Granita europeana peste podul de flori

0
42

O linie rosie, stearsa, marcata pe mijlocul podului de la Stinca-Costesti, delimiteaza granita Europei. Sau poate granita dintre cele doua state romanesti. Ridicat intr-o simetrie aproape perfecta, barajul pare rupt in doua de linia rosie ce marcheaza deopotriva inceputul si sfirsitul Europei.
In urma cu vreo 17 ani, intr-un gest simbolic, romanii de pe cele doua maluri ale Prutului au acoperit Prutul cu ghirlande de flori. Sperau ca destinele lor sa se uneasca undeva, dar podul de flori de atunci s-a ofilit demult.
Locul lui a fost luat de o linie de demarcatie fortificata. Nu cu garduri si sirma ghimpata ori ziduri din beton ca altadata, ci cu tehnologie de ultima generatie. O cortina termosensibila lipsita de scrupule si sentiment. Daca intrebi de ce a fost inainte, tinerii din ziua de azi abia isi aduc aminte de acele vremuri. Oamenii s-au imprastiat, au plecat prin Europa, iar acum fiecare isi vede de treaba lui. Nici Prutul nu a stat pe loc. La fiecare viitura si-a luat “vama” lui de pamint.
Postat la capatul podului, punctul de trecere a frontierei pare sa fie incremenit. Cladirile nu s-au schimbat aproape deloc. Sint aceleasi de pe vremea granicerilor. Dar punctul nu mai este ce a fost odata. Se aglomereaza doar vara, cind moldovenii imprastiati prin Occident se intorc acasa, in concedii. Nici la bariera nu mai sint atit de multi politisti de frontiera, dar asta nu sperie pe nimeni. “Bariera sta mai mult jos. De la introducerea vizelor pentru cetatenii moldoveni traficul a scazut foarte mult”, spune Vasile Nita, agent in cadrul Punctului de trecere a frontierei. De altfel, in ultimii doi ani, granita a devenit din ce in ce mai greu de trecut dinspre rasarit spre apus. Sint doua frontiere de control care nu se vad niciodata – pasapoartele si vizele. De aceea armele politistilor par sa nu-si mai aiba rostul. Puscoacele de altadata au fost inlocuite de inteligenta artificiala. Sau naturala. Ele ar trebui dublate de profesionalism si, teoretic, de simtul responsabilitatii. Teoretic pentru ca anul 2006 si prima jumatate din 2007 au adus valuri de schimbari si arestari in rindul celor care ar fi trebuit sa pazeasca granita Europei.
Granite pazite cu ambarcatiuni si ATV-uriDe-a lungul Prutului, o multime de turnuri metalice strajuiesc frontiera asemenea cetatilor de odinioara. Sint primele structuri ale cortinei care va inconjura noua granita a Europei. Instalatia de termoviziune va fi dublata de radare care vor observa orice miscare suspecta. Turnurile vor transmite informatiile catre incintele de supraveghere tehnica si, la orice miscare, intreaga armata de agenti cu ochelari de vedere nocturna si masini de teren scumpe vor lua urma intrusilor. E dorinta celor din Europa, dar de la idee pina la concretizare va curge multa apa pe Prut. Asta pentru ca intre desenul de pe hirtie si imaginea din teren, lucrurile se mai schimba. Masina cu sistem de detectie pe baza de termoviziune, “autospeciala amiral” a celor de la Stinca, nu mai functioneaza demult. “Este fabricata in Anglia si a fost proiectata pentru conditiile meteo climatice si geografice de acolo. Situatia din Romania si-a spus cuvintul”, spune subinspectorul Florin Bucevschi, loctiitor la comanda Sectorului Politiei de Frontiera Stinca-Stefanesti. Dar schimbarile nu se opresc aici. Locul cailor a fost luat de ATV-uri, iar barcile cu motor au fost inlocuite de ambarcatiunile Harpoon mult mai iuti si mult mai performante. Mai nou, se vorbeste ca Sectorul va primi si hovercraft-uri. Acele vehicule pe perna de aer care pot traversa zone mlastinoase sau ape inghetate.Sate de carausi

