Familia Urechean, cetăţenie română la mica înţelegere

0
18

Deşi, începând cu luna august 2002 procesul de acordare a cetăţeniei române pentru basarabeni a fost practic blocat, existând mii de oameni care şi-au depus cererile în această perioadă şi care încă aşteaptă cetăţenia română, nu pentru toţi basarabenii a fost valabilă această situaţie.
* Potrivit publicaţiei “Ziua” de la Bucureşti, soţia, fiica şi ginerele lui Serafim Urechean (fostul primar al Chişinăului, actualmente deputat şi lider al Alianţei Moldova Noastră) au primit, prin anumite combinaţii clientelare cu putera de atunci de la Bucureşti, foarte rapid cetăţenia română în iunie 2003 – având cererile depuse doar cu câteva luni înainte.
* Aceeaşi sursă face referire la Hotărârea Guvernului României 622, din 29 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 394 din 6 iunie 2003, semnată de premierul Adrian Năstase, ministrul Justiţiei Rodica Stănoiu, ministrul de Externe Mircea Geoană şi ministrul de Interne Toma Zaharia, pitrivit căreia se acordă cetăţenia română pentru Urechean Larisa – soţia lui Serafim Urechean, Pohilă Violeta – fiica lui Serafim şi a Larisei ca şi lui Pohilă Oleg, ginerele fostului primar de Chişinău.
Calvarul cetăţeniei române pentru moldoveni

