Evenimentul Zilei: Basarabia, pamant KGB

0
2

Pe 27 august, de ziua nationala, Basarabia isi face din nou bilantul. Din pacate, dincolo de Prut s-au adunat prea multe nereusite, prea multe erori si prea multe necunoscute pentru viitor. La 16 ani de la declaratia de independenta, Republica Moldova ramane in sfera de influenta a Kremlinului. Dupa 16 ani de independenta declarata, Moldova nu reuseste sa se ridice, sa se scuture de comunism si sa se pregateasca pentru un viitor european. „Cenusareasa” cea frumoasa si saraca a ajuns dependenta de „injectiile” de petrol, gaze si energie pe care Kremlinul i le administreaza cu sange rece, atat cat s-o tina sub control.

Dupa 16 ani, Basarabia inca mai este captiva in sfera de influenta a Rusiei, semn ca fostii agenti KGB si-au facut bine treaba. Interesata sa blocheze expansiunea NATO si UE in Europa de Est, Moscova si-a folosit oamenii infiltrati la toate nivelurile de decizie in Republica Moldova, incetinind reformele si retezand orice tentativa de desprindere a Chisinaului.

Este elocvent faptul ca presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a fost intre 1989 si 1990 ministru al afacerilor interne al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti, cu rang de general-maior. „As imparti acesti 16 ani in trei perioade pe care le-as repartiza celor trei presedinti ai Moldovei independente: Mircea Snegur, Petru Lucinschi si Vladimir Voronin”, spune Vitalie Calugareanu, corespondentul Deutsche Welle la Chisinau.

„La prima etapa s-au comis prea multe greseli diplomatice, urmate de framantari politice inutile, de pe urma carora oamenii de rand au devenit din ce in ce mai saraci si dezamagiti. A urmat o alta perioada, in care coruptia si crima organizata au stat in capul mesei, iar dezamagirea maselor s-a transformat in ura si disperare. A treia perioada, care cel mai probabil se va incheia in 2009, poate fi caracterizata prin nepotism, supusenie in fata Kremlinului si delir politic in raport cu vecinul european Romania”, explica jurnalistul.

Paradoxal, desi vorbesc aceeasi limba, Bucurestiul si Chisinaul nu se inteleg mai deloc, ca doi frati pe care rivalitatea� din copilarie nu-i lasa sa se maturizeze. Relatiile dintre Moldova si Romania, tensionate de multe� ori artificial, dinamiteaza semnarea tratatului de baza intre cele doua state.

„Problema tratatului de baza dintre Romania si Republica Moldova este pusa uneori la Chisinau intr-un mod pe care eu personal nu-l inteleg. Un tratat de baza nu e o chestiune cu care o parte vine la cealalta parte si ii cere intempestiv sa-l semneze! O asemenea abordare e ridicola!”, afirma conferentiarul universitar Dan Dungaciu.

Fost secretar de stat in cadrul Departamentului pentru relatia cu romanii de pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, Dungaciu isi exprima dezamagirea pentru esecul relatiei dintre Romania si Republica Moldova: „Ambii parteneri au pierdut mai mult decat se asteptau sau mai mult decat sunt astazi dispusi sa recunoasca. Republica Moldova, evident, a acumulat „grosul” la capitolul pierderi.

Dar, dupa 16 ani, se pare ca la Chisinau nu s-a inteles ca un drum care se opune Bucurestiului este unul infundat pentru Moldova. Nimic nu s-a obtinut dupa ani de ridicola incrancenare antiromaneasca, decat saracie, cresterea migratiei sau dependenta accentuata fata de Tiraspol. Romania este astazi membru NATO si membru UE, iar Republica Moldova, dumirita tarziu, nu stie cat va mai fi tinuta la portile Occidentului. A ales o cale care s-a dovedit perdanta”, spune Dungaciu.

„Din punct de vedere politic, la nivel de administratie centrala, Republica Moldova s-a certat cu toata lumea. Fobia fata de vecinul european Romania se pare ca nu are margini. Vecinul Ucraina este privit cu suspiciune din cauza intereselor mafiote pe care gruparile de crima organizata ucrainene le au in regiunea transnistreana, iar relatiile cu „fratele cel mare”, Rusia, s-au schimbat de la an la an.

Actualmente, acestea se caracterizeaza prin santaj rusesc si proiecte politice meschine de origine ruseasca, menite sa pecetluiasca in graba soarta Republicii Moldova in ultimul moment politic convenabil Kremlinului”, explica jurnalistul Vitalie Calugareanu. Insa nu totul este pierdut. Istoria a demonstrat ca nimic nu este definitiv. Exista speranta dincolo de Prut, iar ea depinde de rezultatul viitoarelor alegeri generale din 2009.

