CONGRESUL II AL FRONTULUI POPULAR DIN MOLDOVA

0
60

Începutul deşteptării naţionale

Acum 17 ani, în zilele de 30 iunie – 1 iulie 1990, în sala Palatului Octombrie din Chişinău şi-a desfăşurat lucrările cel de-al doilea Congres al Frontului Popular din Moldova care adopta un program tranşant anticomunist şi antisovietic, militând pentru: scoaterea Partidului Comunist în afara legii, retragerea trupelor sovietice de ocupaţie şi desfiinţarea KGB-ului, proclamarea independenţei republicii faţă de URSS, admiterea ei în ONU şi în alte organisme internaţionale, ieşirea Bisericii Naţionale de sub tutela Patriarhiei Ruse, repunerea în drepturi a etnonimului „popor român” şi a glotonimului „limba română”.

Printr-o prevedere statutară (punctul 3.2.), Congresul interzicea aderarea membrilor Partidului Comunist la Frontul Popular. Congresul a decis, de asemenea, schimbarea denumirii Pieţei Victoriei în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi a Palatului Octombrie în Palatul Naţional. Totodată, Congresul a decis convocarea celei de-a doua Mari Adunări Naţionale, a adoptat Imnul „Deşteaptă- te române!” ca imn al Frontului Popular. Autorii documentelor adoptate au fost actualii lideri ai Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, Vlad Cubreacov şi Ştefan Secăreanu.
Congresul renaşterii naţionale

Câteva rezoluţii ale Congresului II al FPM

Cu privire la raportul dintre FPM şi puterea de stat

În urma alegerilor din anul 1990, mulţi dintre candidaţii susţinuţi de FPM au devenit deputaţi în Parlamentul republicii şi în organele puterii locale. Reprezentanţi ai FPM au fost aleşi în organele de stat, atât în cele legislative, cât şi în cele executive.

Pornind de la necesitatea determinării raportului dintre Frontul Popular şi puterea de stat, Congresul II al Frontului Popular din Moldova declară:

FPM susţine reformele democratice întreprinse de noul parlament, în special, adoptarea Legii despre Guvern, adoptarea Tricolorului ca drapel de stat, Hotărârea despre suveranitate, Hotărârea despre aprobarea Avizului Comisiei pentru aprecierea politico-juridică a Pactului Ribbentrop-Molotov şi a protocolului adiţional secret din 23 august 1939, precum şi alte acţiuni şi decizii ale Parlamentului şi Guvernului republicii şi va colabora cu autorităţile republicii în vederea aplicării acestor reforme în toate domeniile vieţii.
FPM, ca mişcare social-politică, îşi rezervă dreptul de a supune criticii atât acţiunle reprezentanţilor săi, aleşi sau numiţi în funcţii de răspundere, care se abat de la platforma-program a FPM, cât şi organele puterii de stat în întregime

Cu privire la repunerea în drepturi a etnonimului „popor român” şi a glotonimului „limba română”

Frontul Popular din Moldova consideră că vehicularea etnonimului „popor moldovenesc” şi a glotonimului „limba moldovenească” atât în perioada dominaţiei ţariste, cât şi în anii de teroare sovietică a fost operata în scopul deznaţionalizării românilor basarabeni şi creării unei pseudoştiinte, pentru a justifica anexarea pământurilor româneşti la Rusia şi, respectiv, la URSS. Astăzi politica românofobă este continuată prin lansarea diferitelor zvonuri şi organizarea unor provocări. Ţinând cont de această realitate, Frontul Popular din Moldova cheamă populaţia băştinaşă a republicii să se conştientizeze de faptul apartenenţei sale la poporul român, de unitatea de limbă, istorie şi cultură a acestuia şi se adresază în mod special intelectualităţii să desfăşoare în permanenţă o activitate de culturalizare istorică şi filologică.

Totodată, Frontul Popular din Moldova cere Parlamentului Moldovei să facă amendamentele de rigoare la Legea cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul republicii pentru a fi adusă în concordanţă cu adevărul istoric şi ştiinţific, şi să dea indicaţii instanţelor respective ca la schimbarea actelor de identitate ale cetăţenilor Republicii Moldova etnonimul „Român” să fie repus în drepturile sale.

