basarabia (1920-1926), Chişinău, 1926.

Studiile în alte limbi:

Babel, Antony. La Bessarabie. Etude historique, etnografique et économique, Paris, 1926; Casso, L. La Russie au Danube et l’organisation de la Bessarabie; Hoffmann. Der Zug der V.D. aus Bessarabien;Frunză I., The rightsof the Rumanians upon Bessarabia, Bucharest, 1944;  Frunză I. Dr., Bessarabien, Rumänische Rechte und Leistungen, Ed.I şi a II-a. 1941; Pambuch. Heimkehr der Bessarabien Deutschen; Panaitescu Emil, La frontiera orientale della latinita. La Romania e la Bessarabia. Roma, 1924; Tătărescu, Gh. Bassarabie et Moscou. Discours. Bucarest, 1926.

O serie de cărţi, broşuri pe teme istorice, sociale, etnografice, religioase, juridice etc., privind trecutul şi „prezentul” (până în 1944) Basarabiei:

Alexinschi, Alexa, Basarabia de Nord; Baldovin, Tache, Basarabia noastră şi actul unirii votat de Sfatul ţării la 27 martie st.v. 1918, Buc., 1918; Brătianu, Gheorghe.I., La Bessarabie. Droits nationaux et historiques, B. 1943; Antonescu, Mihai, Basarabia se răzbună, 1941 (15 p.); Brăiescu, Vasile C. Chestiunea primăriei Chişinău în discuţia Senatului, B., 1927 (23 p.); Brătescu, Const., Hotare răsăritene. Valea Nistrului, Craiova, 1941; Brânzeiu, Constantin Preot, Moldova gloriilor şi a tuturor încercărilor sub primirea marilor şi crudelor îndurerări ale răpirii Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Craiova, 1940; Bucur Vasile, Jertfa Basarabiei, Beiuş, 1941; Cioflec, Romulus, Pe urmele Basarabiei. Note şi impresii din revoluţia rusească. Ed. Cultura Românească; Constantinescu (col.) Din datina Basarabiei; Culea A.D., Cetăţile Moldoveneşti depe Nistru, Buc., 1926; Culici, Al. (Colonel) Cetatea Hotin, Sf. Gheorghe, 1926; David Al., Bibliografia lucrărilor privitoare la Basarabia, C., 1934; David Al., Tipărituri Româneşti în Basarabia, sub stăpânirea rusă. C., 1934; Dragomir, G.M., Coloniile bulgare din Sudul Basarabiei, Tulcea, 1923; Dragu Ion, Pe urmele bolşevicilor. (Notele, impresiile unui ofiţer român în Basarabia). B., 1918; Dumitrescu-Tighina, U.P. Pe căi basarabene. Note şi documente. B., 1928; Eminescu, Mihai. Bucovina şi Basarabia. [Studiu istorico-politic prezentat de prof. I. Creţu], B, 1941, 173 p; Făcăoaru, Gheorghe, Înstrăinarea Basarabiei sub stăpânirea rusească. Cluj, 1940; Filipescu, C.; Giurea, Eugeniu N., Basarabia, ., 1919; Giuglea, Gh., Cum au pătruns străinii în Basarabia după 1812. Sibiu, 1941; Ionescu-Morel, D., Vă ordon să treceţi Prutul, 1942; Iov, Dimitrie, Basarabia şi Bucovina de Sus, sub noua stăpânire. Noembrie 1940, 20 p; Lascarov-Moldovanu, Al. Cutreierând Basarabia desrobită, B., 1943; Lungulescu, George, Pentru apărarea Basarabiei… Cu o hartă şi documente istorice, de Stroe Darna. Malski, Boris, Olăneştii. Monografia sociologică a unui sat de pe Nistru. Cu o prefaţă