Mica bisnita, din care traiau basarabenii pina a se trezi cu Uniunea Europeana linga ei, se duce acum de ripa. Cei care aduceau benzina in PET-uri de doi litri si jumatate, cei care faceau taximetrie si isi captuseau masinile cu baxuri de tigari Plugarul, aroape ca au disparut. Viza a insemnat pentru ei falimentul. Locul lor a fost luat acum de romanii care isi cauta sursa de subzistenta. Fugariti de foamea de bani bastinasii aproape ca nu au auzit ca pe aici va trece o autostrada paneuropeana. “Sint «carausi». Trec in fiecare zi cu masinile. Nu merg singuri, ci cite doi-trei in masina. Se intorc dupa citeva ore, fiecare cu cite un cartus de tigari. Nu poti sa le interzici, pentru ca le da voie legea. Dar le aduna de la o zi la alta si uite ca intr-o luna aduna citeva sute de pachete. La trei membri de familie, ai deja o mie de pachete de tigari”, spune Ovidiu Marcian, seful Biroului vamal Stinca.

Trecere fortata cu acte false

Frontiera care traseaza acum noua vale a Prutului a reformulat pina si un vechi proverb romanesc. “Frate, frate, dar acum brinza-i pe viza”, par sa spuna politistii de frontiera. Motivul nu e dunga rosie de pe baraj, ci amenintarile la fel de nevazute – tentativele de trecere a frontierei pe baza unor documente false. In urma cu vreo 20 de ani, verificarea pasapoartelor se facea cu un ac cu gamalie pe care granicerul il tinea infipt la cascheta. Era metoda cea mai simpla de a controla elementele de siguranta. “Acum, documentele celor ce trec granita sint verificate cu aparatele de analiza videospectrala, a lampilor cu ultraviolete si a cititoarelor optice. Introducerea obligativitatii vizelor a sporit tentatia celor ce doresc cu tot dinadinsul sa ajunga in Europa de a recurge la documente false”, spune comisarul Marcel Gherasim, purtator de cuvint in cadrul Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera. Tentative exista deja, iar statistica poate sa para alarmanta – infractionalitatea a crescut. In realitate insa, a crescut doar gradul de interceptare a infractiunilor – tocmai datorita tehnologiei de securizare.

Cel mai mic stilp de frontiera din tara

Punctul de trecere de la Stinca are, dincolo de toate, povestile ei. Aici se spune ca este cel mai mic stilp de frontiera. Masoara doar vreo 13-14 centimetri. In fapt, e vorba de un capat de la o grinda metalica care traverseaza podul pe mijloc. “Este stilpul de frontiera 176/1. Denumirea lui apare in toate documentele care fac trimitere la intilnirile bilaterale care au avut loc pe podul de la Stinca-Costesti”, mai spune subinspectorul Florin Bucevschi. La mai putin de 20 de metri distanta se asunde o alta poveste miraculoasa. E vorba de o formatiune calcaroasa, asemenea unei stinci, care tinteste parca pe linga baraj. E stinca de la care si-a tras numele mica localitate de pe malul Prutului. In mod cu totul miraculos, pe ea creste o floare de colt. Cu ajutorul Cercului Car Pates si a unei fundatii din judetul Harghita, zona a fost declarata “rezervatie naturala” fiind recunoscuta pe plan international ca limita de sud est a zonei de raspindire a florii de colt.
Potrivit statisticilor oficiale, in Botosani exista citeva zeci de familii mixte romano-moldovenesti. Fete care au trecut Prutul spre apus si s-au maritat aici. Sau nici macar nu s-au maritat. Au facut copii, dar le-a fost prea scump sa-si depuna dosarul pentru a obtine cetatenia tatalui copiilor. Atit a mai ramas din vremea in care cetatenii Republicii Moldova veneau in Romania doar cu buletinul. (Sebastian GHEORGHIU)

Sursa: Monitorul de Botosani�

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