Integrarea Europeana. George Dura: Statutul de Membru al UE ii Ofera Romaniei Noi Oportunitati in Relatiile cu Moldova

0
11

Dupa alegerile parlamentare si prezidentiale din 2004 din Romania, relatiile dintre Romania si Republica Moldova s-au imbunatatit simtitor. De indata ce noua administratie a fost institutita in functie, relatiile bilaterale cu Republica Modova au devenit o prioritate a politicii externe a Romaniei, iar prima vizita oficiala pe care presedintele Romaniei a intreprins-o peste hotare a avut loc in Moldova, in ianuarie 2005. Relatiile s-au imbunatatit si gratie faptului ca la Chisinau s-a ajuns la un consens politic in privinta obiectivului strategic primar al politicii externe a Moldovei – integrarea europeana – care a culminat cu semnarea la 25 februarie 2005, in cadrul Politicii de Vecinatate a Uniunii Europene, a Planului de Actiuni Moldova-UE. Ulterior, in baza unei platforme pro-europene, Partidul Comunistilor din Moldova, condus de presedintele tarii, Vladimir Voronin, a cistigat alegerile parlamentare din Martie 2005.In ciuda acestor evolutii, relatiile bilaterale s-au inrautatit considerabil incepind cu decembrie 2006. Presedintele Republicii Moldova s-a pronuntat cu fermitate impotriva propunerilor Romaniei de a sustine eforturile Moldovei de integrare in UE. La 1 Decembrie 2006, exact cu o luna inainte de integrarea formala a Romaniei in UE , Presedintele Voronin a facut urmatoarea declaratie pentru un portal de stiri de limba rusa, Economicheskoe Obozreniye: „Romania vrea sa-i impuna Moldovei anumite reguli de joc si principii, pe care a tot incercat sa ne oblige sa le acceptam de-a lungul celor 15 ani de independenta. Daca ar fi sa evaluam obiectiv situatia, aceasta incercare ar trebui privita drept „o imixtiune in afacerile interne ale unui stat suveran”. Moldova este capabila sa-si asigure singura integrarea in Uniunea Europeana si dezvoltarea democratica interna, …, fara o astfel de incalzire [a relatiilor cu Romania] fara prieteni si avocati [pledind pentru integrarea Europeana a Moldovei] care ne sunt impuse de pe malul drept al Prutului [adica din Romania]”.

Raceala relatiilor Moldo-Romane coincide cu o dezghetare semnificativa a relatiilor dintre Chisinau si Moscova care a avut loc dupa ce la 29 Noiembrie 2006, cind Rusia a anuntat ca va inceta blocada economica impusa vinurilor moldovenesti. Astfel, este imposibil de interpretat drept un gest izolat declaratia cu privire la Romania, pe care Presedintelui Voronin a facut-o la doua zile dupa sistarea blocadei Rusiei. Rusia a stopat blocada dupa asa-zisul „referendum cu privire la independenta” care a avut loc in regiunea separatista transnistreana a Moldovei in Septembrie 2006 si doar cu citeva zile inainte de asa-numitele „alegeri presedintiale” care urmau sa aiba loc in aceeasi regiune la 10 Decembrie 2006. Moscova are o viziune favorabila asupra acestor doua evenimente si sustine deschis in continuare separatistii transnistreni. Numai in 2006, Federatia Rusa a oferit regiunii transnistrene, care are o populatie de jumatate de million de oameni, asistenta financiara in valoare de 77 milioane dolari. In termeni comparativi, Moldova fara regiunea transnistreana, cu o populatie de 3.3 milioane, a primit 320 milioane de euro (aproximativ 415 milioane de dolari) din partea Uniunii Europene in perioada 1991-2006.

In plus, Rusia continua sa aprovizioneze Transnistria gratuit cu gaz, in timp ce pretul la gaz pentru Modova s-a majorat din nou in decembrie 2006 ajungind la 170 dolari pentru o mie de metri cubi. In ciuda acestor date impunatoare, Presedintele Republicii Moldova inca se mai cramponeaza de ideea ca facand jocul Rusiei va fi posibila identificarea in 2007 a unei solutii pentru conflictul transnistrian. Astfel, intr-un gest vadit de bunavointa, Moldova, care este mebru al Organizatiei Mondiale a Comertului, si-a dat acordul la 28 decembrie 2006 asupra aderarii Rusiei la aceasta organizatie, astfel iertindu-i acesteea pierderile pe care le-a suportat economia Moldovei din cauza blocadei economice impuse de Rusia si a majorarii enorme a pretului pentru gaze.

