RSS Feed

Identitatea și cultura națională în Republica Moldova

0

noiembrie 9, 2013 by

Ca reacție față de curentul unionist care ia amploare, am observat în ultimul timp că politicienii de la conducere din Republica Moldova au intensificat eforturile pentru a promova o așa-zisă „identitate națională moldovenească”, diferită de cea românească. Din punctul lor de vedere, acținuea e destul de justificată. Această „identitate națională moldovenească” oferă un temei mai solid pentru existența statului Republica Moldova, în care ei dețin funcții de președinți, premieri, deputați, miniștri. Deci, practic, „identitatea națională moldovenească” le consolidează puterea. Și care politician nu dorește putere? Însă niciunei guvernări de până acum nu-i reușit să ducă acest lucru până la capăt (nici chiar URSS-ului totalitar!). Motivul de bază este lipsa unei culturi naționale în jurul căreia să coaguleze noua „identitate națională moldovenească”, atâta timp cât ei încearcă să o definească ca „diferită de cea românească”. În articolul ce urmează vom încercă să analizăm care este cauza acestor eșecuri, dar și să propunem o soluție alternativă, care, dacă stai să te gândești mai amănunțit, devine firească în contextul respectiv.

Pornim de la premiză că naționalitatea nu este ceva ereditar, ci este o identitate asumată de fiecare persoană pe parcursul vieții. Adică, mai simplu spus, fiecare este în drept să se identifice cu orice națiune dorește. Însă, evident, alegerea identității naționale nu e una spontană sau aleatorie, ci se formează în timp, fiind influențată de numeroși factori externi. Decisivă în acest sens este vârsta în care are loc maturizarea psihologică și formarea personalității. Iar aceasta din urmă include neapărat și aspecte identitare (știm că „omul e un animal social” și una dintre nevoile sale primordiale este apartenența la anumite grupuri). Un exemplu elocvent în acest sens pot fi imigranții. Să ne închipuim o persoană ai cărei ambii părinți sunt polonezi, dar persoana respectivă s-a născut și a crescut pe teritoriul Germaniei. Cu siguranță persoana respectivă va avea, cel puțin, o dublă identitate, considerându-se german pe drept.

Ce o determină, deci, pe această persoană să-și asume acea identitate? Alegerea de a se identifica cu o anumită națiune sau alta se datorează unei rezonanțe, dezvoltate în timp și de obicei subconștient, pe care persoana o simte fața de cultura națiunii în care a petrecut perioade îndelungate și semnificative ale vieții sale. În continuare, vom încerca să vedem din ce anume constă acea cultura națională.

Cultura națională poate fi separată în două componente – cea populară și cea cultă. Cea populară cuprinde elementele de identitate națioală care se manifestă la oamenii de rând: muzica din popor, portul, mâncarea tradițională, sau, spus printr-un cuvânt, folclorul; însă nu doar acesta. Din componenta populară a culturii naționale fac parte și diferite festivități cu caracter popular, cum ar fi 4 iulie, Halloween sau St Patrick’s day la americani, lupta cu taurii la spanioli, Oktoberfest la nemți și multe altele. Fac parte din această componentă până și deprinderile de comportament, precum e obiceiul la spanioli să mănânce târziu și să doarmă după prânz, la englezi – să ia ceaiul la ora 5, iar la români – să-l poftească neapărat la masă pe oaspetele care vine în vizită.

Însă vedem că marea majoritate a elementelor de cultură populară a pretinsei „națiuni moldovenești” sunt de fapt elemente de cultură românească. E aceeași horă pe ambele maluri ale Prutului, același hostropăț, aceeași sârbă; și aici, și dincolo, oamenii mănâncă mămăligă cu brânză, sarmale sau ciorbă și cântă colinde de Crăciun. Și, bineînțeles, cele mai importante elemente de cultură populară, limba și religia, sunt aceleași în ambele state. Cititorul, însă, mi-ar putea reproșa: „dar acestea sunt obiceiuri moldovenești!” Ei bine, faptul că aceste sunt numite în Republica Moldova „tradiții populare moldovenești”, și nu „românești”, se datorează, în primul rând, politicii de stat a URSS/RSSM de anihilare a identității naționale românești și în al doilea rând, pur și simplu igornaței. Însă oricare lucru nu se schimbă dacă îl numești cu un alt nume; a mânca un ardei este echivalent cu a mânca un chipăruș, iar dușmanul tot dușman rămâne, chiar dacă îi zici „vrăjmaș” sau „inamic”. Nu am mers atât de departe încât să zic că toate elementele sunt comune, însă cele care nu sunt se datorează, de regulă, colonizării rusești (precum ar fi salata Olivier, de exemplu, sau mulți termeni de argou).

Dacă elementele populare se manifestă la toți membrii unei națiuni, componenta cultă este cea accesibilă preponderent intelectualilor. Ea este reprezentată de artele frumoase – literatura, pictura, sculptura, muzica (cultă), dar și de istorie, filozofie. Deci, din tezaurul cultural al unei națiuni fac parte cei mai de vază scriitori, compozitori, poeți, cugetători și operele lor. Când ne gândim la cultura germană, ne amintim neapărat de Goethe, Kant, Schopenhauer, Beethoven, iar când vorbim despre cultura rusă, îl menționăm neapărat pe Pușkin, Tolstoi sau Dostoievskii.

