E timpul să trecem de la discursul unionist romantic la cel unionist pragmatic

0
6

De la independența Republicii Moldova și până în 2009, discursul unionist s-a bazat în mare parte pe motive precum comunitatea de limbă și cultură, întoarcerea la origini etc. Protagoniștii acestui discurs au fost, de regulă, oamenii de creație. Inițial au existat printre ei și politicieni, precum Mircea Druc și Alexandru Moșanu, dar aceștia au fost repede marginalizați și locul lor a fost luat de cei care aveau misiunea de a duce unionismul pe linie moartă (Iurie Roșca). Astfel, mult timp discursul unionist a fost unul visător, romantic, incapabil de a ieși din cercurile intelectualității. Majoritatea oamenilor simpli, însă, cu sărăcia și cu nevoile lor, rămân indiferenți față de un astfel de discurs. De aceea, dacă dorim să acumulăm masa critică necesară adoptării unirii prin referendum, e necesar să deplasăm puțin accentele în discursul unionist.

Vă dau bătaie de cap sărăcia și salariile joase? Păi să știți că, în cazul în care se face unirea, bugetul României va fi redistribuit și în Republica Moldova, iar deoarece nivelul de trai și de producție în celelalte regiuni este mai mare, Republica Moldova va fi un beneficiar net considerabil al redistribuției. Salariile bugetarilor din actuala Românie și Republica Moldova va trebui să fie omogenizate, ceea ce înseamnă o creștere a salariilor și a pensiilor de cel puțin 2-3 ori.

Sunteți indignați de corupția în structurile de stat? Cu toate carențele sale, dar mecanismul de combatere a corupției în România este, totuși, unul mai eficient decât în Republica Moldova. Să menționăm doar condamnarea recentă a lui Adrian Năstase, Monica Iacob Ridzi sau Relu Fenechiu (un fost prim-ministru și doi foști miniștri). În RM încă nu s-a întâmplat așa ceva.

Un lucru esențial pe care nu-l putem omite este că unirea aduce imediat toate avantajele aderării la Uniunea Europeană, deoarece reunirea cu România înseamnă că Republica Moldova devine automat teritoriu UE, cu toate beneficiile care urmează: libera circulație a persoanelor, a mărfurilor, abolirea accizelor și a cotelor de import la produsele moldovenești, de unde rezultă stimularea exportului și, deci, a producătorului autohton. Înseamnă și consolidarea democrației și a statului de drept, prin introducerea a două nivele superioare de monitorizare și control („checks and balances”): nivelul României și nivelul UE.

Mulți se tem de tulburările asociate unirii (vezi aici un articol relevant despre Transnistria). De aceea, cel mai benefic și ușor de suportat pe termen scurt este un proces de unire treptat. Integrarea literar-artistică știm cu toții că s-a produs deja, încă din momentul când a devenit permeabil hotarul de pe Prut. Acum în fiecare lună se organizează festivaluri, conferințe, simpozioane cu oameni de creație de pe ambele maluri ale Prutului. A luat startul și integrarea energetică: vedem gazoductul Iași-Ungheni, liniile electrice.

Următorul pas, foarte realizabil, ar fi unificarea civică – adică coagularea ONG-urilor cu aceleași interese din ambele state. Acest lucru poate fi cel mai lesne făcut în diaspora – acolo unde nu există bariere între Românii de pe o parte și de pe alta a Prutului. De altfel, în multe comunități din străinătate românii s-au consolidat deja în organizații care reprezintă întreg spațiul românesc. Spre exemplu, la Strasbourg liderul organizației studenților români este o studentă din Republica Moldova. Iar într-o întâlnire a diasporei din Strasbourg cu deputați din parlamentul RM, pe 26 ianuarie, la care am participat și eu, au fost la fel prezenți români de pretutindeni.

Iar după aceasta, pot fi realizate și proiecte mai ambițioase – cum ar fi unirea diplomatică (delegarea unui singur ambasador în state terțe), unirea militară (crearea unei armate comune). Iar de acolo și până la unirea politico-administrativă e doar o aruncătură de băț. Important este, după cum am văzut mai sus pe exemplul ONG-urilor, că la acest proces poate participa fiecare dintre voi. Deci, la treabă!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