Si pentru a inrautati lucrurile si mai mult, pentru moldoveni aderarea Romaniei la UE inseamna noi restrictii asupra comertului si calatoriilor in Romania. Spatiul de liber schimb dintre Romania si Moldova a incetat sa mai existe din moment ce Romania a intrat in Uniunea Europeana, si, in plus, Romania a introdus un regim de vize pentru cetatenii Moldovei pentru prima data in istorie. Daca e sa mai adaugam la aceasta faptul ca numai in ultimele cateva luni moldovenii au depus in jur de 530 000 de cereri pentru cetatenia romana gratie noii atractivitati a Romaniei ca si membru a UE, atunci devine clar ca relatiile Moldo-Romane vor parcurge o cale deloc usoara.

In relatiile cu Republica Moldova, Romania pastreaza pozitia oficiala „o natiune, doua state”, pozitie ce a fost justificata in discursul oficial accentuand in acelasi timp istoria, limba, cultura si traditiile pe care aceste doua tari le impartasesc. O astfel de pozitie presupune o relatie speciala si conflicte cu pozitia promovata de autoritatile comuniste ale Moldovei care consta in edificarea relatiilor pragmatice cu Romania. In acest context, este bine sa facem o trecere in revista a principiilor generale care ghideaza politica externa a Romaniei vis-a-vis de Moldova:

” Tratatul de baza ce reglementeaza relatiile bilaterale dintre Romania si Moldova este considerat superfluu de catre autoritatile romane, in pofida insistentelor autoritatilor comuniste de la Chisinau. In schimb, autoritatile de la Bucuresti se pronunta pentru un acord politic axat pe cooperare in domeniul integrarii Moldovei in Uniunea Europeana.

” Moldova este un stat European care are legaturi strinse cu Romania si a carui viitor este in Uniunea Europeana impreuna cu Romania. Romania va pleda insistent pentru o eventuala aderare a Moldovei la UE in pofida atmosferei nefavorabile extinderii ce exista in cadrul UE. Pe linga propunerea de a actiona in calitate de „vocat” al Moldovei in Uniunea Europeana si alte forumuri internationale, Romania promite si alte forme de asistenta (economica, financiara, in domeniul energetic si in ceea ce priveste adoptarea acquis-ului comunitar).

” Moldova ar trebui sa faca parte din grupul tarilor Balcanilor de Vest care sunt parte la Procesul de Stabilizare si Asociatie si au perspective de aderare. In prezent, Moldova se afla in sfera de actiune a Politicii Europene de Vecinatate (PEV) care nu ofera o astfel de perspectiva.

” Moldova ar trebui sa se alature tutror celorlalte organizatii europene pentru a-si mari sansele de aderare la UE. De xemplu, Romania a reusit sa obtina includerea Moldovei in Spatiul European de Liber Schimb incepind cu 1 ianuarie 2007.

” In ceea ce tine de conflcitul Transnistrean, Romania sustine integritatea teritoriala si caracterul unitar al statului moldovenesc si pledeaza pentru implicarea Uniunii Europene in calitate de garant al situatiei din regiune dupa solutionarea conflictului. Romania, de indata ce a aderat la UE, are posibilitatea de a contribui la politica Uniunii Europene cu privire la Moldova.

In raport cu Rusia, Romania si Uniunea Europeana au o capacitate redusa in ceea ce priveste ajutorul pe care pot sau sunt dispuse sa-l ofere Moldovei, si anume accesul la pietele lor si la munca, aprovizionare cu energie si capacitatea de a influenta procesul de solutionare a conflictului transnistrian. Si aceasta in situatia in care Moldova este tot mai izolata din cauza aderarii Romaniei la UE. Apropierea tacita a Moldovei de Moscova care a avut loc in toamna/iarna anului 2006 a demonstrat ca in prezent, PEV nu poate concura cu presiunea economica si politica pe care Rusia o exercita asupra Moldovei. PEV nu are potentialul necesar pentru a contrabalansa imediat efectele blocadei economice pe care Rusia a impus-o exporturilor celor mai importante produse moldovenesti, si anume, vinurile si alte produse agricole. Totusi, in cadrul unei conferinte a donatorilor ce a avut loc in decembrie 2006, Uniunea Eureopeana a dublat pina la 254 milioane de euro ajutorul financiar oferit Moldovei pentru perioada 2007-2010, astfel incit Moldova este al doilea beneficiar dupa Autoritatea Palestiniana in ceea ce tine de volumul asistentei pe cap de locuitor oferit de UE.