Falsa independenta a Republicii Moldova

Conditia actuala, nedrept de modesta, a acestei tari provine in primul rand din istoria sa agitata. Iar anii de independenta nu au schimbat nimic.

Republica Moldova si-a obtinut independenta pe fondul destramarii Uniunii Sovietice. In 1989 ia nastere Frontul Popular Moldovenesc, o asociatie de grupari politice si culturale.

Pe 25 februarie 1990, Frontul castiga primele alegeri democratice pentru Sovietul Suprem al RSS Moldoveneasca. Presedintele Sovietului Suprem a fost ales Mircea Snegur, un fost comunist, care ulterior a devenit presedintele tarii.

In august 1990, etnicii gagauzi au proclamat Republica Gagauza, o regiune separatista in sud, in jurul orasului Comrat. In luna urmatoare, populatia din teritoriul situat la est de Nistru a proclamat Republica Moldoveneasca Nistreana, cu capitala la Tiraspol.

Unirea, ratata

La 27 august 1991, pe fondul destramarii URSS, Republica Moldova si-a declarat independenta, devenind un stat membru al ONU. Imediat dupa acest moment istoric a aparut o miscare care sprijinea unirea Basarabiei cu Romania, dar un referendum organizat in martie 1994 a aratat ca majoritatea votantilor prefera independenta.

Epoca „Podurilor de flori” intre Romania si Basarabia a fost singura oportunitate istorica in care unirea dintre cele doua tari s-ar fi putut realiza. „Daca recapitulam pozitiile mai mult sau mai putin publice ale marilor cancelarii in anii ‘90, constatam ca orizontul de asteptare pentru un parteneriat solid Romania-Moldova era deja constituit. Nimeni nu l-ar fi perceput ca nefiresc in cazul in care de la Bucuresti sau de la Chisinau s-ar fi facut eforturi majore in vederea fructificarii politice a acelui parteneriat.

Argumentul cel mai solid in acest sens il constituie un document exceptional din 28 iunie 1991. La acea data, senatorii republicani Jesse Helms (Carolina de Nord) si Larry Pressler (Dakota de Sud), membri ai Comitetului de politica externa al Senatului american, au prezentat Senatului un proiect de rezolutie in favoarea autodeterminarii si reunificarii Basarabiei si nordului Bucovinei cu Romania”, arata Dan Dungaciu.

Desi Chisinaul a declarat nule republicile autoproclamate, in decembrie 1991, acestea au organizat alegeri, in urma carora Stepan Topal a fost ales presedinte al Republicii Gagauze, iar Igor Smirnov a devenit presedintele Transnistriei.

Aproximativ 50.000 de voluntari moldoveni inarmati au trecut in Transnistria, unde violentele au fost stopate de Armata a 14-a Rusa. Fortele rusesti au ramas in Transnistria, oficial pentru a apara populatia slava de aici, tolerand insa atacurile si hartuielile comise de autoritatile transnistrene la adresa Moldovei.

Pe 28 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat o noua Constitutie, care prevedea o larga autonomie a Transnistriei si Gagauziei. Oficial, Transnistria este o parte a Moldovei, dar Chisinaul nu detine controlul asupra acestei republici autoproclamate, situata la est de Nistru.

In primavara anului 1995, studentii si elevii moldoveni au protestat la Chisinau pentru inlocuirea in Constitutie a limbii oficiale moldovenesti cu cea romana, dar fara succes. Potrivit recensamantului din 2004, 16,5% din populatia Republicii Moldova (fara regiunea nistreana) a declarat limba romana ca limba materna, in timp ce 60% a declarat limba moldoveneasca. Rusa a fost declarata ca limba materna de 11,2% din populatie, ucraineana de 5,5%, gagauza de 4%, iar bulgara de 1,6% dintre respondenti.

De unde au bani moldovenii

Dupa 1990, Moldova a intrat intr-un declin economic major, insa dupa anul 2000 a inregistrat o crestere economica constanta, de peste 6%. „Din punct de vedere social, cifrele vorbesc de la sine: fiecare a treia familie traieste cu mai putin de un dolar pe zi, iar conform statisticilor neoficiale, peste un milion (din totalul de 3,5 milioane) de cetateni au evadat din tara in cautarea unui loc de munca mai bine platit”, arata Vitalie Calugareanu, corespondentul postului Deutsche Welle.

