FDRM şi fundaţia “Gojdu” au promovat Actul Unirii în Ardeal

0
2

Lazar GheorgheÎn zilele de 15-18 mai 2008 Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova (FDRM) şi fundaţia „Gojdu” din Sibiu, au organizat un amplu turneu de promovare în Ardeal a Actului Unirii Basarabiei cu România. Turneul a fost închinat aniversării de 90 ani a Marii Uniri din 1918 şi a inclus mai multe întâlniri, lansări de carte, conferinţe, dezbateri, comemorări la universităţi, biblioteci, episcopii, muzee şi mănăstiri din Ardeal. Din partea FDRM la manifestări au participat poetul şi publicistul Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, preşedinte FDRM, scriitorul şi publicistul Andrei Vartic, prim-vicepreşedinte FDRM şi economistul şi omul de cultură Vasile Şoimaru, profesor la Academia de studii economice din Chişinău. Prima întâlnire a avut loc în seara zilei de 15 mai în centrul de basm arhitectonic medieval şi renascentist al Sibiului, unde la Fundaţia „Gojdu” a avut loc o discuţie îndelungată privind perspectivele colaborării fundaţiei cu FDRM. Fundaţia a fost reprezentată de Laurenţiu Toma, directorul ei executiv, care a fost şi gazda, şi organizatorul principal al manifestărilor ardeleneşti ale FDRM.

Centrul civic al Sibiului

La întâlnire s-a accentuat că FDRM şi Fundaţia „Gojdu” au decis să organizeze acest turneu de promovare a Actului Unirii pentru a nu se uita, în primul rând, turneele ardeleneşti ale lui Constantin Stere, mai ales cel din 6-10 mai 1903, când Stere s-a întâlnit, anume la Sibiu, cu Octavian Goga şi alţi mari ardeleni şi când, de facto, s-a iniţiat proiectul Marii Uniri din 1918; apoi prinosul deosebit pe care Ardealul, dar mai Sibiul, prin activităţile culturale şi educaţionale ale fraţilor Ghibu în Basarabia, l-au avut pentru a se realiza şi statornici Actul Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918. Vorbind despre relaţiile Sibiului cu Basarabia Laurenţiu Toma a acentuat că „şi Sibiul este o in inimă a Basarabiei”. La întâlnire s-a încheiat un acord între FDRM şi Fundaţia „Gojdu” care prevede intensificarea acţiunilor închinate Marii Uniri atât în România, cât şi în Basarabia, mai ales în perioada de până la 1 decembrie 1918, inclusiv prin atragerea studenţilor şi liceenilor basarabeni în aceste acţiuni.

Ion Onuc Nemeş despre cărţile scriitorilor din Basarabia
A doua zi, pe 16 martie, manifestările Basarabiei la Sibiu au început la Biblioteca Judeţeană „Astra”, unde, în prezenţa unui numeros public, directorul bibliotecii, scriitorul Ion Onuc Nemeş, a lansat volumele „Taina care mă apără”, de Grigore Vieru, „Paznic pe înălţimi”, de Nicolae Dabija, „Cealaltă Românie” de Andrei Vartic şi monografia în imagini „Românii din jurul României în imagini”, de Vasile Şoimaru. El a mai spus că prezenţa autorilor acestor cărţi la biblioteca „Astra” este o onoare pentru Sibiu. În cadrul discursurilor şi discuţiilor care au avut loc în timpul lansării s-a ajuns la concluzia că manifestările de acest fel trebuie continuate în forţă, mai ales până la 1 decembrie 2008, inclusiv prin donaţii de carte românească şi deschiderea unor filiale ale Bibliotecii „Astra” în Basarabia, prin lansări de carte, vernisaje ale artiştilor plastici şi fotografilor, cât şi conferinţe ale scriitorilor, artiştilor, oamenilor de ştiinţă şi de cultură basarabeni la Sibiu.

Lansarea volumelor prezentate de delegaţia FDRM la biblioteca judeţeană „Astra” din Sibiu

În timpul lansării s-au accentuat în mod deosebit meritele mitropolitului Ardealului, Antonie Plămădeală, basarabean de la Stolniceni, judeţul Lăpuşna, în armonizarea spiritualităţii moderne româneşti cu provocările Globalizării. În acest sens s-a apreciat cuvântul rostit de ÎPS Antonie Plămădeală la înmormântarea lui Constantin Noica, rostit la schitul Păltiniş pe 6 decembrie 1987. Denumit „A plecat şi Constantin Noica”, cuvântul a fost publicat integral de Ion Onuc Nemeş în volumul 12/2008 al „Conferinţelor Astrei” şi reprezintă un adevărat monument al culturii şi civilizaţiei actuale româneşti, realizat în anii dictaturii comuniste şi prin faptele episcopilor şi duhovnicilor basarabeni Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu, Antim Nica, Sofian Boghiu, Mina Dobzeu şi mulţi alţii.

