Cetatenia unui stat este un domeniu al suveranitatii

Cetatenia unui stat este un domeniu al suveranitatii

0
14

Interviu cu fostul negociator-sef al Romaniei cu Uniunea Europeana si ex-ministrul delegat roman al Integrarii Europene, domnul profesor, Vasile Puscas

– Ce ne puteti spune despre Proiectul Romanesc pentru Marea Neagra? – Am avut o perceptie legata de Marea Neagra in asociere cu Politica Vecinatatii. Uniunea Europeana isi dezvolta un interes sporit pentru Marea Neagra din perspectiva Politicii de Vecinatate. Indiscutabil, Romania este un actor in aceasta vecinatate. Sper sa construiasca, impreuna cu alte state din zona, nu singura, o adevarata dimensiune pontica a zonei Marii Negre, in care aceasta Politica de Vecinatate sa fie si-n statele din jurul Marii Negre una promotoare acelor idealuri de stabilitate, prosperitate si democratie.

– Pornind de la experienta Romaniei, ce ar trebui sa faca Republica Moldova pentru a deveni membru al Uniunii Europene? – Este un drum anevoios si extrem de lung, pe cat isi propune societatea sa faca efort. Depinde foarte mult de intentiile ferme de a urma algoritmul statului-candidat si ma refer la comportamentul, promovarea valorilor europene, aplicarea criteriilor de aderare, politice, economice si administrative. In procesul de aderare la Uniunea Europeana, fiecare tara isi calculeaza minutios resursele si aspiratiile. Vorbele si declaratiile nu sunt suficiente, ci trebuie insotite de actiuni concrete in sensul indeplinirii criteriilor despre care va vorbeam. Pe scurt, Moldova trebuie sa se axeze pe o pregatire minutioasa a procesului de integrare europeana, pe modernizarea societatii, pe performante reale, in concordanta cu valorile europene. – Ce sanse are Republica Moldova sa devina membru al UE? – Eu mi-as dori foarte mult acest lucru. Dar ea singura isi construieste sansele. – La ce trebuie sa se astepte Republica Moldova dupa extinderea in est a Uniunii Europene? – Starea de vecinatate cu UE este o sansa care poate sa ajute efortul intern, al societatii in pregatire. Insa cat de reala si palpabila este respectiva sansa, depinde numai si numai de Republica Moldova. Pentru ca Uniunea Europeana investeste in primul rand intr-un spatiu prosper, in care sunt respectate libertatile si functioneaza institutiile statului de drept. Anume aceasta trebuie sa fie contributia interna a Moldovei la procesul de extindere a Uniunii Europene. – Faptul ca suntem vecini cu Uniunea Europeana, ar putea influenta solutionarea conflictului transnistrean? – In Uniunea Europeana, politica externa si de securitate este asociata politicii de vecinatate. Sincer, mi-as dori ca UE sa se intereseze mult mai mult de politicile rasaritene, intr-un sens evident pozitiv. Si acest lucru este posibil, intrucat politica externa a Uniunii Europene este una constructiva si dezvolta o arie larga de stabilitate si progres. Insa felul in care aceasta preocupare poate sa existe realmente, va depinde si de alti actori internationali direct implicati in asa-zisa chestiune transnistreana. – A fost dificila perioada de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana? – Nu a fost dificila, a fost foarte dificila, deoarece Romania este un stat de marime medie, complex din punct de vedere economic, social, demografic. Intentia de aderare la UE, declarata la inceputul anilor 90, a pus in evidenta necesitatea redefinirii identitatii societatii romanesti, a functiilor statului, a atributelor administrative si politice care urmau sa se exercite in mod constitutional de catre institutii si cetateni. Faptul ca Romania a avut argumente privind indeplinirea tuturor criteriilor modernizatoare a dus, in cele din urma, la semnarea acordului de asociere cu UE si, ulterior, la implementarea etapelor succesive de aderare de facto la Uniunea Europeana. – Cum apreciati stadiul actual al relatiilor dintre Moldova si Romania? – Le-as vedea, cel putin, pe trei niveluri. Ca relatii de vecinatate – bune, precum si din punctul de vedere al aspiratiilor societatii. Apoi este al doilea nivel – al retoricii liderilor, destul de departata de aspiratiile cetatenilor. Al treilea nivel – al relatiilor interumane, destul de civilizate, intrate deja intr-o norma a bunului simt. – Ce a oferit NATO Romaniei? – Intr-o perioada destul de interesanta a reasezarilor geo-strategice, de dupa terminarea razboiului