de prof. Dimitrie Gusti. Cetatea Albă, 1939; Marghiloman, Al. Reintrarea Basarabiei în sânul patriei mame. Buc.; Mateiu, Ion, Renaşterea Basarabiei. Pagini din lupta pentru unitatea naţională. Buc., 1921; Mâţu Constantin, O necesitate desconsiderată: presa românească în Basarabia (Câteva constatări şi precizări), C., 1930, 27 p.; Mihailovici, Paul. Tipărituri româneşti în Basarabia dela 1812 până la 1918. Buc., 1941, M.Od. (Academia Română). Rămâne în bibl[iotecile] de spec[ialitate].; Moisiu, V. D. Ştiri din Basarabia de astăzi., Buc., 1945; Moroşan, N. Despre Basarabia; Moroşan, Nicolai Nic., Noi contribuţii preistorice asupra Basarabiei de Nord, Buc., 1929; Müller, Jaroslav, Basarabia, pământ românesc, Cernăuţi, 1925; Munteanu, Cassian R., Prin Basarabia românească. Însemnări de călătorie. Lugoj, 1919; Munteanu-Râmnic, D. Pentru Basarabia. Culegere de texte privitoare la ţara, trecutul, literatura şi starea actuală a fraţilor basarabeni, Ploieşti, 1912; Murafa, Andrei. Doruri sfinte. Pagini din lupta pentru redeşteptarea Basarabiei. Cu o prefaţă de Onisifor Ghibu. Chişinău, 1918, 64 p.; Negrescu, I. (Dr.). Figuri culturale din trecutul Basarabiei. Chişinău, 1926; Negruzzi, I. În drum spre Cahul. Buc.; Nica, Antim arhimandrit, Aspecte misionare din Basarabia, Chişinău, 1942; Pamfile Tudor, Ţinutul Hotinului la 1817. Chişinău, 1920; Pantea[apare şi  Pântea], Gherman, Unirea Basarabiei. Acte şi documente cu ocazia împlinirii a 25 ani dela săvârşirea marelui act istoric. Odesa, 1943; Pădure, D., Basarabia şi Bucovina de Sus  sub noua stăpânire.1941; Pâcu, M. N. Basarabia. Buc., 1912; Pierderea Basarabiei 1812 şi 1878. Buc., 1907; Popa-Lisseanu, G. Basarabia. Privire istorică de…, B., 1924; Popovschi, Nicolae. Mişcarea dela Balta sau inochentismul în Basarabia. C., 1926; Ralea M.D.Cetatea Albă. Buc., 1928; Rădulescu, Andrei, Dreptul românesc în Basarabia, Buc., 1943, 38 p. (Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii Istorice); Rădulescu-Pogoneanu, Ion. Patru scrisori către Alecsandri în legătură cu o misiune în chestiunea Basarabiei. Buc., 1941, 28 p.; Rosetti, Radu. Războiul pentru reeliberarea Bucovinei şi Basarabiei. Buc., 1942. (Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii Istorice); Sănulescu , Tr.; Rayss T. Materiale pentru flora Basarabiei, B., 1934. 250 p. + XIV f. pl.; Stănoiu, Eugeniu D. Schiţă monografică a judeţului Lăpuşna. B., 1926; Sulacov, Ioan. Studentul din Bugeac. Roman. Buc., [193-]; Tătărescu, Gh. Evacuarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, Craiova; Teodorescu-Kirileanu, Poveşti basarabene. Buc.; Teodorian-Carada, Marius. Răpirea Basarabiei, Buc., 1912; Tittoni, Tommaso. Basarabia, România şi Italia. Buc., 1943; Topologeanu, N. N. Pr. Încercarea Ruşilor de a desnaţionaliza Basarabia, prin biserică. R. Vâlcea, Cozia.

