Despre studentii basarabeni, cu unul de-al lor: TUDOR COJOCARU

0
75

tudor cojocaru student asachiStudent la Sociologie, Universitatea Bucuresti

„Studentii basarabeni veniti in Romania se afla intr-o grea dilema: de a alege intre a ramane „moldovean” si a deveni „roman”, fiind constienti in acelasi timp ca nu pot deveni ceea ce deja sunt”

Dupa cum ne amintim, in 2006, patru elevi de la liceul „Gh. Asachi” din Chisinau, Tudor, Vitalie, Andrei si Sergiu, au dat jos placa prin care comunistii incercasera schimbarea denumirii liceului din „romano-francez” in „moldo-francez”. Gestul curajos al celor patru a fost aplaudat de sute de elevi si profesori care asistau si ii incurajau, dar si de romanii de pretutindeni, care au urmarit scena la televizor. Alarmata, politia i-a condus pe „huligani” la sectie, unde le-a luat amprentele si le-a intocmit „de urgenta” dosare penale pentru „huliganism in grup”. In cele din urma, procesul s-a judecat cu „invinuitii” in libertate. Dar la interventia primarului de azi al Chisinaului, Dorin Chirtoaca, pe atunci reprezentant al CEDO in R. Moldova, si la presiunea oficialilor europeni, dosarele au fost clasate „din lipsa de componenta a infractiunii”. Unul dintre cei patru elevi de la „Asachi”, Tudor Cojocaru, este astazi student la Sociologie, in Bucuresti, cu bursa a statului roman. Educat din familie in spiritul adevarului cu privire la neamul romanesc, Tudor este un tanar foarte matur pentru varsta lui. Scrie, tine conferinte, intocmeste diverse situatii despre tinerii basarabeni aflati la studii in Romania. Pentru el, ca sociolog, relatiile „romano-romane” sunt subiect de studiu aprofundat. Stie bine istoria nationala, este la curent cu tendintele politicii „moldoveniste” si necrutator cu lipsa de viziune a clasei politice de pe ambele maluri ale Prutului. Tot atat de necrutator este si cu unii colegi de generatie, aflati la studii in Romania, care isi mentin inca deprinderile si melanjul de cultura „ruso-moldovenesc”.

„Miile de studenti basarabeni nu au de ce sa se simta izolati la Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara sau Bucuresti”

– Exista o comunitate a studentilor basarabeni in Romania?

– Nu. Nu exista caracteristici care sa-i diferentieze fundamental pe studentii basarabeni de studentii romani. De fapt, pe romani de romani. Daca acceptam definitia profesorului Gheorghita Geana, comunitatea presupune afilierea la un set de valori comune, formate pe baza acelorasi datini si trairi, precum si a acelorasi traditii. Or, toate aceste trairi, datini si traditii sunt comune romanilor de pe ambele maluri ale Prutului, deci nu-i poti diferentia pe unii de altii. Daca am vorbi de comunitatile studentilor arabi sau greci din Romania, spre exemplu, atunci, da, ei au caracteristici si datini numai ale lor, ei sunt comunitati distincte, in adevaratul inteles al cuvantului.

– Apologetii moldovenismului inventeaza o limba si un popor „moldovenesc”. Ce efecte au avut aceste pseudo-adevaruri asupra studentilor?

– Din pacate, au avut efecte notabile, mai ales asupra celor crescuti in familii cu o slaba constiinta nationala. In lipsa unei identitati moldovenesti reale, unii tineri din RM, veniti in Romania, incearca sa se regaseasca intr-o realitate construita dupa modelul asimilat intr-o anumita masura acasa, astfel adoptand unele cuvinte, obiceiuri, deprinderi, valori, dar si pseudo-valori straine, mai exact pe cele rusesti, mentinute pe cale artificiala de catre autoritati, inca din perioada sovietica. Ironia consta in faptul ca insusi poporul rus pare sa fi trecut peste nostalgia „raiului comunist” de altadata, pe cand multe state din fosta URSS, intre care RM, inca mai sunt dominate de o populatie care suspina dupa vremurile trecute. Acest fapt se datoreaza mai multor factori, printre care si neputinta imediata a R. Moldova, ca stat slab, cu un prezent si cu un viitor incert, de a se integra in Uniunea Europeana. In situatia creata, cetateanul moldovean se pomeneste in situatia ingrata de „a-si alege partea de care sa fie (atentie: nu partea de care sa lupte!)”.

– Sunt indicii ca studentii basarabeni au tendinta de a se izola dupa ce vin la studii in Romania. Nu sunt ei acceptati de colegii lor din tara? Au motive intemeiate de enclavizare?

– Intr-adevar, pseudo-identitatea „moldovenista” pare a fi refugiul ideal pentru unii dintre cei veniti la studii. Se creeaza iluzia ca o asociere pe baze „moldoveniste” ar putea furniza o anumita securitate si siguranta in ziua de maine. Nimic mai inexact. Cel putin in Romania nu este cazul. Miile de studenti basarabeni nu au de ce sa se simta izolati la Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara sau Bucuresti. Ei sunt acceptati in chip firesc de colegii lor din „tara veche” si se integreaza perfect in societate, iar daca mai sunt unele cazuri de inadaptare, acestea nu au drept cauza realitatile universitare romanesti, ci propria lor persoana si educatie.

