Evenimentul Zilei: Chişinăul a intrat şi el în turma oii animate

0
9

Festivalul de animaţie Anim’est a avut loc, pentru prima oară, şi în capitala Republicii Moldova. Evenimentul s-a încheiat de curând, iar publicul local a umplut în fiecare zi sala de proiecţie.

Prima ediţie Anim’est Chişinău a fost inaugurată la fel ca la Bucureşti, cu lungmetrajul animat „Crulic – drumul spre dincolo”, primul lungmetraj de animaţie românesc apărut în ultimii 20 de ani, regizat de Anca Damian.

La proiecţie au fost prezenţi doi membri ai echipei de animatori, Dragoş Ştefan şi Dan Panaitescu. Aceştia au fost asaltaţi cu întrebări din partea publicului la încheierea filmului. La petrecerea de deschidere de după aceea, producătorii moldoveni căutau colegi de breaslă din România, pentru a pune la cale o eventuală coproducţie. Se discuta despre emisiunile moldoveneşti prezentate de români, iar numele lui Andrei Gheorghe ieşea în evidenţă cu eticheta de „teribilist”. Emisiunea lui aici a durat doar câteva luni.

La Creepy Animation Night, biletele s-au vândut într-un timp record. Vineri, în a doua zi a festivalului, nu se mai găsea niciunul pentru intrarea la noaptea cu animaţii de groază şi deloc recomandate minorilor. Şi abonamentele pentru toată durata festivalului au fost epuizate, chiar înainte de festivitatea de deschidere. Preţul pentru o proiecţie normală a fost de 30 de lei moldoveneşti (1 RON este echivalentul a 3,6 MDL). Pentru Creepy Animation Night, biletul a costat 50 MDL, în timp ce un abonament pe toată durata festivalului a fost cumpărat cu 150 MDL.

Jurnalistul şi bloggerul francez Alexis Hunot a vorbit cu publicul în Seara Franceză dedicată animaţiilor din Franţa, când au avut loc proiecţiile filmelor multipremiate „Persepolis” şi „Iluzionistul”.

„A fost foarte drăguţ festivalul, dar oraşul nu l-am văzut prea mult, pentru că am stat mai mult în sala de cinema decât afară”, a declarat Hunot. Selecţia festivalului, redusă faţă de Bucureşti – din cauza implicării în eveniment a unei singure săli de cinema, dar şi pentru că aceasta a fost o primă porţie de animaţie neconvenţională pentru moldoveni –, i s-a părut „grozavă”.

Dumitru Marian, co-organizatorul local al Festivalului Anim’est, este producător de film şi este unul dintre cei care lucrează la scrierea unei legi cinematografice în Republica Moldova. El speră ca acest festival să ajute la stimularea industriei cinematografice din zonă.

Animaţie de groază, cu Ştefan cel Mare

La Creepy Animation Night, şase ore de animaţii bizare, sala de la Cinema Odeon a fost plină – de persoane peste 18 ani -, iar cei peste 400 de spectatori s-au putut bucura de scurtmetraje sinistre, cu teme morbide sau de groază, majoritatea premiate la festivaluri de profil.

Programul de film a fost acelaşi ca la Bucureşti, cu filme precum „The Monster of Nix” (cunoscutul regizor Terry Gilliam şi muzicianul Tom Waits, au împrumutat vocile unor personaje), „Agape”, „Martyris”, „Fuera de Control” sau „The Ark” (prezent în competiţia oficială la Cannes).

Între calupurile de scurtmetraje „creepy”, aceiaşi muzicieni de la Creepy Night Bucureşti au oferit coloana sonoră: Res Es şi Minus, care au oferit o improvizaţie de muzică electro, în direct, în timp ce artistul român Andrei Fântână a desenat, tot în direct, pe ecranul cinematografului, imagini diabolice – printre care o diavoliţă sexy, un şarpe, dar şi portrete ale lui Ştefan cel Mare (un fel de sfânt patron al Chişinăului, a cărui figură se încruntă de pe fiecare bancnotă MDL) şi Vlad Ţepeş, cu mesaje în dreptul frunţilor lor („Animest” la Ştefan şi „Animvest” la Ţepeş).

Bomboanele care aduc românilor „Bucuria”

Majoritatea românilor care au venit în Chişinău sunt înnebuniţi după faimoasele bomboane „Bucuria”, produse în Republica Moldova, printre care se găsesc sortimente „exotice” cu denumiri precum „Chişinăul de seară” (umplute cu prune), „Sufleu lămâie” (umplute cu cremă de lămâie), „Trei ursuleţi”, „Meteorit” sau „Folclor”.

INEDIT

Parcul cu reţea wireless şi prize

Dacă moldovenii-pietoni par în general extrem de relaxaţi, nu se poate spune acelaşi lucru despre şoferii din Chişinău, înfipţi şi destul de haotici. Arhitectura este cât se poate de simplă, mai ales că 70% din oraş a fost distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De parcuri, însă, locuitorii din Chişinău nu duc lipsă deloc. Unul dintre ele, Parcul Ştefan cel Mare, care are la intrare statuia domnitorului pitic, cu crucea în mână, se distinge prin porecla sa, „parcul wi-fi”, pentru că este acoperit de o reţea de internet wireless. Nu este de mirare, astfel, că mulţi oameni vin aici să-şi verifice conturile de Facebook şi inboxul din contul de mail, iar dacă rămân fără baterie, nu e deloc o problemă: în spatele băncilor există prize, pentru reîncărcare.

În aceeaşi zonă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale şi Adrian Păunescu, printre alţii, trag cu ochiul la e-mailurile oamenilor, de pe soclurile lor. Oraşul e inedit pentru un grup de bucureşteni: un eveniment cultural important este festivalul de muzică „Două inimi gemene” – a noua ediţie – dedicat memoriei cântăreţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Pe ziduri sunt stickere sau stenciluri cu mesaj activist: „Basarabia – pământ românesc” sau „Suntem moldoveni, deci români”.

INOVATIV. La Chișinău găsești mesaje activiste
FOTO: ADI MARINECI

Autor: Ruxandra Grecu

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