Cum vor putea participa cetăţenii români din Republica Moldova în cadrul alegerilor parlamentare uninominale din România?

0
2

Legea votului uninominal din Romania a trezit polemici si discutii, atât la Bucuresti, cât si in alte capitale europene, unde traiesc cetateni romani. La Chisinau legea parca nici nu exista. Despre consecintele acestei schimbari legislative pentru cetatenii romani din R. Moldova vorbeste jurnalista Stela Popa care a urmarit situatia si discutiile de la Bucuresti. Legea privind introducerea votului uninominal după care se vor desfăşura alegerile in Romania afecteaza si cetatenii romani din R. Moldova care vor fi chemati sa voteze cu ocazia alegerilor parlamentare la finalul acestui an.

Din pacate, la noi nu se vorbeste aproape deloc despre consecintele acestei legi asupra reprezentarii cetatenilor romani din R. Moldova in viitorul parlament din Romania. In urma unor discutii care au avut loc la Bucuresti, cu referire la aceasta lege, incerc sa ridic in acest text o serie de intrebari legate de acest aspect la care atat politicienii, reprezentantii societatii civile, dar si expertii de pe ambele maluri ale Prutului trebuie sa gaseasca cele mai bune solutii.

Ce prevede Legea uninominalului?
Proiectul de lege privind introducerea votului uninominal, pentru care Guvernul Român si-a asumat raspunderea in Parlamentul Romaniei, prevede ca alegerile partiale se desfasoara intr-un singur tur. Astfel, cel mai bine clasat candidat urmeaza sa fie declarat castigator, iar parlamentarii, la randul lor, se aleg in colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentarii proportionale.

În legislaţia din România, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 79.000 locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 170.000 locuitori. Numarul locuitorilor care se ia in calcul pentru acest tip de scrutin este cel rezultat in urma ultimului recensamant al populatiei, publicat de Institutul National de Statistica. În premiera, trebuie semnalată crearea unei circumscripţii speciale pentru românii din diaspora. Baremul de reprezentare stabilit de lege pentru cele peste doua milioane de romani este de patru deputati si doi senatori.

Problemele intre această lege şi românii din jurul României nu au întârziat să apară.

Câţi români trăiesc în afara României?
Presedintele roman Traian Basescu afirma in declaratiile sale politice faptul ca „romanii din afara Romaniei” reprezinta un proiect national prioritar, iar Ministerul Afacerilor Externe confirma acest lucru. Nu este insa totdeauna foarte clar la ce populaţie se refera instituţiile statului roman. Acest lucru este indicat de faptul ca atunci cand se vorbeste de romanii din afara granitelor numarul acestora variaza de fiecare data. Astfel, romanii din afara, uneori sunt fie 13 milioane, alteori 12 milioane, sau si mai putin. Aici trebuie de menţionat interviul d-lui Traian Basescu, acordat in 2006, in exclusivitate, saptamanalului Stranieri in Italia, in care domnia sa preciza ca „in intreaga lume sunt raspanditi 8 milioane de romani”.

In acest context, sociologul Dan Dungaciu scria in cartea „Romania si romanii din jurul ei” ca „Indiferent care va fi cifra validata pana la urma, in intervalul 8-13 milioane, este indubitabil ca e prea mare ca sa fie neglijata. Romania are, din acest punct de vedere si o sansa enorma, dar si obligatii pe masura fata de cele trei «categorii» socio – politico – istorice care trebuie identificate: romanii din R. Moldova, romanii din jurul granitelor Romaniei, cei din Balcani (« bastinasii », respectiv cei nascuti acolo unde traiesc astazi) si diaspora (cei care, dintr-un motiv sau altul, au ales sa paraseasca tara)”. Aici Dan Dungaciu subliniaza ca „pentru fiecare dintre acestia trebuie gandite si aplicate clasificari sau strategii specifice, punctuale, caci si ei, la randul lor, trebuie tratati de la caz la caz” .

Trebuie să remarcăm că Legea privind uninominalul nu ţine cont de diferenţieri calitative, in sensul celor semnalate mai sus.

Legea votului uninominal nu afectează toţi românii din afara României, ci pe cetăţenii români care trăiesc în afara graniţelor. Introducerea legii votului uninominal in Romania a dat curs mai multor polemici si discutii aprinse, atat la nivel politic inalt, cat si cel al romanilor din afara granitelor Romaniei.

Asa cum precizasem mai sus, baremul de reprezentare stabilit de lege pentru cele peste doua milioane de romani este de patru deputati si respectiv doi senatori. Există voci care contestă acest lucru şi, în consecinţă, prevederile legii. Agentia Romanian Global News titreaza ca aproape 12% din cetatenii romani sunt plecati in strainatate. 70.000 de cetateni cu drept de vot, aflati pe teritoriul Romaniei, trimit un deputat in Parlament. 1,2% din locurile din Parlament sunt decise de romanii din diaspora. La randul lor, 400.000 de romani cu drept de vot, aflati peste hotare, trimit un deputat in Parlament.

In dezbatere sunt invocate si date statistice care arata ca, în afara graniţelor, românii din diaspora depăşesc cifra de două milioane (Adevărul 19.07.08). Numai în Spania şi Italia, de exemplu, se găsesc legal 1.000.000, respectiv 610.000 de persoane.

Concluzia pe care o trag românii din Occident este că sunt sub-reprezentaţi.

