RSS Feed

Concertul formaţiei Mondial la Chişinău

1

ianuarie 6, 2010 by Românism

formaţia Mondial
În 1966 a luat fiinţă trupa Mondial pe terasa clubului Politehnicii

Acum 36 de ani, la Chişinău, printr-o incredibilă întâmplare, formaţia bucureşteană „Mondial” ajungea să susţină două concerte. Evenimentul a cauzat tulburări în capitala micului stat sovietic şi s-a întipărit pentru totdeauna în memoria celor care au avut şansa să îl urmărească.

Din fericire în afara cântecului „All kinds of everything”, al cântăreţei irlandeze Dana, câştigătoarea concursului Eurovision din anul 1970, anul 70 a lăsat mult mai mult în urma sa.

De câţiva ani, muzica rock devenise vârful de lance al mişcărilor de rezistenţă faţă de multitudinea de tensiuni din societăţile acelor vremuri.

În vest, America se îngloda tot mai tare în blestematul conflict din Vietnam, situaţie soldată cu o activizare extremă a protestelor pacifiste.

În est, Uniunea Sovietică elimina orice rămăşiţă de liberalism a perioadei dezgheţului hruşciovist. Ca niciodată în istorie, lumea era împărţită în două.

La Chişinău, viaţa politică era dominată de personalitatea Prim Secretarului Partidului Comunist moldovenesc, Ivan Ivanovici Bodiul.

Cei douăzeci de ani cât acesta s-a aflat în post au fost caracterizaţi printr-o acerbă luptă cu tot ce însemna românesc în Basarabia.

Alexandru Cazacu – chitaristul formaţiei „Noroc”, a fost prezent la concertul „Mondial” în 1970, tot el a şi înregistrat concertul

„Era totul interzis. Trebuia să cânţi doar ceea ce dicta ideologia. Comunismul”, îşi aminteşte Alexandru Cazacu, chitaristul legendarei formaţii chişinăuiene „Noroc”.

„Trebuie să cânţi că viaţa în colhoz e bună şi trebuie să lucrăm şi să lucrăm şi să lucrăm. Şi cu marşuri, cu care nu armonizează muzica de estradă. Cum să cânţi marşuri la chitară?…”

„Radio Bucureşti, Radio Iaşi. Prutul este Prutul, dar undele de radio pătrund. Iaşul îl auzeam şi în Siberia. Am avut un aparat de radio Grundig cu care auzeam Iaşul tocmai în Irkutsk, vă imaginaţi?”, mă întreabă Alexandru Cazacu.

„Mondialul îl auzeam numai la radio, practic în fiecare zi. Să cânţi muzică pe versuri de Eminescu, Alecsandri era interzis, aşa era ideologia. Mondial cânta Topârceanu, Eminescu, la noi era altă situaţie, absolut. Zi de zi, toate hiturile erau cântate şi erau ca fraţii noştri. Măcar că era Prutul, dar, mă rog…”, îmi mai spune chitaristul formaţiei „Noroc”.

Mondialul îl auzeam numai la radio, practic în fiecare zi. Să cânţi muzică pe versuri de Eminescu, Alecsandri era interzis, aşa era ideologia. Mondial cânta Topârceanu, Eminescu, la noi era altă situaţie, absolut.
Alexandru Cazacu

„Înainte de 70 a încercat ARIA, care era Agenţia Română de Impresariat Artistic, cum era Goskonţertul la ruşi, a încercat să facă cu noi un turneu în Bulgaria şi Iugoslavia”, spune Dragoş Vasiliu, chitără armonie, formaţia „Mondial”.

„Nu s-a putut, nu au ieşit vizele la marea majoritate pentru că din Bulgaria, o zi pe săptămână se trecea în Turcia, era perioada aceea de destindere 69-70 şi din Iugoslavia bineînţeles în Italia. Şi atunci am reuşit să perfectăm acest turneu de o lună şi jumătate în Uniunea Sovietică, început cu mare drag şi cu mare emoţie din Chişinău”, îşi aminteşte Dragoş Vasiliu.

“Venim noaptea spre dimineaţă la Filarmonică şi vedem un afiş straniu. E scris în limba rusă “Mondiali”, scris cu semnul moale. Asta a fost prima formaţie care a venit din România, formaţie de pop rock. Lumea nu putea crede că o asemenea formaţie va putea văzută live la Teatrul Verde. Asta era o enigmă. La noi asta a fost ca un vis”, îmi spune Alexandru Cazacu.

