Interviu cu Stefanita, cel mai activ forumist al Ziarului de Garda

0
5

Ştefăniţă este un nume virtual al unui personaj adevărat. El este din România şi a descoperit presa on-line din R. Moldova după 7 aprilie. Odată ce a identificat ediţiile care îi oferă informaţia pe care o caută, se pare că nu a mai ieşit de pe forumurile acestor ziare. Ştefăniţă este primul care intră dimineaţa pe forumul ZdG şi este ultimul care merge la culcare. Acest tânăr a fost calificat drept cel mai activ forumist al ZdG, de aceea l-am invitat la un dialog.

— De unde a apărut această dorinţă aprigă de a «apăra» Basarabia pe forumuri? Din câte ştim, sunt şi cetăţeni ai României, în principiu, indiferenţi faţă de Basarabia şi realităţile ei.

— Fără îndoială că ceea ce fac şi spun pe forumuri este o datorie a mea de om liber. Eu apăr cu ardoare nu atât Basarabia, cât adevărul şi dreptatea cauzei românităţii Basarabiei. Pur şi simplu, eu ştiu de mic ce s-a întâmplat de-a lungul istoriei cu românii basarabeni, astfel încât nimeni nu poate să mă mintă atunci când port o discuţie despre Basarabia.

245-emin
Sabin Bălaşa, autorul acestei lucrări, a fost un pictor căruia îi plăcea să spună adesea că este un oltean care se simte moldovean. Aceasta este imaginea care mă impresionează întotdeauna.

Nu e deloc de neglijat faptul că naşii mei sunt basarabeni, profesori de limba română, refugiaţi în Ţară împreună cu părinţii lor după invazia sovietică din 1944.

Totuşi, nu cred că sunt ceea ce se cheamă în mod obişnuit un «forumist». Până de curând interveneam destul de des pe forumurile unor ziare româneşti când se discuta cu rea-credinţă despre Basarabia sau Transilvania.

— Cum ai descoperit forumurile din R. Moldova?

— Ziarele democratice basarabene le-am descoperit după 5 aprilie a.c., atunci când noi, cei din România, stăteam cu sufletul la gură şi primeam rare ştiri precise din R. Moldova din cauza cenzurii şi a bruiajului instituit de comunişti.

— Câţi dintre cunoscuţii tăi îţi împărtăşesc ideile cu privire la Basarabia?

— Există cetăţeni ai României care ştiu puţine lucruri despre Basarabia şi basarabeni. Vă asigur însă că TOŢI românii ştiu că dincolo de Prut trăiesc milioane de conaţionali de-ai noştri, separaţi de noi prin dictatul Rusiei.
În cercul meu de prieteni şi cunoscuţi, istoria Basarabiei  este bine ştiută. La fel sunt bine ştiute de către noi şi suferinţele prin care aţi trecut în anii ocupaţiei sovietice.

— Eşti, practic, prezent de dimineaţă până seara pe paginile web ale ziarelor din Moldova. Povesteşte-ne cum este o zi din viaţa ta.

— O zi din viaţa mea ? Eu încă învăţ. În ultimele luni am stat mai mult pe acasă, culeg materiale pentru o lucrare pe care o am în pregătire. În rest, să ştiţi că circul destul de mult în ţară şi în străinătate.

— Poţi spune că ai încredere mai mult în calculator decât în unii oameni? Dacă da sau nu, de ce?

— Nu se pune în nici un caz problema să am mai multă încredere în calculator decât în oameni. Calculatorul este o unealtă şi atât. Încredere am în oamenii de la care am ceva de învăţat şi pe care îi respect.

— Cât de complicat e să îţi împărtăşeşti ideile într-un spaţiu virtual în care nu toţi sunt de acord cu tine?