Autorităţile vorbesc de supra-reprezentare
Preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, a declarat în presa de la Bucureşti că România este singura ţară din lume care asigură reprezentare parlamentară pentru cetăţenii din diaspora. „Din câte ştiu, în nici o altă ţară nu funcţionează o astfel de prevedere legală. Este un alt exemplu de discriminare pozitivă, aşa cum e şi cazul reprezentării minorităţilor naţionale în parlament. Având în vedere norma de reprezentare stabilită pentru cetăţenii din ţară, observăm că cei din diaspora sunt chiar suprareprezentaţi… „, a adăugat preşedintele Camerei Deputaţilor (Adevărul 21.07.08).

Pe ce bază se face calculul?
Citat de Romanian Global News, presedintele comisiei pentru elaborarea Codului electoral, Mihai Voicu (PNL), a precizat ca s-au luat in consideratie datele legate de prezenta romanilor de peste hotare la alegeri. „Patru mandate de deputati si doua de senator reprezinta o cifra rezonabila pentru reprezentarea romanilor din diaspora in conditiile in care la referendumul din 2007 participarea acestora la vot a fost de aproape 80.000”, sustine Cristian Parvulescu, unul dintre initiatorii uninominalului, citat de Romanian Global News. Şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, spune la fel.

Ceea ce nu pare tocmai corect, afirmă unii comentatori. Ei spun că legea nu ar trebui făcută pe baza participării la vot a unei categorii de populaţie, ci pe baza unui număr concret. Dacă s-ar pune ca bază a reprezentării participarea la urne, de ce nu se ia în calcul acest criteriu peste tot? Adică, inclusiv în România?

Ce fac cetatenii romanii din R. Moldova?
Intrebarea este: cum ramane cu cetatenii romani din Republica Moldova ? De ce tac acestia? De ce vocea lor nu se aude şi nimeni nu vorbeşte despre ei, mai ales la Chişinău?

Cetăţenii romanii din afara României, inclusiv cei din R. Moldova, s-au confrunat dintotdeauna cu proste conditii in care sa isi poata exercita dreptul constitutional de a vota. Sectiile de votare sunt prea putine, aproximativ 100 pentru toti romanii de peste hotare. Este cert ca nici o tara nu poate asigura adevarata reprezentativitate a diasporei sale in parlament, dar, pe de alta parte, nimeni nu atrebuie să aibă interes sa opreasca romanii sa voteze.

Intrebarea pe care trebuie sa si-o puna cei de la Chisinau, si nu numai, interesati de acest subiect, este: in ce masura discutiile si dezbaterile pe care le-am schitat mai sus sunt valabile si pentru R. Moldova si daca DA, ce se mai poate face pentru solutionarea acestora?

In loc de concluzii: cateva probleme care privesc cetatenii romani din R. Moldova

În ceea ce priveşte concret cetăţenii români din R. Moldova, problemele sunt următoarele, mai noi – generate de noua legislatie din România – şi mai vechi:

1. Câţi sunt cetăţenii români din R. Moldova cu adevărat, în condiţiile în care cifrele care se vehiculează sunt contradictorii?;

2. Câţi dintre ei au domiciliul stabil în R. Moldova şi câţi în România? Doar primii sunt, de fapt, electorii pentru cei patru deputaţi si doi senatori;

3. In care colegiu şi cum vor fi repartizati cetăţenii romani din Republica Moldova nu este clar, cel putin pentru publicul larg. Se pare ca guvernul de la Bucuresti va da un raspuns saptamanile viitoare. O repartizare discutată este un colegiu compus din cetăţenii români din SUA – Canada, altul din românii din Europa (Occident), inclusiv cei din R. Moldova sau Ucraina. În acest caz, cetăţenii romani din R. Moldova votează, practic, pentru un deputat în parlamentul României şi un anumit procent din vot pentru un senator. Este corectă această repartizare? Oricum ar fi, ea ar fi trebuit discutată.

4. Cine sunt cei care vor reprezenta în parlamentul din Ţară românii din R. Moldova. Cât de bine sunt ei cunoscuţi şi cât de mult ne cunosc ei pe noi?

5. Conştiinţa civică a cetăţenilor romani din R. Moldova este mult prea redusă, fapt demonstrat cu ocazia tururilor de scrutin anteriore. Din pacate, nici liderii de opinie de la Chisinău nu încurajeaza la aşa ceva. Faptul că în spaţiul public din R. Moldova nu se vorbeşte nimic despre noua legislaţie din România, în general lipsa de informare pe aceasta tema, este un element care confirma acest fapt.

6. In lipsa consulatelor de la Bălţi şi Cahul, un cetăţena român care nu locuieşte în Chişinău are de parcurs câteva sute de kilometri ca să voteze. Câţi sunt dispuşi sau au posibilitatea să facă aşa ceva? Experienţa arată ca nu mulţi…

7. Vocea celor din Italia, Spania, America etc. s-a făcut auzită. În condiţiile în care există riscul unei subreprezentări a cetăţenilor români din R. Moldova, de ce aproape nimeni nu zice nimic?

8. Intarirea unitatii romanilor de pretutindeni se face nu cu vorbe, ci cu fapte. Apare insa intrebarea: cat de receptivi sunt, cu adevarat, cetatenii romani de la noi la un asemenea deziderat?

http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=6753

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