Venim noaptea spre dimineaţă la Filarmonică şi vedem un afiş straniu. E scris în limba rusă “Mondiali”, scris cu semnul moale. Asta a fost prima formaţie care a venit din România, formaţie de pop rock.
Alexandru Cazacu

Enigma avea două posibile explicaţii, una de ordin economic – Moldova era aproape de România şi deci era mai ieftin ca turneul “Mondialului” prin URSS să înceapă de la Chişinău.

O altă explicaţie ar putea zace în faptul că organizatorii de la Moscova nu prea se pricepeau la nuanţele relaţiei Republica Sovietică Socialistă Moldovenească – România.

O scăpare birocratică privită ca o gură de aer proaspăt de miile de spectatori veniţi la concert.

„Au fost două spectacole în Chişinău senzaţionale. Noi nu ne-am aşteptat. Eram şi noi obişnuiţi cu public să cânte toată sala, să ştie cuvintele. Dar una erau câteva sute în curtea căminului 303 sau chiar şi 3000 la Sala Palatului şi alta era aicea în Teatrul Vrede, care avea vreo 7000 de locuri şi au intrat cred că peste 10.000 de oameni. Pentru că la un moment dat erau în picioare, pe interval pentru că nu se mai vedea nimic”, spune Dragoş Vasiliu.

O săptămână am stat cu lacrimi în ochi tot timpul. Toată lumea era cu radiourile pe posturile româneşti. Ştiau bucăţile. După primăvara lui 69 se transmiteau şi la radio bucăţile noastre.
Dragoş Vasiliu

„Poporul ăsta a avut un spirit frumos, sufletesc, al neamului. Erau placate scrise „Trăiască Mondial, Trăiască România. Patrie. Unire”. Şi cred eu că aceasta a fost prima Mare Adunare a Neamului nostru. Nu în Piaţa Marii adunări, ci chiar acolo a fost în 1970. La toată adunarea aceasta la spectacol nu era un loc liber. Şi fiecare al zecelea, cred, era sau miliţian, sau kaghebist îmbrăcat în civil”, îmi spune Alexandru Cazacu.

„A fost primul spectacol acolo, au vrut să ne conducă cu torţe, s-a scandat „Fraţilor”, am văzut primele afişe cu grafie latine. Noi mai cântam Beatles, diverse, Stones, cutare. „Fraţilor, ziceţi-le pe alea româneşti, cu primăvara, cu vântul”. Cum să vă spun, o săptămână am stat cu lacrimi în ochi tot timpul. Toată lumea era cu radiourile pe posturile româneşti. Ştiau bucăţile. După primăvara lui 69 se transmiteau şi la radio bucăţile noastre”, îmi spune Dragoş Vasiliu.

Formaţia Mondial a fost compusă iniţial din Filip Merca, Dragoş Vasiliu (chitară), Dan Panaitescu (chitară solo), Florin Dumitru (tobe), Gabi Drăgan şi Mihai Constantinescu (solişti vocali)

„Lumea toată vine în scenă, cu ovaţii. Ultima piesă s-a cântat de vreo patru ori la bis. Eu vorbesc de „Primăvara”. Asta este ultima piesă şi noi ne retragem şi ne revedem mâine la spectacol. Asta era pe 31 iulie. S-a închis cortina de patru ori, ei de partu ori ies în scenă şi vor să plece. Băieţii nu au reuşit să urce în autocar. Lumea s-a culcat sub roţi ca să nu plece autocarul. Miliţia, călare pe cai, ucideau cu bastoanele în spectatori. Însângeraţi, caliciţi, oameni”, îşi aminteşte Alexandru Cazacu.

Situaţia ieşise de sub control. Chiar efectivele fabuloase de poliţişti nu reuşeausă liniştească mulţimea.

Autorităţile decid să cazeze formaţia în afara oraşului. La un motel aflat la circa 8 kilometri în afara Chişinăului. A doua zi, însă, urma să mai aibă loc un concert.

„A doua zi a fost şi mai straşnic, nu pot descrie. Nu mai vorbesc de placatele scrise. „Mondial. România. Patria Mamă. Unire” şi aşa mai departe. Trezirea neamului basarabean”, îmi spune Alexandru Cazacu.