Sorin Radu şi Nicolae Dabija despre Actul Unirii Basarabiei cu România
În aceiaşi zi, la orele 13.00, la facultatea de istorie a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu a avut loc conferinţa „90 de ani de la unirea Basarabiei cu România”, la care au participat studenţi şi profesori de la universităţile sibiene, personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice din Sibiu. În cuvântul de deschidere, rostit de Sorin Stan, decanul facultăţii de istorie, organizatorul manifestării, s-a apreciat atât rolul Basarabiei în declanşarea măreţului act al Marii Uniri din 1918, cât şi necesitatea imperioasă de a se promova acel act prin conferinţe ştiinţifice şi manifestări culturale, vizite ale profesorilor şi studenţilor basarabeni la Sibiu şi ale sibienilor în Basarabia, publicarea unor volume ale studenţilor şi profesorilor dedicate actului Marii Uniri. Tot în deschiderea conferinţei a vorbit şi Nicolae Dabija, preşedintele FDRM, care a dat o înaltă apreciere eforturilor sibiene nu doar pentru a se organiza acest turneu ştiinţific şi cultural, ci şi pentru tot ce au făcut sibienii pentru Basarabia anume în anul de graţie 1918, când s-a întâmplat minunea Marii Uniri.

Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române şi Academicianul Mircea Păcuraru

În continuare Nicolae Dabija le-a vorbit celor prezenţi despre acţiunile FDRM închinate aniversării a 90 de ani de la votarea de către Sfatul Ţării a Actului Unirii cu România, invocând în mod deosebit traseul acestor acţiuni – 3 martie la Bălţi, 13 martie la Soroca, 25 martie la Orhei şi 27 martie la Chişinău – prin care s-a demonstrat faptul că Basarabia a votat Unirea cu România începând de la comune şi ţinuturi, până la votul Sfatului Ţării din 27 martie 1918, urmat de cele ale bucovinenilor şi ardelenilor. Lansând în faţa celor prezenţi volumele participanţilor basarabeni la conferinţă, Nicolae Dabija a arătat meritele deosebite ale intelectualităţii basarabene actuale în consolidarea românităţii şi europenităţii Basarabiei, în promovarea idealurilor Marii Uniri şi eforturilor de condamnare a consecinţelor pactului Ribbentrop-Molotov şi necesitatea reunificării tuturor ţinuturilor româneşti, dezmembrate prin actul ilegal din 23 august 1939. Nicolae Dabija a rostit un cuvânt aparte despre Grigore Vieru şi noua lui carte „Taina care mă apără”, volum care reprezintă cu cinste românii din Basarabia la masa mare a civilizaţiei. El a mulţumit Universităţii „Lucian Blaga” pentru eforturile depuse ca o asemenea manifestare cultural-ştiinţifică, închinată Basarabiei, să aibă loc anume la Sibiu, „în ţara lui Ghibu, Goga, Blaga, Noica, dar şi a lui Antonie Plămădeală”.

Andrei Vartic, Laurenţiu Toma şi Nicolae Dabija în incina complexului monastic „Brâncoveni” ctitorit de Antonie Plămădeală.