rece, consider ca NATO a fost institutia care a oferit in primul rand o certitudine a securitatii pentru actorii sai. Din acest considerent, optiunea Romaniei pentru NATO a fost timpurie, dupa schimbarea din decembrie 1989. Ce a oferit NATO Romaniei? O perceptie de stabilitate si pentru cetateni, si pentru mediul investitional si, nu in ultimul rand, o noua perspectiva de modernizare, intrucat NATO este printre putinele institutii care a pus accent pe modernizarea in ansamblu a societatii. – Ar putea beneficia si Republica Moldova de aceleasi facilitati? – Depinde de Republica Moldova cum se raporteaza la valorile exprimate de NATO. – Cum apreciati statutul de neutralitate al R. Moldova? – Eu le spun, de multe ori, studentilor mei ca in relatiile internationale un stat poate sa-si proclame statutul de neutralitate, dar nu are certitudinea ca este respectat de ceilalti actori din sistemul international. Ca atare statutul de neutralitate se afirma, se recunoaste si se construieste. In lumea interdependentelor de astazi proclamarea statutului de neutralitate arata o situatie critica. Ca atare, statutul de neutralitate nu inseamna ca te retragi din fluxul interdependentelor. In ceea ce priveste Republica Moldova, nu sunt eu in masura sa dau sfaturi, dar un stat cu marimea si pozitionarea sa ar trebui sa aiba o atitudine activa, constructiva, dinamica, nu doar o aspiratie retorica a liderilor. – Ar putea Republica Moldova adopta algoritmul NATO – Uniunea Europeana, asa cum a facut Romania? – Aceasta secventialitate, NATO – UE, a functionat pentru mai multe tari din al cincilea val de extindere a Aliantei. Fiecare val, insa, are principiile sale de integrare. Aceasta dinamica trebuie sa fie luata in considerare de catre toti actorii, fie de catre statele membre, fie de catre cele aspirante. Cu toate acestea as vrea sa spun ca aceste doua organizatii sunt perfect distincte, chiar daca exista o complementaritate de obiective. Un stat care aspira la ambele organizatii, trebuie sa aiba optiunile ei in functie de prioritati. – Dle profesor, sa ne oprim la dosarul identitar. Aici, pe alocuri, din partea guvernarii se insista pe inventarea unui razboi identitar. Ce ne puteti spune despre asumarea identitatii? Identitatea romaneasca este perceputa si ca o identitate europeana. Basarabenii sunt nativ romani si europeni, iar valul de solicitare a acordarii cetateniei pentru romanii din afara granitelor Romaniei actuale este o dovada concludenta… – Domeniul acordarii cetateniei unui stat este un domeniu al suveranitatii, deci nu intra in politicile comunitare. Deci, in acest caz, Bruxelles-ul, datoruta faptului ca implica actiuni de politica externa, solicita doar o consultare. Acesta este angajamentul prin tratatul de Aderare. In rest, decizia este absolut suverana. Cum se va realiza din perspectiva relatiilor statelor noastre? Nu inteleg de ce autoritatile din cele doua state nu ar trebui sa gaseasca formula cea mai optima. Romania poate sa mearga de la formula cea mai liberala, pana la formula cea mai restrictiva, pentru ca nimeni nu poate sa-i ghideze ce fel de politica a acordarii sau definirii cetateniei poate si trebuie sa aiba. Daca doresti sa faci o politica constructiva, mergi pe aceasta cale. Referitor la identitatea europeana, ea se poate negocia la nivelul componentelor sectoriale, atunci cand ea va fi definita. Identitatea europeana va putea fi definita, sub toate aspectele, cand o sa avem un tratat constitutional. Eu sunt adeptul sincer al accelerarii procesului pentru adoptarea tratatului constitutional. Fiecare dintre state, in UE, participa prin componentele sale specifice la cristalizarea acestei identitati. Daca cineva isi imagineaza ca in UE sunt 27 de actori si toti sunt exact la fel, in cuburile lor, gresesc foarte tare. Specificitatea se accepta, se incurajeaza, diversitatea se dezvolta si este unul dintre punctele tari ale UE, in cazul in care se aplica un management adecvat. Daca nu – te poate speria aceasta diversitate si te poate chiar coplesi. Cert este, ca fiecare dintre state participa cu ce are mai pregnant in procesul de formare a identitatii europene. Ceia ce nu inseamna ca fiecare stat, atunci cand va fi definita identitatea europeana, va arata identic.

http://www.glasul.md/index.php?itemid=456

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

ChatVorbește instant cu noi !+