Chiriţa se întoarce

0
12

Comedia „Chiriţa în provincie”, cu Igor Chistol în rolul principal, s-a jucat pentru prima dată la 26 decembrie 1993 şi a devenit, în scurt timp, unul dintre cele mai populare spectacole ale Teatrului Eugène Ionesco.

După o foarte lungă pauză, în care celebrele decoruri inspirate din tablourile lui Goya din piesă au lâncezit în depozitul teatrului, „Chiriţa în provincie” revine în atenţia publicului. Restabilit, un pic renovat, spectacolul se joacă la început de martie, în cadrul retro-stagiunii 2006-2007. Astăzi, după 14 ani de la premiera comediei montate de Petru Vutcărău, „Chiriţa…” e relansată de trupa întinerită a Teatrului „E.Ionesco”, protagonist fiind actorul Veaceslav Sambriş.
Nici această Chiriţă nu reuşeşte să civilizeze Bârzoieniul şi nu-l poate convinge pe feciorul boieresc Ion (Petru Oistric) să aducă răvaşul într-un talger, după moda ieşeană. Guliţă (Andrei Locoman) e la fel de obraznic şi de impertinent, doar că acum adaugă la fiecare cuvânt pe care îl rosteşte, sufixul-parazit „na”. Luluţa (Angela Sochircă) rămâne adolescenta blazată şi rebelă care-şi aşteaptă iubitul din copilărie, pe Leonaş (Leo Rudenco), iar cumnata Safta (Alina Lungu-Ţurcanu) consumă în continuare cantităţi impresionante de seminţe de floarea-soarelui, atentă la bârfele din târg.
La fel ca în 1993, implicaţiile sociale ale spectacolului „Chiriţa în provincie” rămân extrem de actuale. Probabil, nu am evoluat suficient încât să putem râde în voie de prostia şi grosolănia Chiriţoaiei, fără să ne simţim vizaţi şi acuzaţi de propria noastră limitare.
Proiectul Teatrului Eugène Ionesco de a readuce pe scenă montările anilor ’90 nu este doar un prilej de a revigora activitatea artistică a trupei şi de a salva aceste spectacole de o uitare nemeritată. Retro-stagiunea 2006 – 2007 constituie şi un demers adresat tinerilor spectatori din Republica Moldova, îndemnaţi să cunoască fenomenul Ionesco, să înţeleagă specificul acestui teatru şi, poate, să identifice modalităţile prin care au fost valorificate la noi principiile artei absurdului.

sursa:http://www.jurnal.md/article/2781/

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