Cineva este extrem de deranjat de stabilitatea politică din Republica Moldova

0
5

Vicepreşedintele Parlamentului Iurie Roşca comtează, în exclusivitate pentru FLUX, ultimele propuneri ruseşti de reglementare a diferendului transnistrean

* Potrivit agenţiei de presă „Infotag”, Rusia a făcut recent mai multe propuneri noi privind reglementarea transnistreană, pe care Preşedintele Vladimir Voronin le-a adus la cunoştinta liderilor unor partide de opoziţie, într-o şedinţă secretă la Preşedinţie, convocată pe 11 aprilie.

– Cum aţi reacţionat la propunerile făcute de Federaţia Rusă preşedintelui Republicii Moldova?

– În primul rând, mi-am exprimat îngrijorarea privind graba cu care se intenţionează promovarea acestui plan până la sfârşitul anului 2007, întrucât se ştie că o problemă atât de complexă şi de dificilă, cum este cea a diferendului transnistrean, nu poate fi soluţionată definitiv, durabil şi echitabil, prin simple bune intenţii sau prin creionarea unor strategii de acest fel. O altă rezervă ţinea de relaţia noastră cu partenerii occidentali. În ce măsură propunerile respective sunt consultate cu partenerii noştri americani şi europeni, care participă, de asemenea, la procesul de negocieri, alături de Rusia, Ucraina şi OSCE, toate părţile fiind nevoie să fie consultate, pentru ca să se obţină un consens care nu trebuie să afecteze interesele naţionale ale Republicii Moldova, constituţia ţării, logica juridică pe care se întemeiază statul nostru şi stabilitatea politică. În acest sens, am contestat însăşi ideea dizolvării Parlamentului şi a organizării unor alegeri anticipate într-un alt legislativ, până la sfârşitul anului 2007. Aceasta mi se pare neadecvată din simplul motiv că Legea Supremă a Republicii Moldova, Legislaţia în vigoare şi hotărârile Curţii Constituţionale stabilesc foarte clar faptul că Parlamentul ţării nu se poate autodizolva, iar dizolvarea legislativului este stabilită atât în articolul 85, cât şi, respectiv, în Legea cu privire la alegerea preşedintelui Republicii Moldova. De fapt avem trei cazuri ipotetice de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova: imposibilitatea alegerii preşedintelui Moldovei, deci este vorba de un eşec repetat de trei ori succesiv, imposibilitatea alegerii sau formării Guvernului, timp de trei luni sau eşuarea succesivă a trei tentative de alegere a Guvernului, precum şi incapacitatea Parlamentului de a adopta legi timp de trei luni. Prin urmare este vorba despre nişte situaţii-limită, de criză politică majoră, prevăzute de constituţia şi de legislaţia în vigoare, care nu sunt caracteristice situaţiei actuale din ţara noastră. Avem un Parlament funcţional, avem un Guvern funcţional, ales în mod legal şi constituţional, avem un preşedinte ales în conformitate cu legile ţării. Prin urmare, nu există nici o posibilitate de a stimula credibil o criză politică de proporţii. Un asemenea simulacru ar fi contra-productiv, ridicol şi periculos.

Avem un Parlament funcţional, avem un Guvern funcţional, ales în mod legal şi constituţional, avem un preşedinte ales în conformitate cu legile ţării, prin urmare nu există nici o posibilitate de a stimula o criză politică de proporţii