Ei, aici lucrurile sunt și mai limpezi. Atât în România, cât și în Republica Moldova elevii studiază la școală operele lui Eminescu, Alecsandri, Blaga, Arghezi, învață despre George Enescu, Ciprian Porumbescu, Nicolae Grigorescu. În ambele state se trec în revistă cugetările lui Nicolae Iorga, Constantin Noica, Petre Țuțea. Și la est, și la vest de Prut se învață despre ctitoriile și campaniile militare ale lui Ștefan cel Mare, despre crudele, dar ingenioasele metode prin care Vlad Țepeș impunea disciplina printre supușii săi, despre prima unire a Țărilor Române sub Mihai Viteazul, despre dubla alegere a lui Cuza, care a pus bazele statului național român… Atunci cititorul m-ar putea întreba: dar cu Grigore Vieru, Doina și Ion Aldea Teodorovici și ceilalți care au activat pe teritoriul Republicii Moldova cum rămâne? Iar răspunsul este prompt: Fac și aceștia parte din același tezaur cultural. Ori nu degeaba Grigore Vieru scria: „Din Basarabia vă scriu, Dulci frați de dincolo de Prut, Vă scriu cum pot și prea târziu, Mi-e dor de voi și vă sărut”? Nu degeaba cuplul Teodorovici cânta „Trei culori și-o singură iubire românească”? Nu degeaba Nicolae Sulac ne îndemna: „Suntem tratați ca niște câini, Deșteptați-vă, români!”? Ba chiar e culmea ipocriziei cum unii politicieni îi glorifică în chip fariseic pe cei mai sus menționați, iar în același timp scuipă și calcă în picioare idealurile acestora.

Atașamentul față de toate aceste elemente în comun și este criteriul definitoriu al identității naționale. Aici pun accentul pe „în comun”, deoarece fiecare dintre ele separat nu este suficient pentru a crea o identitate națională. De exemplu, dacă cineva a învățat la perfecție limba engleză și se dă în vânt după opera lui Shakespeare, aceasta nu îl face să se identifice ca englez. Și mai mult, există națiuni diferite care au o limbă comună sau chiar un trecut istoric comun. Însă vedem că în aceste cazuri elementele de cultură națională distincte sunt mai semnificative decât cele care coincid: englezii și americanii practic nu au nimic altceva în comun în afară de limbă, iar pe sârbi, croați și bosniaci îi desparte religia, dar și amintirile sângeroase din trecutul apropiat. De altfel, identitatea națională, ca și orice altă identitate, nu e ceva alb-negru; depinde dacă elementele comune dintre mai multe grupuri sunt suficiente pentru a prevala asupra celor diferite și pentru a-i aduce la aceeași conștiință națională.

Pe de altă parte, vedem că Republica Moldova nu este un spațiu în care să existe multe elemente de cultură națională distincte. Populația de pe loc, în comparație cu cea din România actuală, nu vorbește o limbă distinctă, nu are o religie distinctă sau folclor distinct, nici o literatură proprie sau oricare altă artă. Nici integrarea europeană, pe care guvernanții încearcă să o ridice la rang de identitate națională, nu ne separă de cei de peste Prut. Exact aceeași integrare europeană este o prioritate și pentru România; ba chiar mai mult, ea a avansat mai departe pe această cale, fiind deja membru al Uniunii Europene, însă continuă să depună eforturi pentru a-și aprofunda integrarea în spațiul unic economic, dar și valoric european.

De aici și rezultă mulțimea de obstacole cu care se ciocnesc urzitorii „identității naționale moldovenești” la fiecare pas. De aceea, discursul lor este de cele mai multe ori confuz, plin de formulări amibgue și șterse precum „limba noastră”, „am luptat pentru grafia latină”, „valorile strămoșești”, „poporul nostru”, „la noi acasă” etc. Un asemenea discurs nu te inspiră, ci dimpotrivă, te dezgustă, după cum s-a văzut și la recenta manifestare din 3 noiembrie: discursurile liderilor politici, erau, în mare parte, seci și sterpe; cele ale invitaților (cu mici excepții) păreau forțate, prea tehnice și puțin emoționante, iar unica lozincă care vibra în multime era „unire!”, chiar fără a fi transmisă de vreun vorbitor de pe scenă.

Soluția pentru a ieși din această confuzie, din acest haos identitar, este simplă. De ce să ne asumăm o identitate artificială, dar și incompletă, concepută de ideologii ruși pentru a ne stăpâni și perpetuată de recentele guvernări tot pentru a se menține mai comod în fotoliile de conducere? De ce să facem acest lucru, dacă noi avem deja o identitate naturală, care s-a dezvoltat pe parcursul multor secole, și cu care trebuie doar să restabilim legătura? Și să o facem nu e deloc complicat: trebuie doar ca fiecare dintre noi să nu uite că, atâta timp cât mâncăm mămăligă cu brânză, zeamă, răcituri sau sarmale, dansăm hora pe la nunți, cântăm Colinde de Crăciun și umblăm cu plugușorul, purtăm ie și ițari la festivități, atâta timp cât mergem la mormintele rudelor răposate de Paștele Blajinilor, atâta timp cât îi venerăm și îi cităm pe Eminescu, Eliade, Alecsandri, citim poveștile lui Creangă sau balada „Miorița”, atâta timp cât le povestim copiilor despre faptele vitejești ale lui Ștefan cel Mare și depunem flori la monumentul lui, atâta timp suntem români!


0 comments »

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Caută

Comentarii Recente

ChatVorbește instant cu noi !+