Cu privire la Biserica naţională

Până astăzi Imperiul Bisericesc Rus ţine în supunere forţată toată populaţia ortodoxă românească din teritoriile anexate de URSS. În virtutea faptului că majoritatea membrilor Frontului Popular din Moldova o alcătuiesc românii de confesiune ortodoxa, Congresul consideră vital necesară, în interesul naţiunii române, independenţa autocefală a acelei părţi a Bisericii Ortodoxe Române, care a fost incorporată anticanonic de către Patriarhia Rusească în 1940, iar apoi şi în 1944. Pentru viitoarea Biserică independentă, autocefală şi unitară în organizarea sa, Frontul Popular din Moldova propune o titulatură adecvată: Biserica Ortodoxă Autocefală Română a Basarabiei, Transnistriei şi Bucovinei de Nord.
Această Biserică îi va cuprinde pe toţi credincioşii de religie ortodoxa, care locuiesc pe teritoriile istorice româneşti din actuala URSS, precum şi pe toţi credincioşii români din diasporă, care vor accepta benevol primatul Bisericii Noastre, Biserica Ortodoxă Autocefală Română a Basarabiei, Transnistriei şi Bucovinei de Nord îşi va păstra unitatea dogmatică, canonică şi Cultului cu Biserica Ecumenica a Răsăritului, Tradiţiei sale, şi se va administra în mod autonom prin votul credincioşilor şi constituite în conformitate cu dispoziţiile unui viitor Statut al Bisericii.

Cu privire la abolirea cultului personalităţii lui Lenin

Luând în consideraţie faptul că Parlamentul Republicii Moldova a suspendat prevederile articolelor 6 şi 7 din Constituţie prin care era consfinţit rolul conducător al partidului comunist, având în vedere falimentul doctrinei comuniste şi prejudiciile pe care acesta le-a adus poporului nostru şi omenirii în general, Congresul II al Frontului Popular din Moldova cere să fie demontate toate monumentele, statuile, busturile liderului bolşevismului Vladimir Ulianov (Lenin), să fie schimbate toate denumirile de străzi, pieţe publice, întreprinderi, instituţii, localităţi din republică, ce îi poartă numele.
Congresul propune Parlamentului republicii să renomineze bulevadul Lenin din Chişinău în bulevardul Alexandru cel Bun.

Cu privire la statutul armatei sovietice pe teritoriul Republicii Moldova

Armata sovietică a pătruns în spaţiul românesc dintre Nistru şi Prut la 28 iunie 1940 ca forţă de agresiune a regimului totalitar sovietic şi continuă a fi o armată de ocupaţie, fapt recunoscut de Parlamentul Republicii Moldova prin Hotărârea sa din 23 iunie 1990 cu privire la aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune şi a protocoalelor adiţionale secrete, din 23 august 1939, precum şi a consecinţelor lor pentru Basarabia şi Bucovina de Nord.

Frontul Popular din Moldova susţine această hotărâre şi consideră că aflarea pe teritoriul Moldovei a unităţilor armatei sovietice de la 28 iunie 1940 încoace nu are nici un temei juridic şi aduce prejudicii considerabile de ordin politic, economic, ecologic şi psihologic poporului băştinaş. Cincizeci de ani unităţile acestei armate de ocupaţie folosesc spaţiul terestru, aerian şi maritim al Moldovei, în detrimentul şi contrar voinţei poporului băştinaş.

În acelaşi timp, devin tot mai frecvente cazurile de maltratare fizică a tinerilor înrolaţi în armata sovietică, multe din ele soldate cu victime.

În baza celor expuse mai sus, Frontul Popular din Moldova apelează la Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova să sisteze activitatea şi asigurarea materială şi financiară a comisariatelor militare ale Ministerului Apărării al URSS aflate pe teritoriul Moldovei; să anuleze articolele respective din Codul penal al RSSM ce prevăd sancţionarea persoanelor care refuză să presteze serviciul militar; să oblige comitetele executive de toate nivelurile să nu participe la recrutarea în rândurile armatei sovietice a tinerilor din republică, începând cu campania de înregimentare din toamana anului 1990.

Cu privire la schimbarea denumirii Pieţei Victoriei

Congresul II al Frontului Popular din Moldova consideră că actuala denumire a Pieţei Victoriei nu are nimic comun cu istoria noastră naţională. Dimpotrivă, este simbol al expansionismului sovietic.

Congresul propune Parlamentului republicii să schimbe denumirea acestei Pieţe, numind-o, în cinstea actului istoric de la 27 august 1989, Piaţa Marii Adunări Naţionale.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