De ce unii lovesc în Mitropolia Basarabiei

3
71

BasarabInterviu cu ÎPS Mitropolit Petru Păduraru

– ÎPS Părinte Mitropolit, recent aţi eliberat doi preoţi din cadrul Mitropoliei, este vorba de preoţii Ioan Porcescu şi Ioan Mutu. Vreţi să ne daţi câteva detalii?

– Da. Dintre cei 6-7 preoţi mai buclucaşi care au organizat tulburările în cadrul Mitropoliei Basarabiei în vara aceasta, aceşti doi preoţi au reprezentat veriga de legătură a grupului respectiv cu Mitropolia Moldovei (Patriarhia Moscovei). Cum nimic nu poate fi tăinuit, s-a descoperit că preotul Porcescu, cu toate că aderase chipurile la Mitropolia Basarabiei, n-a întrerupt legăturile cu structura Bisericii Ruse de aici de la noi. În repetate rânduri a fost văzut acolo în zi de marţi a săptămânii. Tot marţi sunt şi audienţele la Mitropolia Basarabiei. După ce vizita Mitropolia Moldovei se întâlnea cu ceilalţi din grupul „nemulţumiţilor”, veneau la sediul Mitropoliei Basarabiei, începeau scandalul şi apoi chemau presa, care le-a acordat suspect de generos spaţiu cât au dorit aceştia. Acest lucru s-a întâmplat câteva săptămâni la rând. În paranteză fie spus, o parte a presei care îşi zice independentă şi echidistantă s-a arătat părtinitoare în acest caz, prejudiciind mult imaginea Mitropoliei Basarabiei.

Preotul Ioan Mutu mergea la Mitropolia Moldovei vinerea. A fost văzut cum cu mapa subsuoară păşea calm şi încrezut spre birourile administrative, simţindu-se ca al casei. Un detaliu referitor la comportamentul acestor preoţi merită reţinut – pe cât de supuşi, umili şi ascultători se arătau acolo (la Mitropolia Moldovei), pe atât de violenţi, brutali şi gălăgioşi erau când veneau la Mitropolia Basarabiei. Acolo erau miei blânzi, aici – lupi înfometaţi, gata să sfâşie orice în cale. Mai mult decât atât. De fiecare dată când Mitropolitul Vladimir vizita raionul Ungheni, preotul Ioan Porcescu neapărat avea o întrevedere cu acesta.

Aceşti doi preoţi au aderat la Mitropolia Basarabiei acum mai bine de un an şi jumătate, dar faptul că acest pas n-a constituit ceva serios pentru ei, o dovedeşte adevărul că în această perioadă n-au găsit timp să-şi completeze dosarul cu actele necesare, aşa cum are fiecare preot. La rugăminţile repetate ale Cancelariei de a aduce actele corespunzătoare, aceşti preoţi s-au făcut a nu auzi. La Mitropolia Moldovei aceştia au dosar complet, iar la Mitropolia Basarabiei – doar cererea de aderare. Am crezut că această tărăgănare este o formă de organizare a lor, dar s-a dovedit că respectivii preoţi intenţionat nu şi-au completat dosarul. Aceştia nu s-au simţit niciodată membri deplini ai Mitropoliei Basarabiei. Un amănunt, dar care dovedeşte că venirea lor la Mitropolia Basarabiei a avut un scop bine determinat.

– Când a fost înţeles acest lucru, Înaltpreasfinţia Voastră?

– Să fiu sincer, eu le-am acordat un credit de încredere de la început, cu toate că atunci când şi-au anunţat intenţia să adere la Mitropolia Basarabiei, s-au apropiat mai mulţi preoţi care-i cunoşteau bine şi m-au avertizat că gestul lor este dictat de un scop anumit şi nicidecum de faptul că au descoperit brusc în ei dragostea neţărmuită pentru români şi Biserica Neamului. Mi-am amintit atunci că preotul Ioan Porcescu, în 1992, a participat, împreună cu alţi preoţi cu sentimente antiromâneşti, fiind susţinuţi de cazaci înarmaţi din Transnistria, la atacurile de la Bălţi, când eram episcop acolo, apoi a fost coordonator al atacurilor de la Mănăstirea Veveriţa, oprind ca acest lăcaş „să se ducă la români” şi, bineînţeles, de alte fapte asemănătoare ale acestui slujitor. Şi preotul Ioan Mutu de la Călăraşi a fost unul dintre luptătorii cei mai înverşunaţi împotriva Mitropoliei Basarabiei. Din 1992, de când am reactivat Mitropolia, deseori eram înştiinţat despre diferite fapte sau atitudini antiromâneşti ale preotului respectiv, exprimate cu diferite ocazii. Ştiu că pe atunci amarnic nu-i mai plăceau veşmintele româneşti. În 1999, după ce Mitropolia Moldovei a acaparat biserica „Sfântul Nicolae” din Chişinău, cu concursul direct al preotului Pavel Borşevschi, preotul Mutu a slujit la această biserică cu mitropolitul Vladimir pentru a prăznui „captura”. Deci, aceşti preoţi au o vechime de peste 10 ani de luptă împotriva Mitropoliei Basarabiei. Când acum mai bine de un an jumătate au aderat la Mitropolia Basarabiei pe foarte multă lume i-a uimit gestul lor. Ce s-a întâmplat de au descoperit atât de subit că sunt români? O schimbare în care n-au crezut foarte mulţi. Eu, trebuie să recunosc, am dorit din toată inima ca gestul lor să fie sincer.