* Basarabenii care doresc să redevină români sunt sabotaţi de autorităţile comuniste ale lui Voronin şi jefuiţi de samsarii de acte.
Relaţiile dintre România şi Republica Moldova s-au înrăutăţit brusc: Voronin a simţit că îi fuge electoratul de sub picioare pentru alegerile locale din mai când l-a auzit pe Băsescu spunând că există 800.000 de cereri pentru cetăţenie română venite de la basarabeni. Însă procesul de obţinere a cetăţeniei este unul îndelungat şi dificil. ZIUA prezintă o variantă de soluţionare a acestei situaţii: cetăţenia română să poată fi redobândită în fiecare judeţ. Refuzul Chişinăului de a deschide două noi consulate româneşti la Cahul şi Bălţi devine irelevant.
Ce spune legea
Procesul redobândirii cetăţeniei române de către basarabeni este unul îndelungat şi dificil, plin de capcane. Redobândirea cetăţeniei române se face în baza Legii 21 din 1991 care stipulează la art 35: „Foştii cetăţeni români care, înainte de data de 22 decembrie 1989, au pierdut cetăţenia română din diferite motive o pot redobandi la cerere, în baza unei declaraţii autentificate, în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în ţară, la notarul public, chiar dacă au altă cetăţenie şi nu îşi stabilesc domiciliul în România. Beneficiază de dispoziţiile alin. 1 şi cei cărora li s-a ridicat cetăţenia română fără voia lor sau din alte motive neimputabile lor, precum şi descendenţii acestora”.
Şmecherii consulare
În primul rând consulatele României din alte ţări decât Republica Moldova refuză să primească solicitări de redobândire a cetăţeniei române – deşi Legea 21/1991 spune clar că aceste cereri se primesc la „misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României”. Cetăţenii Republicii Moldova care doresc să redobândească cetăţenia română se adresează în acest sens Amabsadei României la Chişinău printr-o scrisoare în care introduc un plic autoadresat. Ambasada trimite solicitantului – după un termen oarecare – prin plicul autoadresat o invitaţie pentru depunerea dosarului şi o listă cu actele necesare.
În mod ciudat, această invitaţie nu este nominală – ea conţine doar numărul de înregistrare, data şi ora la care solicitantul trebuie să se prezinte la ambasadă. În cazul în care în dosarul prezentat există o greşeală, solicitantul este trimis la plimbare şi invitaţia păstrată. Ghinionistul nu are decât să reia procedeul: scrisoare cu plic autoadresat, să aştepte răspunsul ambasadei şi tot aşa. Însă invitaţia rămasă capătă o valoare destul de ridicată: între 500 şi 700 de euro, după cum informează sursele ZIUA. În schimbul acestei sume, un alt doritor de cetăţenie română îşi poate depune dosarul în baza invitaţiei reţinute – sărind astfel peste rând. Sursele ZIUA mai afirmă că există în prezent basarabeni care au adresat Ambasadei României la Chişinău cerere pentru redobândirea cetăţeniei române încă din anul 2003 şi nu au primit nici până în ziua de azi invitaţie să-şi depună dosarele. Sursele ZIUA ne-au informat că în sediul Ambasadei României la Chişinău există o încăpere plină cu saci doldora de cereri pentru cetăţenie. Un detaliu interesant: anunţul privind obţinerea cetăţeniei române este făcut în Monitorul Oficial – însă Ambasada României de la Chişinău refuză să pună Monitorul Oficial la dispoziţia celor interesaţi – astfel că o sumă de intermediari fac bani frumoşi efectuând o simplă căutare pe internet.
Pe mâna Justiţiei de la Bucureşti
Trecând de furcile caudine ale consulatului şi ambasadei, dosarul doritorului de cetăţenie ajunge pe mâna justiţiei române – respectiv Comisia Biroului de Cetăţenie formată din doar cinci magistraţi şi mai mult decât atât, nici unul din aceşti magistraţi nu are normă întreagă la această comisie. Practic ei se prezintă o dată, maxim două ori pe săptămână la această comisie – iar posibilităţile fizice nu le permit să rezolve mai mult de 20-30 de dosare. Din 2006 Ministerul Justiţiei afirmă că lucrează la un proiect pentru o nouă lege a cetăţeniei române – proiect ţinut deocamdată la secret.
Cum se descurcă şmecherii
Începând cu luna august 2002 procesul de acordare a cetăţeniei române pentru basarabeni a fost practic blocat – există mii de oameni care şi-au depus cererile în această perioadă şi care încă aşteaptă cetăţenia română.
Însă nu pentru toţi basarabenii este valabilă această situaţie: soţia, fiica şi ginerele lui Serafim Urechean (fostul primar al Chişinăului) au primit foarte rapid cetăţenia română în iunie 2003 – având cererile depuse doar cu câteva luni înainte. Hotărârea de Guvern 622 din 29 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 394 din 6 iunie 2003, semnată de premierul Adrian Năstase, ministrul Justiţiei Rodica Stănoiu, ministrul de Externe Mircea Geoană şi ministrul de Interne Toma Zaharia, acordă cetăţenia română pentru Urechean Larisa – soţia lui Serafim Urechean, Pohilă Violeta – fiica lui Serafim şi a Larisei ca şi lui Pohilă Oleg, ginerele fostului primar de Chişinău.
Soluţia rezolvării cererilor: descentralizarea
Proiectul simplificării procedurale: „Dacă în locul Comisiei Centrale analiza dosarelor se va face la nivelul fiecărui judeţ, de către Tribunal, practic vor fi dintr-odată 41 de Comisii în loc de una singură”.
Întârziată impardonabil, recunoaşterea (termen mai adecvat decât re-dobândire) cetăţeniei române pentru aceia cărora le-a fost pur şi simplu furată, după ocuparea de către URSS la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial a Regatului României (începând cu Basarabia, inclusiv Sudul, cu Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa), precum şi pentru descendenţii lor, trebuie să se facă printr-o procedură simplificată. Era de aşteptat ca după 1989 printr-o lege specială cu caracter reparatoriu, statul român să recunoască în bloc drepturile (rezultând din calitatea de cetăţean român) acestor persoane şi descendenţilor lor, iar mai apoi la autoritatea administrativă să se facă simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei cu eliberarea actelor de stare civilă şi de identitate.
