Despre starea naţiunii române în Basarabia şi Bucovina de Nord

0
7

După revoluţiile anticomuniste din anii 1989-1990 şi căderea URSS din 1991 românii din Republica Moldova se confruntă cu cele mai dure provocări din istorie. Prima dintre acestea este, fără îndoială, coşmarul neocomunist, impus cu metode odioase în Republica Moldova şi Bucovina de fostul regim totalitarist. Tocmai fiindcă aceste teritorii sunt parte matcă a naţiunii române. Nicăieri în alte zone ale fostei URSS oamenii nu au fost exterminaţi în masă numai pentru că î-şi revendicau denumirea naţiunii lor, acceptată la nivel mondial, nici unui alt popor din fosta URSS nu i s-a impus cu forţa să-şi schimbe şi denumirea naţiunii din care face parte, şi pe cea a limbii pe care o vorbeşte. Cine se declara român în fosta RSSM era lichidat după ocupaţia sovietică din 28 iunie 1940, întreaga sa familie era ostracizată public şi deportată în GULAG. În acelaşi timp imaginea unei Europe capitaliste şi democratice – duşman de clasă în URSS, sau cea a Germaniei naziste, aliată a URSS de la 1939, a fost completată în Republica Sovietică Moldovenească şi cu cea a „moşierului şi jandarmului român”, impus prin manualele şcolare, propagandă bolşevică şi mas-media ca „principal aducător de rele basarabenilor”. De toate astea s-au folosit comuniştii revanşarzi lor din actuala republică Moldova pentru a îndepărta naţiunea română din Basarabia cât mai departe şi de contextul ei naţional, care este cel românesc, şi de cel european: creştin, civilizator, democratic şi cu economie de piaţă.

Provocând în 1990 pretinse conflicte etnice, inexistente în istoria milenară a poporului român, declanşând în 1992 războiul sângeros de pe Nistru, noii politruci ce activează actualmente în Republica Moldova au reuşit să îndepărteze pentru moment revenirea noastră în hotarele naturale ale României, Patria-mamă a tuturor românilor de pe glob.

Întârziind reformele democratice şi economice, actuala guvernare RM a amânat şi depunerea unei cereri de aderare la Uniunea Europeană, şi, desigur, intrarea noastră sub umbrela militară NATO, protectoarea civilizaţiei euro-atlantice.

Denigrând lupta românilor din Basarabia pentru limbă şi alfabet, dorinţa lor de se integra cât mai armonios în familia unită europeană, batjocorind potenţialul de comunicare al limbii române, devenită prin Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991 limbă de stat a republicii Moldova, ajunsă sub comunişti cenuşăreasă la ea acasă, folosind armele românofobiei şi cele ale complexului mental bolşevic, dar şi lipsa totală a experienţei politice şi diplomatice a păturii intelectuale ce a declanşat şi condus în anii 1989-1991 revoluţia anticomunistă şi de renaştere naţională, comuniştii locali şi ocrotitorii lor din umbră reuşesc încă să guverneze prin fraudă socială şi electorală cel mai sărac stat al Europei.

Provocând la începutul mileniului III cu instrumentul haosului şi sărăciei un fenomen migraţionist de proporţii – peste 1/3 din cetăţenii RM a fost nevoiţi să-şi caute un loc de muncă în alte state ale lumii -, transformând tânăra generaţie în marfă pentru traficanţii de carne vie a lumii, editând dicţionare şi istorii moldo-române, încercând să rupă Moldova din hotarele românităţii, pretinzându-se prezidenţi şi mitropoliţi ai „întregii Moldove”, lichidând denumirile româneşti ale liceelor, eliminând Istoria a românilor din programele şcolare, distrugând patrimoniul istoric, cultural, ecologic, arheologic şi arhitectonic, uzurpând biserica ortodoxă, românească prin canonul ei de vechime, guvernarea comunistă atacă vehement realizările Mişcării de Renaştere şi Eliberare Naţională.