Agricultura detine ponderea principala in economie, Moldova bazandu-se pe exporturile de fructe, legume, vin si tutun, dar si pe importurile de petrol, carbune si gaze naturale, in principal din Rusia.

Aceasta dependenta de energie mentine in viata economia moldoveneasca, dar o si impiedica sa se dezvolte. Anul trecut, din cauza tensionarii relatiilor cu Rusia, care a dispus interzicerea importului de vinuri moldovenesti, cresterea economica a fost mai mica, de 4a. Industria vinicola reprezinta una dintre axele principale ale economiei moldovenesti.

Potrivit revistei „Capital”, in 2005, exporturile de vin ale Moldovei catre Rusia se ridicau la 270 de milioane de dolari, iar in 2006, pana la impunerea embargoului de catre Moscova, volumul exporturilor de vin a fost de 45 de milioane de dolari.

„Masurile restrictive cu substrat politic impuse de Federatia Rusa la importul marfurilor moldovenesti au determinat antreprenorii sa-si caute piete de desfacere in UE, in special Romania. Este remarcabil faptul ca, in 2007, Romania a importat, pentru prima data in istorie, mai multe marfuri moldovenesti decat Rusia. Totusi, economia moldoveneasca este una extrem de sensibila, dependenta in proportie de 70a de transferurile de valuta de la moldovenii care muncesc in afara tarii”, afirma Vitalie Calugareanu.

Dan Dungaciu, doctor in sociologie, explica de ce banii trimisi din strainatate au si un rol nociv: „Paradoxal, sunt bani care nu au numai functii economice, ci sociale si politice. Pe de-o parte, aceste sume lunare detensioneaza eventuale acumulari sau nemultumiri de tip social, pe de alta parte, cei plecati afara – poate partea cea mai activa a societatii – nu voteaza, deci nu contrapun nimic electoratului comunistilor, in general in varsta, nostalgic. Partidul comunistilor are in acestia un sprijin nesperat”, explica sociologul.

Cum va arata viitorul Moldovei?

In timp ce Romania isi cladeste un viitor european, Republica Moldova intretine o relatie tensionata cu Bucurestiul si nu reuseste sa se rupa de Rusia. „Asa-numitul scandal al vizelor la care asistam in aceste zile nu este altceva decat un episod al unei campanii anti-Bucuresti pe care Chisinaul o poarta de o buna perioada incoace.

Daca, in 2001, Partidul Comunistilor a castigat alegerile mizand pe Moscova, iar in 2005 pe cartea europeana, astazi, tehnologii de la Chisinau din jurul scaunului prezidential mizeaza pe cartea anti-Romania, explica Dan Dungaciu.

„Anul 2007 este, pentru Romania, primul an in UE. Pentru Republica Moldova este anul in care va trebui sa negocieze un nou document cu Bruxelles-ul, inlocuind Acordul de Parteneriat si Cooperare semnat in 1994, dar si Planul de Actiuni UE-Moldova care expira in 2007 (nici macar Acord de preaderare, insa!). Aceasta este distanta in „anieuropeni” care separa „cele doua state romanesti” – cum le defineste, apasat, Strategia de Securitate Nationala a Romaniei”, mai spune fostul secretar de stat in MAE.

„Din pacate, relatia cu Romania este una instabila si acest lucru pare sa convina regimului prorus de la Chisinau”, spune jurnalistul Vitalie Calugareanu.

Totusi, jurnalistul se declara optimist in privinta viitorului Basarabiei. „Republica Moldova este un stat european si eu va asigur ca foarte curand marea schimbare se va produce. De fapt, ea a si inceput.

Este important ca atunci cand acest lucru se va intampla sa nu fim iarasi uitati de fratii si prietenii adevarati sau sa ne lasam coplesiti de emotii. Am facut aceasta greseala in 1990, atunci cand ne-am apucat sa construim poduri de flori peste Prut si nu am observat cand am cazut sub ocupatia culturala ruseasca”, spune el. „Eu sunt optimist. In Basarabia creste o generatie care si-a inteles foarte bine rolul deosebit de important ce-i revine”, subliniaza Calugareanu.