Cărţi, broşuri (şi periodice) despre Transnistria: Balaur, Dimitrie, Destinul unui preot transnistrean, Bălţi; Bănescu, Marcu Pr.Dr. Pe pământul Transnistriei. Caransebeş, 1942; Buletinul Transnistriei. Toată colecţia.  Chişinău. Toată colecţia. Bucureşti; Condrus, Mihail. Graniţa roşie. Ancheta mea la Nistru. Cu o prefaţă de Geo Lodon, Bucureşti, 1932; Constantinescu, C.Gh., Românii transnistreni, Buc., Tip. Viaţa Literară; Constantinescu, N.A. Nistrul fluviu românesc, Buc., 1941; Glasul Nistrului. Gazeta Moldovenilor dintre Nistru şi Bug. Toată colecţia. Odessa; Harea Vasile, Românii de peste Nistru, Bucureşti, 1934; Ilün, Paul Şt., Transnistria şi Ucraina, Bucureşti, 1941, 32 p. cu h[ărţi]; Ionescu Horaţiu; Andrei, Florin. 1941-1943. Transnistria. 1943.116 p. cu ilustr. şi portr.; Litani, Dora, Transnistria, Prefaţă de Iţok Anţi, Tel-Aviv, 1981; Mailat, Căp. Ioan N. Transnistria (Studiu de documentare biografică, istorică, socială şi politică. Cu o prefaţă de Romulus Şeişanu), Buc., 1942; Nestorescu I.A. Transnistria noastră. Buzău, 1942; Netea Vasile, Transnistria, B., 1941; Nica, Antim, Viaţa religioasă în Transnistria, Ch., 1943; Popp, Dr. Nicolae M. Transnistria. Încercare de monografie regională. B., 1943; Sava, Aurel V. Documente  moldoveneşti privitoare la românii de peste Nistru (1574-1829). B., 1942; Smochină, N.P. 10 mai şi românii transnistreni, Odesa, 1942, 15 p.; Teodorescu, Gh. (Prof.) Transnistria.

Au fost interzise toate volumele de istorie a românilor care au mers până în 1940-1944 şi toate studiile, hărţile, manualele de geografie care conţineau hotarele româneşti cuprinzând Basarabia şi Bucovina de Nord. Au trebuit să dispară cărţi în care bănuim că se făcea referire la Basarabia, de pildă: Candrea, I. A.; Densuşianu, Ov.; Speranţia, Th., Graiul nostru din toate părţile locuite de Români, Bucureşti, 1908; sau Cojocaru Toma, Cum se obţine un vin bun. La o nouă ediţie să se elimine pasagiul cu Basarabia. Ed. „Universul”, Bucureşti, 1944.[menţiunea aparţine cenzurii şi astfel ne putem da seama de motivul interzicerii]. Sau cărţi care nu conţin în titlu cuvântul „Basarabia”,  dar se subînţelege din conţinut, de pildă: Nicolae Filipescu, Pentru România-Mare. Cuvântări din războiu 1914-1916. Cu o prefaţă de Matei B. Cantacuzino. Bucureşti, 1925.

După 1945, se putea remarca interesul constant al cenzurii şi al organelor de partid faţă de Basarabia, probabil că ajungeau multe cărţi (vom vedea că se citeau cu atenţie câteva periodice), dar acestea nu au fost niciodată accesibile marelui public, ajungând de la bun început la „fondurile speciale”:

Istorija norodnovo haiziaistvo Moldavscoi S. S. R. Chişinev, 1974, 375 p.; Lungu V., Politica de teroare şi jaf în Basarabia. Anii 1918-1920. Kişinău, „Kartiia Moldoveniaska”; Rolul trădător al sfatului Ţării. C., „Cartea Moldovenească”, 1969. 204 pagini.

Cea mai importantă şi mai completă listă a publicaţiilor interzise a fost tipărită sub coordonarea lui Paul Caravia, în volumul Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945-1989, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2000. Chiar dacă informaţia despre cărţi este incompletă, aşa cum apărea în listele cenzorilor, iar titlul acestora poate fi greşit (printre cenzori erau şi analfabeţi), putem restabili o bibliografie impresionantă de care au fost privaţi ani în şir specialiştii şi cititorii de rând. Unii autori interzişi au fost recuperaţi încă înainte de 1989, alţii după, dar cei mai mulţi au rămas necunoscuţi.