Andrei Vartic despre sacrificiul Basarabiei pe altarul dăinurii neamului românesc
Ample discursuri au rostit la conferinţă şi domnii Andrei Vartic şi Vasile Şoimaru. Primul a evocat partea de glorie şi de sacrificiu a celor care au realizat Marea Unire de la 1918, dar şi iresponsabilitatea celor care, prin aşa zise „acţiuni şi tratate pacifiste” au întârziat modernizarea Armatei române, care a şi făcut posibil şi acordul din 23 august 1939 dintre cele mai criminale regimuri politice ale lumii, şi dezmembrarea României Mari prin rapturile sovietice de la 28 iunie -3 iulie 1940, şi „uitarea” Basarabiei în sistemul geopolitic ruso-comunist după 27 august 1991. Prezentând Acatistul lui Valeriu Gafencu, sfântul închisorilor româneşti, realizat de măicuţele de la mănăstirea Diaconeşti, Andrei Vartic a arătat şi destinul tragic al deputaţilor din Sfatul Ţării, „prăpădiţi” de regimul iresponsabil al lui Carol al II-lea în Basarabia ocupată de criminalii sovietici. Printre deputaţii Sfatului Ţării, arestaţi imediat după 28 iunie 1940 şi condamnaţi la moarte în Gulag, practic fără niciun proces, a fost şi Vasile Gafencu, tatăl lui Valeriu Gafencu, originar din Sângerei, judeţul Bălţi. Însă Valeriu Gafencu nu a răzbunat prin violenţă şi sânge moartea tatălui său în Gulagul sovietic, ci prin predică şi poezie creştină în închisorile României comuniste, unde a şi murit ca un martir. Andrei Vartic a mai arătat că pentru acest destin de sacrificiu, pentru sutele de mii de români ucişi de comunişti în Basarabia doar fiindcă îşi spuneau români, România actuală este obligată să înalţe măcar un monument Basarabiei martire, aşa cum propune de 18 ani şi marele om de cultură Ion Ungureanu, fost ministru al culturii în primul guvern democrat al Basarabiei format după Marea Adunare Naţională din 27 august 1989. În acest sens Andrei Vartic a dat exemplul muncii extraordinare de valorificare culturală şi ştiinţifică a faptelor înaintaşilor, realizată de profesorul Vasile Şoimaru, ultima lui carte „Românii din jurul României în imagini” reprezentând un dar uriaş pe care Basarabia, prin propriile ei eforturi, l-a făcut României în ziua de 27 martie 2008, când în aula Academiei de studii economice din Chişinău s-a lansat acest volum excepţional, deosebit de important şi sub aspect ştiinţific, şi sub aspect patriotic.

Vedere spre mănăstirea „Brâncoveanu” şi mormântului ÎPS Antonie Plămădeală din incinta mănăstirii

Vasile Şoimaru despre călătoriile de documentare a monografiei-album „Românii din jurul României în imagini”
Vorbind despre călătoriile pe care le-a efectuat în ultimii cinci ani în mai toate localităţile unde locuiesc sedentar români – de la Caucaz, în Rusia şi Ucraina şi pănă la Marea Adriatică, în Italia, din Cehia, Ungaria şi Slovacia, până în Albania, Macedonia, Grecia sau Banatul sârbesc, mai tot timpul călătorind singur şi din leafa lui de profesor basarabean -, Vasile Şoimaru a demonstrat cât de viu şi, în acelaşi timp, cât de părăsit de statul român este azi, la anul 2008, neamul românesc din jurul României, cel despre care Nicolae Iorga scria că este scutul de nădejde al României. Călătoriile au fost precedate de ample studii ştiinţifice care au urmărit localizarea comunităţilor româneşti, apoi identificarea şi contactarea unor personalităţi locale, a edificiilor, activităţilor şi prezenţei româneşti a acestor comunităţi în ţările în acre locuiesc sedentar de sute şi sute de ani. Prezentând volumele sale dedicate Cornovei sau participanţilor la cercetările sociologice ale lui Dimitri Gusti, Vasile Şoimaru a atras în mod deosebit atenţia studenţilor şi corpului profesoral adunat în aula „Avram Iancu” a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu asupra metodei monografice a profesorului Gusti, necesitatea imperioasă de a-i urma exemplul şi de a nu permite ca sociologia românească, de prin rang în lume prin monografiile gustiene, să degenereze ruşinos în simple barometre de opinie politică, realizate la comanda politicienilor în perioada campaniilor electorale. Prin Dimitrie Gusti, Mircea Vulcănescu, Anton Golopenţia, Paul Mihail, Petre Ştefănucă şi mulţi alţi oameni de ştiinţă şcoala sociologică românească a demonstrat că poate cerceta în profunzime fenomenele sociale şi lua decizii importante atunci când este vorba de destinul poporului român şi a civilizaţiei europene. Cu părere de rău, a conchis profesorul Vasile Şoimaru, actuala clasă politică, de dincolo şi de dincoace de Prut, este mai mult interesată de propriile afaceri şi nu de ziua de mâine a neamului românesc, fapt care a şi scufundat şcoala monografică românească în meandrele lipsei de fonduri şi de interes public.