Isi va schimba oare Romania politica externa fata de Moldova dupa ce a obtinut statutul de membru al UE? Raspunsul este, bineinteles, negativ. Din contra, noul membru al UE ar putea sa intreprinda anumite masuri suplimentare pentru ca politica ei cu privire la Moldova sa devina mai dinamica.

” Angajamentul Moldovei de a se integra in Uniunea Europeana ii ofera Romaniei noi oportunitati: – Romania ar trebui sa inainteze oferte concrete de asistenta in vederea implementarii Planului de Actiuni Moldova-UE (in special, in domeniile reformei economice, justitiei, afacerilor interne, si controlul frontierelor), sa propuna programe de twinning si training-uri pentru persoanele oficiale precum si sa ofere asistenta financiara.

” Fiind parte integranta a Uniunii Europene, Romania ar putea sa continue sa pledeze insistent pentru includerea Moldovei in grupul de state cu persepective de aderare:

– Romania ar trebui sa fie interesata sa stabileasca parteneriate mai apropiate cu acele tari ale UE care se implica activ in vecinantatea UE si care se pronunta pentru extindere, de exemplu, Tarile Baltice, Polonia, Cehia, Germania, Suedia si Marea Britanie.

– Romania ar trebui sa transmita presedintiei germane mesajul sau cu referire la Moldova intr-o maniera simpla, structurata si inteligibila.

– Noii europarlamentari romani de asemenea vor contribui la dezbaterile din cadrul UE axate asupra extinderii si dezvoltarii Politicii Europene de Vecinatate.

” Cresterea nivelului de asistenta, desfasurarea proiectelor comune si schimbul de experienta ar putea fi o alta modalitate pentru Romania de a adopta o politica mai dinamica:

– Moldova vrea sa-si diversifice comertul, iar Romania are o pozitie buna pentru a oferi asistenta Moldovei prin intermediul Camerelor de Comert.

– Ar fi binevenit ca Romania sa faca mai multe investitii in economia Moldovei, si anume in sectorul energetic si cel bancar.

– Romania se confrunta cu un deficit de forta de munca si este dispusa sa ofere muncitorilor moldoveni acces prioritar in acest sens.

– Schimburile culturale si academice precum si investitiile in societatea civila a Moldovei raman a fi aspecte esentiale pentru asigurarea democratizarii continue a Moldovei.

– Mediile si presa de limba romana ar trebui sa aiba o prezenta mai consistenta in Moldova.

” In acelasi timp, autoritatile romane ar putea sa ia in consideratie si oportunitatea altor masuri:

– Dat fiind ca deschiderea a inca doua consulate pentru procesarea cererilor de viza a fost aprobata la cel mai inalt nivel, numarul documentelor pe care cetatenii Moldovei trebuie sa le depuna pentru a obtine viza pentru Romania ar trebui redus.

– Ar trebui sa fie adoptata o procedura mai efectiva ce ar permite cetatenilor moldoveni sa recapete cetatenia romana in cele mai bune conditii posibile. In perioada 1991-2002, autoritatile romane au eliberat 93,000 pasapoarte romanesti pentru cetatenii Republicii Moldova, dar in 2002, au inghetat virtual acest proces si de atunci au eliberat doar 2,442 pasapoarte.

– Dezbateri publice deschise axate asupra relatiilor cu Moldova ar trebui lansate in societatea romaneasca pentru a explica si legitima necesitatea unei politici mai dinamice si, respectiv, mai costisitoare in privinta Moldovei.

Romania intreprinde deja masuri pentru a contrabalansa efectele pe care aderarea sa la Uniunea Europeana le are asupra relatiilor cu Republica Moldova. Cea mai stringenta provocare este cea de a face fata eficient din punct de vedere administrativ si logistic cererii enorme de vize romanesti si cererilor de cetatenie romaneasca. Privind din perspectiva Romaniei, mai sus am pus in evidenta cateva posibilitati ce ar permite o cooperare sporita cu Modova. Ramine de vazut in ce mod presedintia germana a UE va reforma Politica Europeana de Vecinatate, desi, pina in present, au fost oferiti insuficienti factori stimulatori care sa asigure ireversibilitatea democratizarii Moldovei sau implementarea reformelor economice constante in tara. Din acest considerent, eforturile Romaniei in aceasta directie nu sunt decit binevenite.

autor: George DURA este Cercetator la Centre for European Policy Studies din Brussels.www.europa.md/rom/infto/857 (Originalul articolului in limba engleza la www.eurojournal.org).

sursa:� http://www.azi.md/comment?ID=43019

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