În aceste condiţii, Congresul I-i al FDRM atrage atenţia organizaţiilor politice europene şi euro-atlantice că poporul român al Basarabiei nu numai că s-a opus continuu, de multe ori prin sacrificiu, diversiunilor brutale revanşard-comuniste, ci, aşa cum au demonstrat rezultatele alegerilor locale din 3 iunie 2007, a reuşit să-şi apere idealurile naţionale, să-şi afirme temeinic dorinţa de neîntârziată integrare europeană şi euro-atlantică împreună cu ţara noastră, România, să se opună ridicării unui nou zid berlinez pe Prut.

A spune „Suntem români şi punctum!” echivalează actualmente în Republica Moldova cu a spune „Suntem europeni şi punctum!”. A spune „Basarabia este pământ românesc!” echivalează cu a cere Uniunii Europene să contribuie la lichidarea consecinţelor nefaste pentru noi a Pactului criminal Ribbentrop-Molotov. A scanda, ca şi în vara anului 1989, „Unire, fraţi români”, înseamnă a atrage atenţia clasei politice de la Bucureşti că românii din Basarabia nu pot fi jucaţi la nici una, absolut la nici una, din loteriile geopolitice sau globalizatoare. A cere de la întreg contextul politic euro-atlantic să condamne oficial comunismul, adică şi genocidul comunist din Basarabia şi Bucovina, unul din cele mai straşnice din toată istoria Europei, înseamnă să se aprobe fără nici o clauză adăugătoare, fără nici un dosar de aderare, integrarea republicii Moldova, acest al doilea stat românesc, în Uniunea Europeană, aşa cum a propus în Parlamentul European şi preşedintele României Traian Băsescu, referindu-se la calitatea noastră de români şi europeni ce ne-a fost luată brutal în iunie 1940 fără voia noastră de către unul din cele mai criminale regimuri din istorie.

Congresul I-i al FDRM propune prin această rezoluţie şi mecanismul integrării republicii Moldova cu Uniunea Europeană – cetăţenia românească a românilor din Basarabia şi Bucovina, pe care nici ei nu au refuzat-o în 1940, şi nici statul român nu i-a privat de ea. Dacă cei care şi-au pierdut averile în România după 1944 acum şi le redobândesc, de ce nu ne-am redobândi şi noi, românii din Basarabia, cea mai de preţ avuţie a noastră – cetăţenia română? Dacă Casei Regale a României i se restituie proprietăţile naţionalizate de comunişti, nouă de ce nu ni s-ar restitui cea mai de preţ podoabă a noastră, calitatea naturală de a fi români? Dacă Statele Unite ale Americii şi-au votat în 2006 legea limbii engleze, dacă nimeni nu atentează la denumirea limbii germane în Austria sau Elveţia, de ce şi noi, românii din Basarabia şi Bucovina, nu am fi recunoscuţi oficial şi la Moscova, şi la Washington, şi la Brussel, că suntem, vorba lui Eminescu, „aceea ce suntem – români”?

Or, cele un milion de cereri, depuse până în prezent pentru redobândirea cetăţeniei române, iscălite şi asumate juridic, transmise prin poşta statului republica Moldova la Consulatul românesc de la Chişinău, reprezintă un adevărat plebiscit popular. Pornind de la realitatea evidentă, de necontestat, a acestui vot penru redobândirea cetăţeniei române, Congresul I al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova solicită Parlamentului României adoptarea unui act legislativ privind restituirea – pentru basarabeni şi bucovineni a cetăţeniei române abuziv confiscate de URSS în 1940.

Congresul I al FDRM validează Cererea de Aderare la Uniunea Europeană, elaborată de Consiliul Director al FDRM în numele Societăţii Civile, şi roagă partidele politice parlamentare din republica Moldova şi România să o promoveze la Comisia Europeană şi în Consiliul de miniştri şi Parlamentul Uniunii Europene.