În acelaşi timp mi-am exprimat rezervele privind acordarea unor aşa-numite cote pentru alegătorii din regiunea transnistreană, ca şi pentru formarea unei a doua circumscripţii, de 18-19 mandate. Astfel se presupune că, potrivit Codului Electoral, care funcţionează începând cu alegerile din 1994, avem 101 deputaţi, iar Republica Moldova are o singură circumscripţie naţională. Acestui regim electoral legal i se supune în egală măsură Unitatea Administrativ – Teritorială Găgăuzia. Evident, în cazul iniţierii discuţiilor despre o posibilă cotă pentru regiunea transnistriană, nu este exclusă o reacţie simetrică din partea autorităţilor de la Comrat, care ar putea pretinde o altă cotă, ceea ce, în opinia mea, ar putea face nefuncţional un viitor legislativ al ţării, constituit pe acest principiu. E de menţionat, totodată, că în acest caz ar fi afectat grav caracterul unitar al statului Republica Moldova, prevăzut în articolul unu, alineat unu, al Constituţiei Republicii Moldova, dar şi articolul 142 al Constituţiei, care vorbeşte despre limitele revizuirii acesteia, citez: „Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”. Or, asta presupune o majoritate de 50+1 din totalitatea alegătorilor dispuşi să agreeze renunţarea la caracterul unitar al statului. E de remarcat şi faptul că articolul 110 al Constituţiei, care se numeşte „Organizarea administrativ teritorială”, prin aliniatul doi, stabileşte că: „localităţilor din stânga Nistrului le pot fi atribuite forme şi condiţii speciale de autonomie în conformitate cu statutul special adoptat prin legea organică”. Accentuez că la 10 iunie 2005 noi am elaborat în mod colegial şi am adoptat, cu unanimitate de voturi, o hotărâre specială a Parlamentului, care dezvolta iniţiativa preşedintelui ucrainean Victor Iuşcenco. Această hotărâre stabileşte următoarele: principiile şi condiţiile demilitarizării zonei transnistrene, inclusiv dizolvarea organelor de forţă a serviciilor de securitate şi înlăturarea presiunilor de ordin militar, criteriile de democratizare a zonei transnistrene a Republici Moldova şi principiile de reglementare a diferendului transnistrean prin democratizare. Accentuez că declaraţia adoptată la 10 iunie 2005, ca şi legea organică adoptată la 22 iulie, cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului, documente elaborate cu participarea mea activă şi votate în unanimitate de către Parlament, stabilesc clar necesitatea evacuării trupelor ruseşti ca precondiţie pentru reglementarea paşnică durabilă şi echitabilă a diferendului transnistrean. De asemenea este de menţionat că un eventual proces electoral democratic în zona transnistreană presupune o perioadă destul de îndelungată de reabilitare psihologică şi politică a cetăţenilor aflaţi, în momentul de faţă, sub ocupaţie militară străină. Este nevoie de crearea şi consolidarea instituţiilor democratice, este nevoie de extinderea partidelor din Republica Moldova pe malul stâng al Nistrului, este nevoie de crearea unor instituţii media independente şi consolidarea societăţii civile, condiţii care la ora actuală nu se întrunesc.

Nu mai puţin gravă mi se pare intenţia de a-l forţa pe preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, de a semna o declaraţie politică comună, cu impostorul Igor Smirnov