— În spaţiul virtual discuţiile nu sunt complicate. Complicat este atunci când constaţi că cel cu care discuţi nu este nici prost, nici neinstruit, dar cu toate acestea încearcă să impună cu rea-credinţă idei care contravin adevărului.
Cu astfel de oameni nu pot face compromisuri. De multe ori atunci când întâlnesc astfel de «interlocutori» rămân cu impresia că ceea ce spun ei  nu reprezintă nimic altceva decat lozinci pe care alţii îi pun să le strige.
Nu cred că ma înşel când spun că există anumite «cercuri» interesate să infesteze şi aceste spaţii ale exprimării libere cu dezinformări şi minciuni ordinare şi că au reprezentanţi în spaţiul virtual. Există şi specimene care se ocupă cu falsificarea istoriei noastre şi care încearcă să formeze pe forumuri opinii antiromâneşti.

— Faci parte din vreo organizaţie de genul «Basarabia, pământ românesc»?

— Nu fac parte din nici un partid politic şi din nici o organizaţie, dar contribui modest la acţiunile de ajutorare a românilor din afara graniţelor ţării. Îmi place să cred despre mine că am o gândire liberală şi că sunt un naţionalist român moderat.

— Unde şi când a călcat strâmb R. Moldova, rămânând cu mult în urma României, la toate capitolele?

— Moldova nu «a călcat strâmb», ea a fost silită să supravieţuiască în condiţiile unei ocupaţii străine care a urmărit, pur şi simplu, să distrugă poporul băştinaş. Ocupaţia străină a condamnat Basarabia la înapoiere, iar urmările anilor de colonialism se resimt şi astîzi, când R. Moldova este, practic, ţara cea mai săracă a Europei. Fac constatarea aceasta cu durere.

— Ce sfaturi le-ai da forumiştilor din Basarabia ?

— Ce pot să le spun forumiştilor basarabeni decât că admir la mulţi dintre ei spiritul viu şi soliditatea cunoştinţelor. Acestea sunt semne ale redeşteptării naţionale, pentru că un om care scrie pe un forum este în general un om obişnuit, un reprezentant dintre cei mulţi care alcătuiesc un popor.

Da, există un curent sănătos de regenerare naţională şi de clarificare identitară în Moldova, şi de aceea sunt convins ca multă vreme nu va mai rezista în rândul populaţiei basna moldovenismului primitiv  antiromânesc. Şi aici, forumiştii au un rol important: ca prin discuţii să informeze pe cei care au fost privaţi de cunoaşterea adevărului până acum.

— Cât de necesar ar fi ca pe pagina electronică a Preşedintelui şi pe cea a Guvernului să funcţioneze câte un forum ?

— Sigur că un preşedinte şi un guvern ar avea de câştigat în actul de conducere dacă ar citi pe forumurile guvernamentale părerile oamenilor. Un politician deştept poate simţi pulsul popular în fiecare clipă pe astfel de canale de comunicare. În România, mulţi politicieni au bloguri şi se consultă cu cei care intră pe aceste pagini şi îşi expun opiniile.

— Pe plan politic forumiştii pot juca un rol important? Cum?

— Forumiştii au un rol foarte important de FORMATORI DE OPINIE şi sunt vectori de răspândire a informaţiilor libere. Nu întâmplător duşmanii libertăţii încearcă să intoxice sau să blocheze mediul informativ reprezentat de lumea Internetului.

În zilele de 6 şi 7 aprilie a.c. s-a văzut ce rol important au  jucat Internetul şi bloggerii, atunci când ziarele electronice (inclusiv ZdG) au fost atacate informatic, iar media aservită puterii minţea din greu. Atunci, practic timp de trei zile, majoritatea  ştirilor credibile au fost preluate chiar de mari televiziuni şi ziare centrale româneşti de la comentatori amatori. Pentru mine, ei au definit perfect noţiunea de  »forumist». Forumiştii sunt o armată anonimă care luptă pentru adevăr.

Dacă nu ar exista forumurile, controlul şi manipularea opiniei publice ar atinge cote pe care doar le putem bănui acum. Forumurile fac viaţa grea pentru regimurile de genul celui din Belarus sau celui comunist din R. Moldova, unde practic toate ziarele au un «admin», nimic altceva decât un CENZOR care stabileşte abuziv ce să fie adevărat şi ce nu.

— Care sunt dezavantajele «forumismului»?