Academicianul Mircea Păcuraru mulţumeşte Basarabiei pentru declanşarea revoluţiei anticomuniste încă în anul 1988
Mai mulţi studenţi, profesori, ziarişti prezenţi la manifestare au pus întrebări membrilor delegaţiei basarabene. Un discurs de excepţie a rostit în finalul întâlnirii preotul şi profesorul Mircea Păcuraru, membru al Academiei Române, cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române. Demonstrând asistenţei meritele deosebite ale basarabenilor, dar şi ale sibienilor în realizarea Marii Uniri de la 1918, academicianul Mircea Păcuraru a arătat importanţa deosebită a cercetării fundamentale a acelor evenimente, dar şi necesitatea promovării idealurilor Unirii în condiţiile actuale ale lumii, afectate atât de dur şi de pragmatism, şi de secularizarea tradiţiilor, şi, mai ales, de ateismul militant aş foştilor şi actualilor comunişti. El a mulţumit în mod special delegaţiei basarabene pentru faptul că s-au deplasat la Sibiu pentru a promova anume acest ideal civilizatoriu românesc şi a îndemnat pe cei prezenţi să susţină pe toate căile acest tip de acţiuni.

Mănăstirea de la Sâmbăta de jos şi rolul Basarabiei în întregirea neamului românesc
În aceiaşi zi delegaţia FDRM s-a deplasat la mănăstirea „Brâncoveanu” din Sâmbăta de Sus, rezidită de mitropolitul şi marele intelectual român Antonie Plămădeală, originar din Stolniceni, judeţul Lăpuşna. În discuţiile purtate cu stareţul mănăstirii şi responsabilii de activităţile cultural-ştiinşifice de la mănăstire s-a scos în evidenţă faptul că mitropolitul Antonie nu doar a zidit acest complex uriaş continuând şi dezvoltând anume la finele secolului XX tradiţia românească a zidirii sacre, dar a şi lărgit această tradiţie, construind în complexul monastic un amplu centru de cercetări ştiinţifice, dotat şi cu săli pentru conferinţe. Este impresionată biblioteca de peste 35.000 volume, cea mai mare adunată de o persoană privată în România, pe care mitropolitul Antonie, membru al Academiilor de la Bucureşti şi Chişinău, a donat-o mănăstirii. Împreună cu vasta sa colecţie de obiecte de cult religios, icoane şi veche carte religioasă, care formează acum baza muzeului mănăstirii, biblioteca lui Antonie Plămădeală reprezintă şi prinosul pe care Basarabia şi basarabenii, aşa cum accentua de multe ori chiar domnia sa, l-au adus pentru întregirea neamului românesc.

Delegaţia FDRM la mănăstirea „Brâncoveanu” din Sâmbăta de Sus, ctitorită de Antonie Plămădeală

Închinându-se la mormântul mitropolitului din incinta mănăstirii, Nicolae Dabija a menţionat cât de important este pentru tot poporul român ca să nu uite cel mai important proiect al lui Antonie Plămădeală, reunificarea Basarabiei şi Bucovinei cu Patria mamă, proiect pe care ni l-a transmis nouă inclusiv prin această monumentală şi desăvârşită construcţie.

De la măicuţele mănăstirii Mihai Viteazul la Dumitru Cobzaru, stareţul mănăstirii Nicula
Pe 17 mai delegaţia FDRM s-a deplasat la Alba Iulia, unde a avut întâlniri de promovare a Actului Unirii la Episcopia Albei şi la Muzeul Unirii din Alba Iulia. În drum spre Cluj delegaţia s-a deplasat şi la Monumentul lui Mihai Viteazul şi l-a cinstit printr-un moment de reculegere în locul din Câmpia Turzii unde marele domnitor al Unirii tuturor românilor a fost decapitat. Tot acolo, în discuţiile cu maicile mănăstirii „Mihai Vodă”, care se construieşte în ritmuri susţinute chiar alături de monument, s-a arătat cât de important este pentru tânăra generaţie de români să înveţe de la înaintaşi, inclusiv de la Mihai Viteazul, mândria şi demnitatea de a fi român.

Catedrala mitropolitană şi monumentul lui Mihai Viteazul din Alba Iulia

Sala Unirii din Alba Iulia şi noua mănăstirea „Mihai Viteazul” din Câmpia Turzii, zidită în locul unde a fost decaptitat domnitorul care unit principatele româneşti în anul 1600.

