Holocaustul şi crimele comunismului, tratate diferit – de ce?

0
2

Şase miniştri de externe aparţinând unor state din fostul lagăr comunist au solicitat, recent, comisarului european pentru Justiţie, Viviane Reding, să pună sub semnul egalităţii genocidul practicat de regimurile totalitare comuniste cu Holocaustul. Şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, împreună cu omologii săi din Cehia, Lituania, Letonia, Ungaria şi Bulgaria au iniţiat un demers în acest sens, astfel încât persoanele care neagă atrocităţile comise de călăii comunişti să răspundă în faţa unei legi comunitare similare cu cea referitoare la Holocaust.

Dupa analizarea „scrisorii celor şase”, Comisia Europeana a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru legiferare cu privire la crimele atribuite comuniştilor, dar problema trebuie păstrată în studiu. Acestea sunt cuvintele cuprinse în raportul trimis Parlamentului European şi guvernelor celor 27 de state membre UE.

Purtătorul de cuvânt pentru Justiţie al forului continental, Matthew Newman, a motivat respingerea afirmând că „regimurile comuniste nu au vizat minoritati entice„. Acest unghi de abordare este straniu. Rezulta că există doua tipuri de asasinare în masă. Nu contează efectul însumând multe milioane de vieţi retezate, ci motivul declanşării lui. Daca în Europa funcţionează identitatea de păreri, la secţiunea capital de pildă, atunci aceeaşi familie cu reşedinţa centrală la Bruxelles trebuie să fie unită şi în modul în care işi aminteşte de trecut, dar, mai cu seamă, cum îl tratează. Acelaşi Newman a declarat că „acum nu există un consens. Statele membre au abordari diferite”.

Cei şase miniştri semnatari ai documentului subscriu ideii că genocidul comunist ar trebui tratat dupa aceleaşi standarde ca şi cel comis de regimul nazist, în special în acele ţări în care există legi privind negarea Holocaustului. Deţinătorul lituanian al portofoliului Externelor, A. Azubalis, a punctat menţionând: „toata lumea cunoaşte crimele nazismului, dar numai o parte a Europei e conştientă de crimele comunismului„.

Cheia respingerii demersului poate sta în următorul comentariu aparţinând lui Maximilian Marco Katz, directorul Centrului de Monitorizare şi Combatere a Antisemitismului în România: „crimele comunismului trebuie recunoscute şi victimele tratate cu toată atenţia. Însă, aducerea la acelaşi numitor a crimelor naziste şi a celor comuniste ar avea ca rezultat aruncarea Holocaustului într-un colţ cât mai întunecat al istoriei, în special în fostele ţări comuniste”.

Rămâne demn de ştiut cât timp se va afla în studiul Uniunii Europene problema ridicată şi care sunt statele ce o contestă.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