Înlăuntrul Uniunii Europene este posibilă însă readucerea în actualitate a Chestiunii Basarabiei şi a Bucovinei şi a Timocului a Chestiunii Aromânilor – chestiuni care, pentru mai multă eficienţă a demersului propriu al Basarabenilor/Bucovinenilor, cred că trebuie privite ca nedespărţite, afirmă avocatul Antonie Popescu, unul dintre responsabilii guvernamentali pentru românii de pretutindeni, autor al unui proiect de simplificare a redobândirii cetăţeniei române susţinut de Asociaţia Civic Media. Proiectul, din care redăm extrase mai jos, va fi supus spre dezbaterea studenţilor basarabeni şi a mediului academic la o conferinţă despre Basarabia care se va desfăşura la Universitatea Bucureşti cu ocazia celei de a 89-a aniversari a Unirii cu ţara, la 27 martie a.c.
Proiectul de simplificare a redobândirii cetăţeniei
Astăzi, simplificarea nu trebuie să privească doar actul care face dovada cetăţeniei române a descendentului. Trebuie spus că, potrivit legii române, cetăţenia română se dobândea prin naşterea din cetăţeni români. (Cazul descendenţilor din cetăţeni ai Regatului României.) – Certificatul de Naştere, Buletinul de Identitate, Paşaportul nu fac decât o simplă dovadă a acestui drept dobândit prin naştere. În lipsa lor, dovada se face cu orice mijloc de probă permis de legea Română – Codul Civil Român şi de Codul de Procedură Civilă. Din nefericire, la începutul anului 2001, guvernul nou instalat a suspendat pentru 6 luni soluţionarea cererilor, apoi procedura a fost suspendată sine die, iar recepţia cererilor nu mai putea fi făcută decât ca în trecut, la misiunile diplomatice. Mulţi din cei care au ratat „dezgheţul” 1999-2000 au ratat şi paşaportul european acum. Nici după 2004 nu s-a schimbat situaţia. Conform Proiectului susţinut de societatea civilă, o procedură cu adevărat simplificată de recunoaştere a cetăţeniei române ar însemna:
1. În primul rând ca proba să fie simplă (deci fără aberanţă probatio diabolică, cu ruşinoasă trimitere a solicitanţilor în „gura lupului” la autoritatea RM sau Ucraineană pentru confirmări ale denumirilor localităţilor, ale prezenţei lor în organizarea administrativă a Judeţului X, ori supunerea solicitanţilor la calvarul rectificărilor de nume rusificate, ucrainizate, rectificare inutilă din moment ce erau prezente în acte celelalte elemente de identificare, stabilire a stării civile).
2. În al doilea rând recepţia cererilor să revină la nivelul autorităţii judeţene (de la frontiera de nord-est, spre exemplu).
3. În al treilea rând, dar cel mai important – pentru urgentarea rezolvării situaţiei – soluţionarea cererilor să fie dată Secţiei Civile a Tribunalului (oricărui tribunal judeţean, dar secţiei civile – secţie competentă pentru orice act de stare civilă – ca să existe căi de atac apelul şi recursul). (D.E.)
Cât costă cetăţenia română
Desemnată ca fiind cea mai săracă ţară din Europa, Republica Moldova oferă salarii care rareori depăşesc 100 de dolari pe lună. În aceste condiţii, cheltuielile minime pentru redobândirea cetăţeniei române depăşesc 200 de dolari. Astfel, la depunerea dosarului doritorul de cetăţenie română trebuie să plătească o taxă de 21 de dolari. Apoi trebuie să vină de două ori la Bucureşti: o dată pentru a se prezenta în faţa Comisiei pentru cetăţenie, a doua oară pentru a depune jurământul de credinţă faţă de România – aproximativ 150 de dolari. La toate acestea se adaugă taxele pentru legalizarea actelor necesare la dosar – încă 50 de dolari. (G.D.)
Blocaj la Justiţie
Între anii 1991-2001, basarabenii şi bucovinenii şi-au depus cererile pentru obţinerea cetăţeniei române la Direcţia Generală de Paşapoarte din Bucureşti. Astfel, între anii 1991-2001 94.916 basarabeni au reuşit să obţină paşaportul românesc, informează Serviciul de Comunicare Publică al Ministerului Administraţiei şi Internelor. În aceeaşi perioadă, doar 3387 de bucovineni au redevenit cetăţeni români. Începând din anul 2002, procesul acordării cetăţeniei române a fost blocat. Această sarcină a fost trecută de la Direcţia Generală Paşapoarte la Ministerul Justiţiei. Probabil ca urmare a „reorganizării”, în cursul anului 2002 nici un basarabean şi nici un bucovinean nu a primit cetăţenia română. Ministerul Justiţiei şi-a dat adevărata măsură a capacităţii sale administrative în cursul anului 2003 când au fost aprobate 6 (!) cereri de obţinere a cetăţeniei, venite din partea unor basarabeni. În 2004 activitatea a fost reluată în forţă: 257 basarabeni au primit cetăţenie română şi 5 bucovineni. În anul 2005 doar 1317 basarabeni au primit paşaport românesc, împreună cu 11 bucovineni. (G.D.)
UE nu se amestecă
Comisarul european pentru Justiţie, Franco Frattini, a afirmat în cursul vizitei sale la Bucureşti de la sfărşitul săptămânii trecute că a primit de la Monica Macovei proiectul de lege pentru cetăţenia română, care va fi analizat de experţii Comisiei Europene. De fapt, după cum o dovedeşte o scrisoare din 2005 de la comisarul European pentru extindere Olli Rehn, structurile Uniunii Europene nu au nici un drept să se amestece în problema cetăţeniei. Un basarabean exasperat de tergiversările autorităţilor române a adresat o scrisoare comisarului Olli Rehn întrebând care sunt prevederile europene care nu permit redobândirea cetăţeniei române. Răspunsul venit de la biroul comisarului european afirmă clar: „Nici Tratatul de Înfiinţare a Comunităţii Europene, nici Tratatul Uniunii Europene nu conţin prevederi pentru procedurile de redobândire a cetăţeniei. Legile naţionale ale României sunt valabile atâta vreme cât respectă celelalte obligaţii internaţionale”. (G.D.)

sursa:http://www.flux.md/p/index.php

NICIUN COMENTARIU

  1. Eu subsemnatul Bejenaru Ion am depus actele pentru cetatenie romina in anul 2002,si nu am mai primit nici un raspuns.Cer un pic de ajutor.Sper sa-mi scrieti pe adresa de email.Multumesc

LĂSAȚI UN MESAJ