– In Romania exista asociatii ale studentilor basarabeni. Cum functioneaza?

– Obiectivele declarate aproape la unison ale acestor asociatii suna toate la fel de bine, iar membrii acestora sustin ca rolul asociatiilor respective ar fi de a contribui la integrarea tinerilor basarabeni in mediul din Romania, precum si promovarea adevarului istoric de apartenenta la aceeasi natiune si a unui mesaj pro-unionist. In realitate, lucrurile sunt mai complicate. Ca sa fim realisti, studentii basarabeni veniti in Romania se afla intr-o grea dilema: de a alege intre a ramane „moldovean” si a deveni „roman”, fiind constienti in acelasi timp ca nu pot deveni ceea ce deja sunt. Oricat de surprinzator ar parea, majoritatea studentilor nostri continua sa traiasca in ignoranta, evitand sa-si puna prea multe intrebari, iar notiuni precum „patrie”, „tara”, „acasa”, „nationalitate” sunt utilizate de multe ori ironic sau cu resemnare.

„Pe teritoriul Basarabiei, contraofensiva ruseasca este incomensurabil mai mare decat cea a statului roman”

– Probabil ca nu toti romanii ii inteleg, poate de aceea exista unele prejudecati fata de basarabeni…

– Atitudinile romanilor din tara variaza. Suntem cu totii oameni si avem cu totii neajunsuri, iar parerea proasta despre basarabeni vine si pe fondul unei ignorante institutionalizate, ca sa nu spun mai mult. Nimeni nu se intereseaza de ceva, decat in masura in care il intereseaza, il afecteaza direct sau i se serveste pe tava. Aici trebuie sa intervenim noi, cei care stim cel mai bine cum ne simtim, fara a face insa abstractie de context, incercand sa prezentam situatia cat mai obiectiv posibil si sa oferim solutii. Stiu ca multi basarabeni au tendinta de a se autovictimiza, dar sunt sigur ca se poate schimba ceva, este inevitabil, la fel cum inevitabil este ca vom scapa de influenta majora a Rusiei. In prezent, contraofensiva ruseasca este incomensurabil mai mare decat cea a statului roman pe teritoriul Basarabiei. Noi avem insa de partea noastra un fond comun si o fire greu de schimbat – buna sau rea, tot a noastra este.

– Din 1990 pana in prezent, autoritatile romane au oferit tinerilor basarabeni un tratament special. A fost inspirata aceasta atitudine?

– Pentru noi, a fost mai mult decat binevenita. Sistemul de preferinte instituit fata de Basarabia a contat foarte mult. Inca de la proclamarea asa-numitei independente a Republicii Moldova, relatiile dintre proaspatul stat si Romania s-au desfasurat intr-un regim preferential, in sensul ca toata lumea era constienta de existenta a doua state romanesti, iar de aici si tratamentul special. Totusi, aceeasi „lume” a acceptat situatia, increzatoare fiind ca o asteapta un viitor prosper ca stat independent. Bineinteles, dupa multi ani de incercari, chiar si unii dintre aparatorii de atunci ai statalitatii moldovenesti si participanti de frunte ai miscarii de eliberare nationala au recunoscut ca independenta a fost o greseala, lucru care devine din ce in ce mai evident.

„In timp ce cetatenia rusa se obtine in R. Moldova in circa un an, in Romania trec cinci-sase ani pana primesti un raspuns”

– Care sunt cerintele basarabenilor din universitatile romanesti?

– Cea mai importanta este recunoasterea cetateniei romane. Se pare ca avem vesti bune in aceasta directie, absolventii basarabeni urmand, potrivit declaratiei recente a presedintelui Basescu, sa primeasca cetatenia la cerere. Prin aceasta recunoastere, s-ar rezolva multe situatii dramatice. In timp ce cetatenia rusa se obtine, in R. Moldova, in circa un an, in Romania trec cinci-sase-ani pana primesti un raspuns. Sunt asociatii importante ale basarabenilor, care nu primesc raspuns cu anii la petitiile trimise autoritatilor statului roman. Si atunci, ce face absolventul basarabean? Se intoarce la Chisinau, asa cum a promis la inceputul studiilor, sa se angajeze la companiile de acolo, inclusiv la cele rusesti. Din cate stiu, alte cerinte intemeiate ale studentilor basarabeni sunt urmatoarele: mai multe locuri la masterat, camine mai bune, bursa mai mare (marirea anuntata recent e binevenita, chiar daca tot insuficienta ramane). Cred ca situatia noastra ar trebui disecata si studiata de reprezentantii statului roman din toate perspectivele; altminteri, degeaba elaboreaza programe si proiecte de integrare, fara o cunoastere corecta a realitatii. Numai studentii stiu cel mai bine ce se intampla cu ei.

Interviu luat de Ion Longin Popescu

Sursa: Formula AS

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