Prima zi a fost cum a mai fost, dar a doua zi a fost incredibil. Săreau peste gard şi cum a sărit gardul erau loviţi cu bastonul în cap de miliţieni. Copacii erau plini-plini cu spectatori.
Alexandru Cazacu

„Era un batalion de miliţie cu bastoane şi călare. Prima zi a fost cum a mai fost, dar a doua zi a fost incredibil. Săreau peste gard şi cum a sărit gardul erau loviţi cu bastonul în cap de miliţieni. Copacii erau plini-plini cu spectatori”, îşi aminteşte chitaristul formaţiei „Noroc”.

„Plus că a doua seară nu mai plecau. Se scanda, se striga, s-au făcut bisuri, flori. Şi încet-încet a trebuit să vină poliţia cu caii şi încet-încet să scoată mulţimea din teatrul verde. Şi pe urmă am plecat la Tiraspol, Bălţi. După săptămâna asta care a fost în Moldova, o serie de oraşe mari au fost scoase. Nu Moscova, nu Leningrad, nimica. Îţi dau un exemplu, am stat două săptămâni la Moscova, cazaţi senzaţional fără să dăm nici un spectacol”, spune Dragoş Vasiliu, chitără armonie, formaţia „Mondial”.

Mulţi au suferit după spectacol. Persecutaţi, interogaţi, scoşi din funcţii. Nu şi-au pierdut sufletul, aceiaşi au rămas.
Alexandru Cazacu

„Mulţi au suferit după spectacol. Persecutaţi, interogaţi, scoşi din funcţii. Nu şi-au pierdut sufletul, aceiaşi au rămas. Martorii au dovezi câţi ani de puşcărie au făcut, pentru că au ţinut o pancartă în mâini. Au suferit oamenii pentru că au fost spectatori la Mondial”, spune Alexandru Cazacu.

„După aia am aflat şi noi, că noi nu am avut de suferit. Am fost întrebaţi şi noi ca orice ansamblu, trupă care vine din străinătate, nu am avut noi mare lucru de declarat. Însă acolo am înţeles că au fost mai multe probleme. Noi practic nu ştiam mare lucru pentru că am plecat de acolo la Odesa, trei-patru săptămâni. Pe urmă când am început să aflăm de la Sandu Cazacu şi de la ceilalţi, chiar şi pe urmă în ţară, că în ţară s-a ştiut. Ce-aţi făcut voi acolo? Ce-am făcut, domnule, am cântat!”, îşi aminteşte spune Dragoş Vasiliu.

Ce-aţi făcut voi acolo? Ce-am făcut, domnule, am cântat!
Dragoş Vasiliu

Au urmat anii teribili ai izolării tot mai crâncene a României de restul lumii. La Chişinău, formaţia „Noroc” a fost desfiinţată printr-un ordin personal al prim-secretarului Partidului Comunist moldovenesc Ivan Ivanovici Bodiul.

Membrii formaţiei au plecat să cânte prin Siberia.

Sistemul sovetic s-a răzbunat cu o cruzime teribilă pe cei care au îndrăznit să se bucure la concert.

Un concert susţinut de câţiva tineri de douăzeci şi ceva de ani şi un poet bucureştean, fost director al teatrului Naţional din Chişinău şi autor al unei poezii despre despre bătrânul câine Grivei rămas fără dinţi, primăvară şi un pui de muscă, ieşit la soare să-şi usuce labele.

Articol publicat pe 30 noiembrie 2006, la BBC România, de Marin Turea


1 comment »

  1. Constantin spune:

    http://www.youtube.com/watch?v=Xv02edpv13M

    „Cine mai stie de cortina de fier de la Prut?… Cine mai poate sa inteleaga insemnatatea concertelor formatiei Mondial pentru caderea cortinei de instrainare ?… Acei tineri curajosi aveau sa devina ulterior star-ri si cu melodiile lor au reusit sa lumineze mult timp inimile celor de pe ambele maluri… „Dup’atita vint si ploae iar s’arata soarele. A esit un pui de musca sa-si usuce „… O melodie din concert chind Mondial a revenit la Chisinau dupa 30 de ani de la celebrele concerte din anul 1970. „

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Caută

Comentarii Recente

ChatVorbește instant cu noi !+