II. Buletinele „Agerpres”, de „uz intern”, destinate topirii

Referinţe la Basarabia şi R.S.S. Moldovenească se pot găsi în dosarele cenzurii (Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Comitetul pentru Presă şi Tipărituri), în care sunt enumerate procesele-verbale ale buletinelor „Agerpres”, de „uz intern” destinate topirii sau distrugerii prin tocare. Sunt nişte liste cu titluri aranjate cronologic, fără a se indica uneori sursa. Documentele se distrugeau lunar. Referinţele la R.S.S.M. pot fi atât din presa sovietică, dar şi din ziarele occidentale. Sursa se indică foarte rar.

De pildă: „Criza cehă este îndepărtată, în timp ce Moldova sovietică îşi culege strugurii”; R. S. S. Moldovenească: probleme de ling­vistică – Comunistul Moldovei; Din cuvîntarea lui Bodiul – R. S. S. Moldov. (noiembrie 1968); Victoria puterii sovietice în Moldova şi apărarea ei în ianuarie – febr. 1918 (decembrie 1968).

III. Direcţia Import-Export

O echipă de cenzori citea presa (şi uneori cărţi) din Occident şi din U.R.S.S., făcând note sau „informări”, oprindu-se la ceea ce este susceptibil, discutabil şi interzis pentru publicul românesc. Direcţia Import-Export se ocupa şi de ceea ce se trimitea din România în străinătate, de obicei, pe cale oficială. Aceste relatări scurte (1-4 pagini) conţin informaţii despre numărul de abonaţi la acea publicaţie, modul prin care va ajunge sau nu la destinaţie („Poşta”, „Poştă simplă şi recomandată”) cu indicaţii generale asupra destinatarilor (instituţii, străini, particulari etc.). Deşi notele despre publicaţiile din R.S.S.M. sunt foarte numeroase, nu există niciuna cu asemenea indicaţii. Concluzia nu poate fi decât că publicaţiile veneau pentru cenzori şi alţi „specialişti” (de la C.C.), dar niciun muritor de rând n-a fost abonat vreodată sau n-a primit prin poştă vreun ziar din fosta Basarabie. De asemenea, la sfârşitul notei, se punea sentinţa hotărâtoare: „Propunem: nu – poştă simplă, da – rest”, „Propunem difuzarea pentru personalităţi”, „Propunem oprirea revistei”, „Nu propunem aprobarea”, „Propun eliberarea revistei pentru instituţii şi specialişti” etc. Nu există desigur o sentinţă asemănătoare pentru ziarele moldoveneşti.

Cea mai solicitată era „Moldova socialistă”, urmând „Comunistul Moldovei”, „Sovetskaia Moldavia”, „Cultura”, „Tinerimea Moldovei”, „Femeia Moldovei”. Procesul de rusificare a ţării, abordarea istoriei RSSM, evoluţia socială şi economică, noile apariţii editoriale şi tot ce ţine, în general, de relaţiile moldo-române sunt principalele teme ale „informărilor” din dosarele direcţiei Import-Export.

Vom aduce un singur exemplu: În „Moldova socialistă” nr. 10/13.1.1971, după ce este comentat un articol dedicat „memoriei fiului credincios al poporului moldovenesc N. N. Bantche” (semnat de N. Berezniakov), cenzorul notează: „Pe aceeaşi pagină se publică un anunţ al Şcolii profesionale tehnice din Bender. Se anunţă primirea elevilor la cursurile de pregătire a muncitoarelor la depănarea coconilor pentru combinatul de mătase din Bender. Termenul de învăţătură e de 3 luni. Lecţiile se ţin în limba rusă.” (ANIC, CPT, dosar 41/1971).

