RSS Feed

Diplomaţia moldovenească, lăsată la cheremul şoferilor

0

martie 16, 2007 by Românism

Nu este prima oară când un ambasador este rechemat din misiune, însă mass-media moldoveneşti nu au manifestat niciodată atâta interes ca în cazul rechemării ambasadorului Carpov.
Prin ce se explică acest interes? Pentru a răspunde la această întrebare să vedem mai întâi cine este Eugen Carpov şi prin ce se deosebeşte el de ceilalţi diplomaţi ai Republicii Moldova.

Carpov este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Chişinău, specialist în drept internaţional. A absolvit şi Scoala Naţională de Studii Politice şi Administrative de la Bucureşti, după care a intrat în serviciul diplomatic. Calităţile sale profesionale au fost recunoscute prin promovări (pe timpul a diferiţi miniştri de Externe) până în postul de viceministru al Afacerilor Externe. După venirea comuniştilor la putere, a fost numit mai întâi ambasador în Polonia, iar când comuniştii şi-au declarat cursul proeuropean a fost numit ambasador al RM pe lângă Comunităţile Europene. Colegii de la MAE îl caracterizează drept un om cinstit şi corect.

Dl Carpov a fost printre foarte puţinii ambasadori ai RM care au în spate o carieră diplomatică. Majoritatea ambasadorilor sunt numiţi în funcţie neavând nimic de a face cu diplomaţia. Asemenea numiri – „politice” – sunt de regulă o răsplată pentru obidienţa faţă de Voronin ori faţă de partidul comunist în general. Asemenea ambasadori, de obicei, în afară de limba rusă nu cunosc nicio altă limbă straină, nemaivorbind de cunoaşterea limbii din ţara de reşedinţă. Problemele de comunicare îi fac să stea ascunşi prin ambasade, singura lor activitate reducându-se la întâlnirea delegaţiilor oficiale de la Chişinău. Din cauza incompetenţei lor, ei transformă ambasadele în agenţii de turism.

Din moment ce Carpov a fost rechemat fără a se face trimitere la cauzele rechemării, în mass-media s-au facut diferite speculaţii pe marginea acestui subiect. S-a vorbit despre Carpov că ar reprezenta „curentul pragmatic” din diplomaţia noastră, ministrul Stratan reprezentând curentul „idealist”. Fără a nega existenţa acestor „curente”, credem totuşi că există şi alte cauze, mai prozaice, ale demiterii lui Carpov de către Stratan. Cei care cunosc bine situaţia din MAE consideră că demiterea lui Carpov este pur şi simplu o reglare de conturi. Ministrul Stratan încearcă să îndepărteze din minister pe toti cei în care vede potenţiali concurenţi la fotoliul lui. Anume prin aceasta, de exemplu, se explică şi „exilarea” ambasadoarei Natalia Gherman de la Viena la Stokholm. Ministrului Stratan îi părea că numele acesteia era prea des menţionat în presă, fapt absolut normal însă pentru că N.Gherman participa la şedinţele săptămânale ale Consiliului Permanent al OSCE unde se discută frecvent problematica legată de conflictul transnistrean.

O altă cauză ar mai fi şi aceea că domnul Stratan doreşte să-şi plaseze la Bruxelles „omul lui”, care ar informa Chişinăul despre succesele integrării europene a Moldovei la unison cu retorica MAE-ului. Or, dacă până acum dl Stratan informa preşedenţia că „totu-i bine şi frumos” în procesul de integrare europeană a Moldovei, dl Carpov îndrăznea să „irite” Preşedinţia vorbind despre problemele pe care le semnala UE.

Drept pretext pentru demiterea lui Carpov s-a recurs la „tehnicile” comuniste de discreditare. Nu ştim dacă a fost scrisă o „caracterizare de partid” („partiinaya harakteristika”) ca pe timpuri ori un „donos” (la fel ca pe timpuri), dar se spune că şoferul dlui Carpov l-a fi acuzat pe deja fostul ambasador de estorcare de bani. Cunoscându-l personal pe dl Carpov, ne este greu să ne închipuim aşa ceva din partea lui. Sperăm că justiţia va elucida cazul. Dar ne întăreşte convingerea că acuzaţiile la adresa domnului Carpov sunt false şi faptul că acum prin MAE circulă zvonul că şi şoferul unui alt ambasador, de peste mări şi ţări, ar fi scris şi el un „donos” asupra şefului şi că încă un ambasador (profund „tulburat”) va fi rechemat. L-a salvat (deocamdată) intervenţia unor consilieri prezidenţiali, care l-au „ameninţat” pe preşedintele Voronin că demiterea ambasadorului ar putea conduce la demiterea lor.

Păcat că şi în privinţa dlui Carpov consilierii prezidenţiali nu au avut curajul să intervină pe lângă preşedinte. Dar nu le putem reproşa nimic… au şi ei şoferi.

http://www.jurnal.md/article/2817/


0 comments »

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Caută

Comentarii Recente

ChatVorbește instant cu noi !+