Congresul I al FDRM validează Declaraţia de condamnare a genocidului comunist; Declaraţia de redobândire a cetăţeniei româneşti; cea de susţinere a propunerii preşedintelui Traian Băsescu, propunere ca Republica Moldova să se integreze în UE împreună cu România, pentru care FDRM a şi adunat câteva sute de mii de iscălituri; iniţiativa mesei rotunde a partidelor democratice din actuala campanie electorală cât şi cea de creare a unui bloc politic de unitate naţională – BUN – care să debarce în mod democratic actuala guvernare comunistă de la conducere; cea de fondare la Chişinău a Forului Mondial al Românilor de Pretutindeni care să elaboreze strategii pentru unitatea neamului românesc în actualele condiţii ale lumii; alte declaraţii, apeluri şi informări adresate de Consiliul Director al FDRM opiniei publice naţionale şi internaţionale.

Congresul I al FDRM cere comunităţii politice internaţionale să facă presiuni asupra Federaţiei Ruse pentru retragerea imediată din regiunea transnistreană a armatei sale şi evacuarea muniţiilor în conformitate cu prevederile summitului OCSE de la Istambul, iar tribunalului internaţional de la Haga să condamne gruparea criminală de la Tiraspol ce guvernează ilegal în numele unui inexistent „popor trasnistrean”. Numai în aceste condiţii poate fi realizată integrarea Republicii Moldova în familia unită a Europei din care ea face parte şi geografic, şi cultural, şi economic, şi istoric, aşa cum s-a stipulat în Tratatul de pace de la Paris din 28 octombrie 1920.

Doar fiind „aceea ce suntem – români”, doar asumându-ne integral românitatea, doar cerând şi de la alţii ca ea să ne fie respectată, aşa cum şi noi le respectăm etnia, cultura şi limbile vorbite de ei, noi putem redeveni şi cetăţeni români, şi cetăţeni ai Uniunii Europene! Doar unindu-ne cu toţii sub drapelul destinului nostru românesc, devenit de la 1 ianuarie 2007 şi destin european, doar asigurând eficient şi democratic conveţuirea paşnică cu toate celelalte etnii ale Basarabiei, doar instaurând valorile democraţiei şi ale economiei de piaţă în republica Moldova, doar anihilând experimentul comunist şi urmările lui, dintre care economia de corupţie este poate cea mai greu de dezrădăcinat, noi, poporul român din Basarabia, majoritar în actualul stat republica Moldova, vom da şanse europene copiilor şi nepoţilor noştri şi vom crea prin efortul nostru de astăzi, dar şi prin sacrificiul celor care au murit în lagărele de concentrare bolşevice, o zonă de pace şi prosperitate la hotarul de est al Uniunii Europene.

Voim să fim ceea ce suntem – români! Să aducem pacea şi prosperitatea pe malul Nistrului – iată imperativul zilei azi a românilor din teritoriile abuziv ocupate. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Congresul I al Forului Democrat al Românilor din republica Moldova
Chişinău, 10 iunie 2007.

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � Sursa: voceabasarabiei.com

NICIUN COMENTARIU

  1. Visez la unire. visez ca fiecare basarabean cu suflet de roman sa se ridice inmpotriva sistemului. sa aiba curaj sa spuna ca e roman. Sa refuze sa mai vorbeasca ruseste, la magazin, la primarie, la scoala. da cu totii ca suferim si stim cu totii ce suntem, romani. ce mai asteptam fratilor? Sa vina voronin cu ideia unirii? Sunt sigura ca daca o sa iesim cu totii in pitza marii adunari nationale, asa cum am mai facut si cerem unire. o sa fie unire. dar ea nu o sa vina singura. trebuie sa luptam pt ea. sa le aratam ca o vrem.

LĂSAȚI UN MESAJ