IV. Material documentar

Textele care serveau drept „material documentar” erau de maximă importanţă. În general, pe baza lor se constituiau direcţiile ulterioare de cenzurare. Probabil erau aduse la cunoştinţa întregului aparat de cenzură, spre deosebire de informările direcţiei „import-export” care aveau un circuit închis. Aceste materiale, articole din presa sovietică, de obicei, aveau foarte rar vreo legătură cu Basarabia sau R. S. S. M. (şi atunci când un asemenea document devine „material documentar”, el capătă o semnificaţie cu totul deosebită).

În dosarul 48/1962 se află o traducere din revista „Voprosî literaturî”, nr. 8, 1962, titlul şi subtitlul materialului fiind Au cuvîntul literaţii moldoveni (Comentarii pe marginea articolului lui I. Kojevnikov „Să avem o atitudine plină de atenţie faţă de moştenirea clasică”). Se pare că I. Kojevnikov, comentând volumul „Istoria literaturii moldoveneşti” (vechi?), îi acuză pe A. Babi, D. Dragnev, P. Sovetov (care făcuseră o recenzie negativă la această carte) de „sociologism vulgar” şi că nu sunt în stare să deosebească particularităţile specifice ale literaturii moldoveneşti.

La dezbatere participă, susţinând poziţia lui Kojevnikov şi mergând chiar mult mai departe H. Corbu, S. Ciubotaru (Problemele complexe să fie rezolvate prin eforturi comune), A. Lupan (Să păstrăm şi să respectăm moştenirea), I. C. Ciobanu (Mai multă principialitate), Ion Druţă (Mici observaţii), R. Portnoi (Să aprofundăm problemele clasicismului) ş. a. Cu abilitate şi curaj, moldovenii încearcă să găsească soluţii pentru cel mai mare tabu şi cea mai delicată problemă care-i despărţea de patrimoniul cultural românesc. O pledoarie exemplară în acest sens îi aparţine lui Andrei Lupan: „Adevărul e că moştenirea literară şi limba literară, în virtutea dezvoltării istorice, sînt aceleaşi atît pentru poporul român, cît şi pentru poporul moldovenesc. Din fondul de aur al literaturii române fac parte scriitori ca G. Ureche, M. Costin, I. Neculce, D. Cantemir, G. Asachi, C. Stamati, A. Donici, M. Kogălniceanu, A. Russo, C. Negruzzi, V. Alecsandri, I. Creangă, M. Eminescu, B. P. Hasdeu şi mulţi alţii, de care, pe bună dreptate, se mândreşte literatura română şi poporul român. Şi exact aceşti scriitori formează şi moştenirea clasică a poporului moldovenesc.” (A. Lupan). Această poziţie e susţinută şi de ceilalţi interlocutori. Ba chiar sunt criticate unele „exagerări” ale cenzurii moldoveneşti: „Poemul Epigonii de M. Eminescu, care ar fi putut înlesni elevilor cunoaşterea crezului artistic al poetului, în care se vorbeşte cu atîta înflăcărare despre scriitorii militanţi pentru marile idealuri sociale şi naţionale, poemul în care sînt caracterizaţi atît de clar, laconic şl profund în acelaşi timp predecesorii marelui Eminescu, acest poem nu a fost inclus in progra­mă pe motivul că printre precursori sînt amintiţi o serie de scriitori transilvăneni şi valahi.” (R. Portnoi). Pentru cenzorii români, acest document a fost, cu siguranţă, o revelaţie. Se vede şi după nenumăratele sublinieri ale pasajelor considerate mai importante. A însemnat începutul detabuizării relaţiilor dintre aceste două ţări, una sovietică, alta socialistă. În România, multe din cărţile interzise au putut reveni în biblioteci, mulţi clasici cenzuraţi au putut fi reeditaţi. Chiar dacă a urmat o perioadă de „îngheţ”, „moştenirea clasică” a literaturii române a rămas în bibliotecile şi manualele cetăţenilor Moldovei Sovietice.

Autor: Liliana Corobca

Articol apărut în revista CONTRAFORT, 11-12, (169-170), noiembrie-decembrie

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