Harta campaniei Basarabia pământ românesc

0
5

În prezent, în ţara noastră, când un om întreprinde ceva se găsesc alţi zece să îi critice acţiunile. Am ajuns astfel în situaţia în care România vorbeşte mult prea mult, dar România, din păcate, a uitat că mai trebuie să şi facă ceva. Este cazul campaniei Basarabia pământ românesc, pornită de noi în 2006, menită a consolida relaţiile dintre oamenii aparţinând celor două state cu populaţie majoritar românească. Am primit acuze din cele mai diverse de-a lungul anilor, cele mai multe axate superficial pe denumire şi emblemă, unii dovedindu-şi incapacitatea de a înţelege esenţa a ceea ce am încercat şi parţial am reuşit să realizăm.

De ce nu am stabilit drept logo harta României Mari? De ce nu am menţionat ca denumire Republica Moldova în loc de Basarabia? şi multe altele în acelaşi registru au speculat cârcotaşii de serviciu, promovând scenarii până la nivelul în care să se susţină că am lucra în interesele de spionilor Ucrainei, spre a induce românilor uitarea privind zone precum Bucovina de Nord sau Basarabia de Sud, actualmente aflate în componenţa fostului stat sovietic.

Răspunsul nostru l-am publicat pe siteul campaniei (www.romanism.net) cât mai vizibil:

“Harta aleasă pentru a reprezenta campania redă realitatea politică şi istorică a momentului, respectiv existenţa a două state româneşti. Noi nu am facut decât să le unim, sub tricolorul pe care ele îl au ca steag naţional. Această alegere nu înseamnă nici că nu ne cunoaştem istoria, nici ca îi uitãm pe românii din alte străvechi teritorii româneşti. Dimpotrivă, suntem dispuşi să susţinem orice iniţiativă ce şi-ar propune susţinerea luptei românilor pentru păstrarea identităţii naţionale.”.

Să pătrundem în esenţa problemei…

Momentul era 2006, perioadă în care comuniştii abia câştigaseră un nou mandat la Chişinău şi continuau prigoana împotriva românilor din actuala Republica Moldova. În România orice iniţiativă de a vorbi despre un viitor comun cu Republica Moldova era curmată încă de la început de argumente precum “ei şi-au ales soarta, au votat cu comuniştii, vor cu ruşii”, sau în cazuri chiar că “sunt ruşi, moldovenii ăştia”. Nivelul redus de cunoştinţe asupra realităţilor de peste Prut ne-au determinat să începem campania de informare despre un stat a cărui populaţie majoritar românească nu a fost descoperită decât prin intermediul legendelor orale. Respectam simbolul României Mari şi mai ales dorinţa de unire a românilor generaţiei 1918, dar acest simbol a fost deteriorat de diferiţi clovni care nu au puncte comune cu românii basarabeni sau cu promovarea românismului, printre ei regăsindu-se personajul politic Vadim Tudor sau gruparea Noua Dreaptă. A trăi în aceeaşi structură statală cu cel ca tine nu trebuie raportat nici la extremă, nici la politică, ci la normalitate, la firescul lucrurilor, de aici şi dorinţa noastră de a ne disocia de oameni şi idei care s-ar opune firescului în faţa unei populaţii deja reticente atunci când se discuta despre o posibilă apropiere faţă de cei de peste Prut.

Totodată, trebuie să înţelegeţi că noi am fost în 2006 şi încă suntem acum, în 2010, o mână de oameni, de tineri entuziaşti care şi-au ales obiective pe care să le poată atinge. Cu un popor care devine din ce în ce mai mult o populaţie, prea puţin interesată de ideea de patriotism, a crea o simţire românească în rândul tinerilor a fost şi este un ţel mai mult decât îndrăzneţ, dar pe măsura puterilor noastre. Am putut explica mai lesne unei societăţi reticente la ideea naţională că harta promovată de noi indică două state care au tricolorul ca simbol de stat, noi alipindu-le sub drapelul comun.

Despre românii din alte teritorii ce făceau parte din România interbelică putem vorbi în alţi termeni. Numărul real al românilor din nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei ajunge aproape de 25%, iar o politică concretă de respectare a drepturilor lor ca minoritate ar susţine conservarea românităţii în aceste zone. În privinţa anulării consecinţelor pactului Ribbentrop-Molotov, noi suntem adepţii paşilor mici, dar siguri. Odată împlinit visul unirii României cu Republica Moldova, dispare avântul adepţilor teoriei moldoveniste. Dispare divizarea celor 12% români şi 8% moldoveni rezultaţi, de exemplu, în urma ultimului recensământ din regiunea Cernăuţi şi se acordă mai multe drepturi la şcoli, biserici şi administraţie românilor de acolo. De-a lungul istoriei, de la Burebista până astăzi, populaţia autohtonă s-a constituit în diferite tipuri de organizări statale/teritoriale. Iar astăzi, o Românie unită cu Republica Moldova ar fi vatra în care am putea ţine aprins focul românismului şi în celelalte comunităţi din jurul graniţelor.

Sintagma aleasă ca titlu al campaniei – Basarabia pământ românesc – se inspiră din însemnările celui mai mare poet român, Mihai Eminescu. Termenul de Basarabia folosit pentru actuala republică Moldova nu face decât să denote o realitate prezentă, diferită faţă de cea istorică, astfel că nu o puteam numi “Republica Moldova pământ românesc”. Este Basarabia cu care am crescut, din poeziile lui Grigore Vieru şi cântecele Doinei şi lui Ion Aldea Teodorovici. Este Basarabia noastră, pe care o vrem alături. Încheiem invitând, ca întotdeauna, la fapte, la acţiuni concrete menite a ajuta comunităţile uitate de români, oriunde s-ar afla ele.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