Date generale

> Suprafata: 33.843 kmp

> Capitala: Chisinau

> Imn: „Limba noastra”

> Moneda: leul moldovenesc

> Populatia: 4.320.490 (estimare 2007)

> Varsta medie: 34 de ani

> Speranta de viata: 70,2 ani

> Grupuri etnice: moldoveni/romani (78,2%), ucraineni (8,4%), rusi (5,8%), gagauzi (4,4%), bulgari (1,9%), altii (1,3%)

> Religii: ortodoxa (98%), mozaica (1,5%), baptista si altele (1,3%)

> Limba oficiala: moldoveneasca (identica cu cea romana), rusa, gagauza (dialect turcesc)

> Grad de alfabetizare: 99,1%

Sursa: CIA, The World Factbook

Negocieri

Comunistii, sursa atitudinii antiromanesti

Problema spinoasa a republicilor separatiste tine in sah Republica Moldova, care nici nu poate renunta la aceste teritorii, dar nici nu le mai poate controla.

Recent, Serghei Karaganov, presedintele Consiliului pentru politica externa si securitatea statului, o structura din cadrul presedintiei ruse, a declarat intr-un interviu acordat ziarului „Komsomolskaia Pravda” ca s-a ajuns la o intelegere intre Republica Moldova si Federatia Rusa in privinta conflictului transnistrean. Potrivit ziarului moldovenesc „Flux, presedintele Moldovei, Vladimir Voronin, si cel al Rusiei, Vladimir Putin, ar fi purtat negocieri secrete.

Parteneriatul telefonic

Opozitia se teme ca Republica Moldova va garanta, drept compensare pentru pacificarea regiunii cu sprijinul Moscovei, ca va ramane o tara neutra, ca nu va adera la NATO si nu va accepta alte trupe pe teritoriul ei, in afara celor rusesti, care ar urma sa se retraga peste aproape doi ani.

„Relatia dintre Moldova si Rusia este bazata pe intelegerile telefonice a doi presedinti. O relatie inechitabila care reiese dintr-un raport de subordonare a tarii mai mici fata de succesorul vechiului imperiu. Ne-am convins in repetate randuri ca Kremlinul nu poate fi un partener sincer al administratiei de la Chisinau”, spune Vitalie Calugareanu.

Certati cu toata lumea

„Din punct de vedere politic, la nivel de administratie centrala, Republica Moldova s-a certat „cu toata lumea”. Fobia fata de vecinul european Romania se pare ca nu are margini. Vecinul Ucraina este privit cu suspiciune din cauza intereselor mafiote pe care gruparile de crima organizata ucrainene le au in regiunea transnistreana, iar relatiile cu „fratele mai mare”, Rusia, s-au schimbat de la an la an. Actualmente, acestea se caracterizeaza prin santaj rusesc si proiecte politice meschine de origine ruseasca”, explica jurnalistul.

Deocamdata, UE trateaza cu circumspectie politica externa a lui Voronin, ale carui afinitati pentru Rusia ar putea periclita drumul european al Chisinaului. Vitalie Calugareanu considera ca, pana la viitoarele alegeri generale relatia dintre Moldova si UE „va fi una falsa de-o parte si de alta”: „Comunistii care nu se pot desparti de CSI nu pot avea intentii serioase fata de UE, iar UE nu poate miza pe un regim comunist lipsit de credibilitate si blamat pentru maniera totalitara de a conduce o palma de pamant. Din 2009, relatiile Republica Moldova-UE vor cunoaste o imbunatatire substantiala”, crede jurnalistul.

In prezent, populatia Moldovei se declara favorabila inscrierii acestei tari in circuitul european. Din cercetarea sociologica „Evolutia optiunii europene in Moldova (2000-2007)” rezulta ca 72,2% dintre respondentii barometrelor de opinie publica realizate in perioada august 2000-mai 2007 ar vota „pentru” in cazul unui referendum cu privire la aderarea Moldovei la UE.

2009, anul decisiv pentru Chisinau

Orientarea europeana a Moldovei depinde de rezultatul viitoarelor alegeri generale, programate in 2009, cand analistii prevad debarcarea de la putere a comunistilor.

„Liderii de partid se lupta pentru resurse (politice, simbolice, sociale, culturale etc.), dar nu reusesc inca sa structureze politic spatiul public al Republicii Moldova. Pentru ca deciziile depind de oameni si nu de proiect, starea de indecizie si de imprevizibilitate este extrem de accentuata.

Nu exista proiecte politice coerente in dialog, ci, mai ales, persoane si grupuri de interese. Societatea civila nu functioneaza, in ciuda unor iesiri publice notabile, pentru ca partidul de guvernamant nu ia in considerare exprimarile acesteia in chestiunile de importanta capitala, iar media este inca dependenta masiv de stat”, arata Dan Dungaciu.

Sursa: Evenimentul Zilei� – Toni Dumitru

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