Andrei Vartic, Nicolae Dabija şi Vasile Şoimaru în faţa Sălii Unirii din Alba Iulia. Actul Unirii Ardealului cu România.

În seara zilei de 17 mai delegaţia FDRM a ajuns la mănăstirea Nicula de lângă Cluj, reşedinţa ÎPS Bartolomeu Anania, mitropolitul Clujului, Crişanei şi Maramureşului. Delegaţia FDRM a fost întâmpinată de stareţul mănăstirii, Dumitru Cobzaru, originar din Costulenii Prutului, care le-a povestit oaspeţilor istoria Niculei, prezenţa icoanei plângătoare a Maicii Domnului încă din anul 1681, tragedia prin care a trecut mănăstirea după 1700, când a fost desfiinţată de imperiul austro-ungar, cât şi eforturile pe care le depune, la iniţiativa şi cu osârdia mitropolitului Bartolomeu, pentru a o transforma într-un mare centru religios, ştiinţific şi cultural ortodox din Ardeal, unind într-un tot unic vechea tradiţie a bisericilor de lemn ardeleneşti, icoana pe sticlă, noua zidire, care include corpuri administrative şi de cercetare ştiinţifică, reşedinţa mitropolitană, o impunătoare bibliotecă şi un mare muzeu, cât şi o nouă biserică, a adevărată catedrală a Ardealului. Delegaţia a participat la slujba de vecerne, apoi a păstrat un moment de reculegere la mormântul poetului Ioan Alexandru, marele prieten al Basarabiei înmormântat la Nicula.

Vederi de la complexul monastic „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula

Întâlnire memorabilă cu mitropolitul Bartolomeu Anania
În aceiaşi seară delegaţia FDRM a fost primită de ÎPS Bartolomeu Anania la reşedinţa sa de la Nicula. La început Nicolae Dabija a mulţumit în mod special mitropolitului Bartolomeu pentru că a binecuvântat la 27 martie 2008 Adunarea Solemnă închinată aniversării a 90 de ani de la votarea de către Sfatul Ţării a Actului Unirii cu România şi a făcut o amplă descriere a stării culturii româneşti şi a bisericii ortodoxe române din Basarabia. În cadrul întrevederii care a durat peste 4 ore s-au discutat problemele stringente ale armonizării tradiţiilor româneşti cu provocările Globalizării, necesitatea revigorării ideii de echilibru social al creştinătăţii în condiţiile tot mai accentuate ale crizelor globale, inclusiv a celor tehnologice, demografice, religioase, dar şi naturale. Mitropolitul Bartolomeu a accentuat importanţa rectitoririi vechilor biserici, schituri şi mănăstiri, necesitatea zidirii unor noi locaşe ortodoxe unde sufletul românului să găsească şi alinare, dar şi noi puteri pentru a rezista la valurile de ţunami catastrofale pe care le prăbuşeşte Globalizarea peste omenire. El a apreciat eforturile Basarabiei în acest sens, inclusiv pe cele ale scriitorilor şi oamenilor de ştiinţă şi cultură, şi a binecuvântat Forul Democrat al Românilor din Basarabia întru realizarea tuturor scopurilor sale.

Acorduri finale sadoveniene
În drum spre Chişinău, la 18 mai, delegaţia FDRM a vizitat satul Şoimăreşti din judeţul Neamţ, unde s-a întreţinut cu echipa de monografişti formată din Vasile şi Agrepina Preutu, autorii monografiei Şoimăreştilor (editată în Basarabia), localitatea unde s-a plăzmuit şi „Neamul Şoimăreştilor”, neasemuitul roman al lui Mihai Sadoveanu. În aceiaşi zi a avut loc o întâlnire şi cu administraţia muzeului Mihai Sadoveanu din Fălticeni. În casa unde Sadoveanu a scris primele 13 cărţi s-a evocat importanţa operei lui pentru neamul românesc, inclusiv pentru noile generaţii de români din Basarabia, cât şi necesitatea imperioasă de a relansa atât pentru domeniul cercetării ştiinţifice, cât şi pentru cel public, ideile şi realizările lui Mihai Sadoveanu. În toamnă acţiunile comune ale FDRM şi fundaţiei „Gojdu” vor continua şi în alte judeţe ale Ardealului.

http://www.voceabasarabiei.com/html/departe.html

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