– Înaltpreasfinţite, când au fost descoperite intenţiile lor?

– Începând din toamna anului trecut şi apoi în primele luni ale anului 2008 am avut informaţii că aceşti preoţi participă fără binecuvântarea mea la adunările Protopopiatului Chişinău. Mi-am zis că poate doresc să organizeze împreună activităţi misionare – lucru important pe care l-am binecuvântat tot timpul. Însă aceste întâlniri erau organizate, cum am aflat mai târziu, pentru a pune la cale un puci, o răscoală, în Mitropolia Basarabiei, pentru a destabiliza situaţia şi poate chiar a o scoate în afara cadrului legal. Tot atunci, conducerea de vârf a republicii şi-a exprimat deschis ostilitatea faţă de Mitropolia Basarabiei, iar mai mulţi preoţi ai Mitropoliei Basarabiei veniţi din România au avut probleme cu organele statului. La Chişinău, aceşti doi preoţi şi-au găsit confraţi de idei cu simpatii ascunse prorăsăritene. Şi cine sunt aceştia? Diferiţi „nemulţumiţi” pe care i-am vizat cu diferite ocazii că se îngrijesc mai mult de cele lumeşti (case înalte şi maşini luxoase) şi zeci de ani n-au făcut nimic, lăsând locurile pentru construcţia bisericilor în paragină, fie că au transformat biserica în afaceri de familie (şi le controlează împreună cu membrii familiei, nora, feciorul sau apropiaţi de-ai lor), fie că n-au prezentat rapoarte despre activitatea parohială sau n-au mai organizat adunări parohiale cu dări de seamă financiare şi cu alegeri şi realegeri ale consiliilor, care, de cele mai dese ori, lipsesc sau sunt formale. Aceştia s-au coalizat într-un grup de vreo 6-7 persoane, care au avut mai multe întâlniri de taină cu preoţi din Biserica Rusă la o biserică subordonată Patriarhiei Moscovei din Chişinău. Acolo s-au pus la cale planul de acţiune prin care se urmărea destabilizarea Mitropoliei Basarabiei. Un punct din acest plan a fost inducerea în eroare a intelectualilor. Unii chiar au căzut în această capcană. Faptul că acest grup a avut o susţinere financiară o vădeşte şi răspândirea de CD-uri cu interviul preotului Petru Buburuz, acordat postului de radio “Vocea Basarabiei”.

Ideea de subordonare politică a fost un pretext inventat pentru a declanşa conflictul. De fapt, această învinuire ne-a fost adusă constant din 1992 încoace – dacă suntem împreună cu fraţii români, atunci facem politică. Prin „depolitizare” s-a urmărit şifonarea imaginii şi discreditarea Mitropoliei ca instituţie, lucru urmărit de Patriarhia Rusă şi de anumite servicii secrete care lucrează de ani buni la compromiterea Mitropoliei Basarabiei, având grijă ca să-şi pregătească şi să-şi plaseze persoanele în diferite structuri clericale pentru a-şi duce la bun sfârşit planul.

Cu toate că i-am aşteptat pe aceşti preoţi să-şi schimbe atitudinea, să punem pace, şi au avut această ocazie, eram dispus să-i iert părinteşte, aceştia au continuat în stilul lor scandalos. Pe 16 septembrie, cu toate că nu mai deţineau funcţia de protopopi, şi-au făcut apariţia în mod obraznic şi, împreună cu preotul Anatolie Goncear, au încercat să perturbeze Adunarea Protopopilor din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Datorită cererii hotărâte a celorlalţi protopopi de a înceta provocările şi a părăsi şedinţa, aceştia au fost nevoiţi să iasă din paraclis.

– Care au fost încălcările disciplinare incriminate preoţilor Ioan Porcescu şi Ioan Mutu?

– Aceşti doi preoţi s-au făcut vinovaţi de mai multe abateri disciplinare, printre care: comportament violent şi ameninţare cu răfuiala fizică, neascultare sistematică de Ierarh, conspiraţie împotriva Ierarhului, instigare la nesupunere, defăimare, schismă, destabilizare şi tulburare a vieţii interne a Mitropoliei, activitate distructivă, recurgere la fals, uz de fals, şantaj şi prejudicierea gravă a imaginii Bisericii. Conducându-mă de prevederile canoanelor bisericeşti şi de reglementările Statutului de organizare şi funcţionare a Mitropoliei Basarabiei, am fost nevoit să-i eliberez din cadrul Mitropoliei Basarabiei. În realitate, nu i-am scos în afara Mitropoliei, ci le-am recunoscut această stare, pentru că ei, de fapt, nu s-au simţit niciodată membri ai Bisericii noastre locale.
Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

http://www.flux.md/articole/4884/

3 COMENTARII

  1. Acesti popi nu au nici o treaba cu cele sfinte. Ei au alte treburi si slujesc altui domn. Felicitari I.P.S. Petru ca i-a trimis la plimbare. Sa mearga sa plimbe ursul rusesc prin Rusia nu in Moldova care este PAMANT ROMANESC.

LĂSAȚI UN MESAJ