— Dezavantajul esenţial al unui forumist este acela că vocea lui e slabă dacă e ascultată izolat. Împreună, forumiştii sunt o forţă de temut pentru duşmanii libertăţii şi ai adevărului. S-a văzut asta pe 6 şi 7 aprilie!

— Cu cine dintre politicienii lumii ai vrea să polemizezi pe forumuri?

— Cu cine aş polemiza cu plăcere, chiar cu amuzament? Păi cu tov. Voronin… Evident, aş avea multe idei de schimbat şi cu preşedintele Iuşcenko, şi cu preşedintele Medvedev sau cu prim-ministrul Putin. Cu siguranţă că aş avea de câştigat din astfel de discuţii!

— În R.Moldova au avut loc recent cazuri de urmărire a forumiştilor de către Procuratură din cauză atitudinii acestora faţă de regimul comunist. Nu îţi este frică şi ţie de această posibilitate sau crezi că, fiind în România, nu te paşte acest pericol?

— Urmărirea bloggerilor sau a ziariştilor de către puterea comunistă din R. Moldova îmi era cunoscută. Nu ştiu cât de grave au fost pedepsele sau persecuţiile la care aceştia au fost supuşi. Cât despre o eventuală acţiune a procurorilor moldoveni împotriva mea pentru că am un discurs anticomunist, vă spun sincer că nu m-am gândit până acum la aşa ceva, obişnuit fiind să mă exprim liber în problemele politice şi fără teama că aş putea fi acţionat în justiţie pentru delicte de opinie, ca în timpul lui Ceauşescu sau al lui Stalin şi Hitler.

Dacă s-ar întâmpla acum să fiu acţionat în justiţie, fără îndoială că aş face la rândul meu o acţiune la CEDO pentru încălcarea abuzivă de către procurori a drepturilor mele elementare de om şi cetăţean. Cred că şi bloggerii sau ziariştii moldoveni au procedat la fel.

— Ai fost în R. Moldova? Cunoşti oameni de la noi? Cum sunt ei?

— Am fost de câteva ori în R. Moldova şi în Bucovina de Nord. Nu am constatat deosebiri esenţiale între basarabeni şi restul românilor. E adevărat că m-a uimit cât de răspândită e limba rusă pe acolo şi am fost îngrijorat ca nu cumva limba română să fie înăbuşită în acest ţinut istoric românesc, pentru că atunci însuşi poporul român basarabean ar dispărea. Acum, ştiind că numărul vorbitorilor limbii române creşte, m-am liniştit şi am toate temeiurile să fiu optimist.

— O posibilă unire între R. Moldova şi România în următorii 20 de ani este posibilă, în viziunea ta?

— Da, Unirea va veni, poate mai repede de 20 de ani. Noile generaţii nu mai pot fi minţite şi nici terorizate aşa cum au fost generaţiile trecute în timpul sovietelor. Generaţiile tinere sunt conştiente de românitatea lor, după cum tot mai mulţi dintre adulţi întorc spatele trecutului comunist şi privesc cu încredere spre România. După părerea mea, Unirea s-ar putea produce şi după intrarea Moldovei în UE, deşi nu cred că un astfel de pas e posibil prea curând, având în vedere ce criterii de aderare trebuie îndeplinite de ţările pretendente la aderarea în UE. Soluţia cea mai rapidă ar fi unirea cu România, în care caz post hoc, ergo propter hoc, R. Moldova ar fi parte a UE şi a NATO prin însuşi statutul ei de componentă a României Unite.

— Ce ocupaţii şi pasiuni mai ai?

— Am fost pasionat din copilărie de cărţi şi de filme. Asta mă pasionează şi acum. Observ ca Internetul este acaparator, astfel încât peste câteva luni am hotărât să fac o pauză, pentru a nu deveni dependent de el. Am studii de istorie şi economie, pot citi şi conversa în franceză şi italiană şi mai greu — în engleză. Lucrez pe lângă ai mei la o firmă de comercializare a produselor agricole şi îi ajut pe pământul familiei. Suntem descendenţi din români ardeleni trăitori în judeţul Prahova.

Sursa

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