Noi avem un regim dictatorial manipulat de serviciile secrete ruse, condus de 17 impostori care figurează pe lista neagră a Uniunii Europene şi SUA, ca persoane cărora le este interzisă circulaţia în spaţiul European şi în Statele Unite. Prin urmare aceste elemente-cheie ar fi ignorate prin realizarea unui asemenea plan. Nu mai puţin gravă mi se pare intenţia de a-l forţa pe preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, de a semna un document politic, o declaraţie politică comună, cu impostorul Igor Smirnov. Dincolo de neseriozitatea de ordin juridic al unui astfel de act, este vorba despre imaginea şi prestigiul şefului statului nostru, care, după mine, nu poate şi nu trebuie să-şi permită să coboare la nivelul unui impostor. Noi avem un preşedinte legal care are autoritatea să conducă Republica Moldova şi care nu-şi poate pune semnătura pe un document politic, alături de un lider separatist. Cu atât mai grav ar fi dacă documentul respectiv şi-ar propune, fiind vorba de un document politic, să anuleze Constituţia Republicii Moldova, să pretindă dizolvarea organului legislativ suprem al ţării şi să pretindă demiterea Guvernului Republicii Moldova. Este ca şi cum organismul statal al Republicii Moldova ar fi parţial bolnav, iar pentru a-l trata, noi îl contaminăm în întregime. Opinia pe care am exprimat-o a fost că, de fapt, putem presupune că cineva este extrem de deranjat de stabilitatea politică din Republica Moldova, stabilitate care, pe fundalul crizelor politice şi constituţionale din România şi Ucraina, arată destul de onorabil pentru ţara noastră. Am accentuat că nu mi se pare deloc întâmplătoare criza politică din cele două ţări vecine şi nu aş vrea ca Republica Moldova să se pomenească luată de valul acestor crize de ordin regional, să fie atrasă în iureşul unor scenarii periculoase, care presupun eventualitatea provocării unor cataclisme politice şi constituţionale de durată în Republica Moldova. Republica Moldova se află la începutul unei campanii electorale pentru alegerile locale, este un stat cu instituţii democratice funcţionale, înregistrează anumite progrese de ordin economic, iar funcţionalitatea instituţiilor statului, deşi este una imperfectă ca tot ce este făcut de mâna omului, este una exemplară pe fundalul lipsei de funcţionalitate a instituţiilor statale sau a crizelor care se provoacă în alte ţări din regiune. Eu cred că această discuţie a purtat un caracter de consultări şi cred că a fost una necesară. Iar noi, în calitate de parteneri politici ai partidului de guvernământ, înţelegem să ne luăm responsabilitatea pentru a căuta soluţii optime pentru depăşirea diferendului transnistrean, depăşire pe care o vrem paşnică, democratică, legală, durabilă şi în interesele naţionale ale Republicii Moldova. Consider că este prematur să dramatizăm excesiv această consultare într-un cerc relativ restrâns la Preşedinţia Republicii Moldova, care a avut loc la 11 aprilie şi, în acelaşi timp, consider că este nevoie de multă reţinere, tact, corectitudine şi maturitate politică în direcţia continuării consultărilor cu partidele politice, cu factorii de decizie, cu societatea civilă şi nu în ultimul rând cu partenerii occidentali, Uniunea Europeană, OSCE şi SUA, dar şi cu ţările vecine, pentru a căuta să identificăm cea mai echilibrată şi mai reuşită cale de soluţionare a diferendului transnistrean.

În doi ani de zile, regimul separatist de la Tiraspol va slăbi substanţial din motive economice, politice, psihologice

Aş menţiona în loc de post-scriptum că în seara aceleiaşi zile, de 11 aprilie, am aflat că guvernul de la Kiev a decis prelungirea misiunii de monitorizare a segmentului transnistrean al frontierei moldoveneşti, împreună cu Uniunea Europeană şi cu autorităţile statului nostru. Mă gândesc dacă nu cumva această precipitare în încercarea de a forţa subiectul transnistrean este legată şi de acest element extrem de important pentru ţara noastră, când Ucraina îşi păstrează corectitudinea şi fermitatea în sprijinirea Republicii Moldova şi a eforturilor Uniunii Europene pentru curmarea contrabandei şi legalizarea circulaţiei mărfurilor. Impresia mea este că în doi ani de zile, regimul separatist de la Tiraspol va slăbi substanţial din motive economice, politice, psihologice şi prin simplul contrast între situaţia dramatică din această parte a ţării noastre, aflată într-o mizerie economică-socială cumplită şi sub o presiune politico-militară nesuferită, şi progresele care se înregistrează în dreapta Nistrului, privind direcţia reforme politice, economice şi în direcţia integrării europene. Iată de ce unii au nevoie de forţarea acestui scenariu. Nu văd nici o tragedie în faptul că se găsesc oameni la Moscova sau la Chişinău, cărora le vin asemenea idei, care avansează astfel de propuneri. Orice propunere trebuie discutată la modul cel mai serios şi poziţia ţării noastre trebuie să fie una corectă, elegantă, dar în acelaşi timp fermă şi să nu se abată câtuşi de puţin de la principiile care au stat la baza consensului politic statornicit în ţara noastră după ultimele alegeri parlamentare şi prezidenţiale, consens care se întemeiază pe ideea de rezolvare a diferendului transnistrean în acord cu interesele naţionale ale ţării noastre şi pe ideea de integrare europeană, democratizare şi reformă. În momentul de faţă, pentru mine nu este foarte clar dacă este vorba despre un plan elaborat în mod minuţios şi în spatele căruia ar sta nişte decizii ferme şi definitive sau doar de o încercare de a elabora o nouă tactică în abordarea problemei diferendului transnistrean, din partea unor cercuri influente de la Moscova.

sursa:http://www.flux.md/p/index.php

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