De ce Ilaşcu n-a fost la Cotroceni?

0
77

De ce Ilaşcu n-a fost la Cotroceni?

Senatorul român Ilie Ilaşcu n-a fost invitat acum o săptămână la Cotroceni, când preşedintele român Traian Băsescu le-a conferit lui Andrei Ivanţoc, Tudor Popa şi Alexandru Leşco ordinul „Steaua României”. Ilaşcu, care deţine acest ordin din anul 2001, nu a fost chemat să fie alături de ceilalţi trei din grupul Ilaşcu. De ce crede că n-a fost invitat, ne spune Ilie Ilaşcu în interviul de mai jos.

– Domnule Ilaşcu, de ce n-aţi fost la Cotroceni?

– Nu m-a invitat nimeni.

– De ce nu aţi fost invitat?

– Întrebaţi-i pe cei care nu m-au invitat. Cred că sunt mai multe cauze la mijloc. Sunt multe persoane, inclusiv la Chişinău, este o filieră Roncea-Roşca şi altele care ar dori să distrugă acest grup Ilaşcu. În principiu, grupul Ilaşcu astăzi nu mai există. E un simbol pur şi simplu. S-au străduit să-l distrugă. A apărut şi grupul Ivanţoc… Sunt şi de la partidul pe care-l ştiţi şi care nu-i place preşedintelui Băsescu.

– V-aţi mai întâlnit cu ceilalţi trei membri ai grupului Ilaşcu?

– M-am întâlnit doar cu Andrei Ivanţoc. Ştiţi că o conferinţă de presă, care urma să aibă loc la Chişinău, a fost anulată. Cu toţi trei m-am înţeles la telefon. Am vorbit şi toţi erau de acord. S-a amestecat Iurie Roşca şi, din păcate, şi ambasadorul României la Chişinău, şi alţii.

– De unde ştiţi că s-au implicat aceştia?

– M-am interesat. N-am mai lăsat eu chiar aşa. Sunt problemele mele.

– De ce credeţi că cei doi n-au vrut să susţineţi o conferinţă de presă la Chişinău?

– Se tem. Eram pe drum când m-au anunţat despre anularea conferinţei. M-am enervat şi m-am întors înapoi în aceeaşi zi. Cu Ivanţoc m-am întâlnit la Bucureşti. Cu vreo două-trei zile înainte de a sosi cei trei la Bucureşti, mi-am trimis soţia la Chişinău şi i-am transmis lui Ivanţoc o cartelă cu un număr. Mi-am cumpărat şi eu una, că aici sunt ascultat. Soţia mea s-a întâlnit pe ascuns cu Eudochia Ivanţoc, i-a dat cartela şi a rugat-o să pună cartela în telefon, după ce vor trece hotarul R. Moldova în România, ca să pot vorbi cu Ivanţoc de pe alt telefon. Din păcate, Eudochia a pus cartela chiar de faţa celor care se aflau în maşină. M-a sunat din automobil când trecuse vama Leuşeni. I-am telefonat eu peste două minute, erau aproape de Huşi. Cred că m-au bruiat pentru că din acel moment mi-a apărut pe ecran: „Convorbire blocată”. N-am mai putut vorbi, până au ajuns la Bucureşti.� �

– La Bucureşti cum v-aţi întâlnit?

– Au fost cazaţi la „Vila 2”, nu departe de unde locuiesc eu. Cinci minute de mers. Mi-au sunat şi mi-au spus că sunt cazaţi acolo. Dar erau păziţi cu ostaşi cu arme şi nu puteam să intru acolo. Roncea i-a luat pe Alexandru Leşco şi pe Tudor Popa şi au plecat nu ştiu unde. M-a sunat Eudochia, m-am dus şi i-am luat de la o depărtare de vreo 200 metri de vila la care erau cazaţi. Am mers la mine acasă şi am stat de vorbă vreo două-trei ore. I-am dus înapoi, că se temeau şi ei. Andrei n-a înţeles nimic. Se tot mira: cum adică, cum aşa? Nu se poate! Am discutat mai multe lucruri. I-am spus să fie atent la nişte lucruri, el e grav bolnav şi m-a rugat să-l ajut cu chestiile astea. Au trecut aici controlul, dar mie nu mi-a plăcut că li s-a făcut în grabă. În jumătate de zi numai şi încă la o policlinică de mâna a doua.

– Ziaristul Victor Roncea ce treabă are cu grupul Ilaşcu?

– El a fost întotdeauna. Eu de ce zic? Budulaii! El s-a aflat la Chişinău şi în timpul războiului de pe Nistru. El a fost şi pe la întâlniri, şi la ăla, şi la ălălalt. Sunt nişte lucruri. E legat nu numai financiar, dar şi cu serviciile, din păcate nu cu cele româneşti. Lista invitaţilor la Cotroceni au făcut-o Roncea cu Alexandru Leşco. Bineînţeles, pe mine nu m-au inclus acolo. Nu s-a făcut întâmplător, pentru că nimic nu se face întâmplător.� � �

– Este adevărat că în Parlamentul României este pregătit un proiect de lege prin care să fiţi declaraţi „eroi martiri”?

– Da. Proiectul a fost propus de un grup de senatori şi deputaţi din toate partidele privind declararea celor din grupul Ilaşcu „eroi martiri”. O să dureze un pic până la adoptare. Noţiunea de martir li se atribuie celor care sunt în apropierea morţii sau post-mortem. Mai mult post-mortem. E legată cu moartea. Eu am fost condamnat la moarte, iar alţi doi au tras şi s-a tras în ei. Am fost întrebat de colegi referitor la această problemă, fiindcă nu se ştie public care şi ce a făcut. Am avut neatenţia să zic, dar am spus adevărul, că Alexandru Leşco n-a participat la nicio luptă. Bine, ne-a ajutat în alte chestiuni, la strângere de informaţii, dar n-a luptat. Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa au luptat foarte bine. În ei s-a şi tras. Mai mult decât atât, atunci, la proces, s-a cerut pedeapsa capitală nu numai pentru mine, dar şi pentru Ivanţoc şi Popa. În proiect au fost incluse doar trei nume, fără Leşco, dar mi-au povestit doi senatori că a venit Roncea cu o echipă întreagă şi au început: cum v-aţi permis, dimpotrivă, Leşco e cel mai mare erou ş.a.m.d. S-a făcut un amendament şi a fost adăugat şi Leşco.

– Mulţumim!

Interviu realizat de Raisa LOZINSCHI

http://www.jurnal.md/article/3610/

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