Întoarcerea Moldovei cu faţa spre business

0
3

Ieşirea din comunism nu a adus şi un aflux masiv de investiţii. Deocamdată!. Organismele internaţionale aşteaptă limpezirea politică din Republica Moldova pentru a finanţa cu două miliarde de euro trecerea definitivă la capitalism.

Despre economia Republicii Moldova cu greu se poate spune că este naţională, din moment ce peste o treime din PIB este asigurat de remiterile cetăţenilor care lucrează în statele Uniunii Europene, dar şi în Rusia. La o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, estimările privind numărul moldovenilor care muncesc în afara graniţelor variază între 500.000 şi un milion de persoane.

Aceasta explică şi discrepanţa între datele statistice, care fac din Moldova cea mai săracă ţară europeană, şi nivelul de trai, care este în realitate mai mare. Chiar şi cifrele oficiale relevă o anormalitate, anume că un moldovean cheltuie mai mult decât câştigă.

Dacă s-ar fi bazat exclusiv pe veniturile oficiale ale populaţiei, investitorii nu ar fi trecut Prutul. Economia informală deţine o pondere foarte mare – în unele domenii ajungând până la 80% – ceea ce caracterizează întregul spaţiu ex-sovietic. Într-o ţară în care se vorbeşte despre milionari în euro (vezi multitudinea de offshore-uri), la fisc doar 300 de oameni au declarat în 2009 venituri de peste un milion de lei moldoveneşti (60.000 de euro).

Băncile oligarhilor

La aproape un an după schimbarea regimului comunist investitorii străini se interesează tot mai mult de potenţialul de afaceri din spaţiul dintre Prut şi Nistru, spune Dinu Armaşu, directorul Asociaţiei Investitorilor Străini din Moldova. Venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), formată din patru partide de orientare occidentală, nu este însă suficientă pentru că aceasta nu dispune de o majoritate suficientă pentru desemnarea preşedintelui. La toamnă sau în 2011 se vor organiza alegeri anticipate. Şi criza economică cântăreşte greu în luarea deciziilor de investiţii.

În continuare, pătura avută din societatea moldovenească provine din structurile fostei republici sovietice, una dintre cele mai bogate familii de la Chişinău fiind cea a fostului preşedinte comunist, Vladimir Voronin. Potrivit presei moldoveneşti averea sa se ridică la aproximativ două miliarde de euro, adică jumătate din PIB-ul ţării.

Sistemul bancar este dominat de băncile cu capital autohton, controlat de oligarihia locală prin offshoruri. Bănci precum Moldova Agroindbank, Victoriabank sau Moldindconbank (primele trei din sistem) reprezintă circa 60% din activele bancare totale. La Chişinău, funcţionează şi o Bursă de Valori Mobiliare, însă slaba dezvoltare a sectorului corporatist se reflectă în subţirimea tranzacţiilor pe piaţa reglementată.

Lichiditatea bursei este extrem de redusă şi nimic nu poate spune mai mult decât cifrele: valoarea totală a tranzacţiilor în ultimii 15 ani a fost de 500 de milioane de dolari, în vreme ce pe Bursa de Valori Bucureşti s-au tranzacţionat acţiuni în valoare de aproape un miliard de dolari doar de la începutul anului.

Fără transnistria

Trebuie specificat că referinţele la Republica Moldova nu cuprind şi autoproclamata Republică Transnistreană, a lui Igor Smirnov, cu o populaţie de aproximativ 500.000 de locuitori, de orientare prorusă. Principalele obiective economice din stânga Nistrului,

Termocentrala şi Combinatul Metalurgic, sunt controlate de capitalul rusesc. Şi nu în ultimul rând, în Transnistria este baza Armatei a 14-a a Rusiei. Influenţa rusească este însă mult mai difuză în stânga Prutului, deschiderea spre Occident fiind evidentă.

Apropo de această deschidere, pe lângă avantaje (o piaţă emergentă, forţă de muncă ieftină şi calificată, un stat care are şanse mari să se democratizeze, poziţie geografică strategică, facilităţi fiscale), investitorii întâmpină şi greutăţi. Şi aici ne referim la numărul mare de organe de control – în total 56, un sistem bancar ineficient şi un mediu de business care interferează prea mult cu politica.

Investiţiile străine

Investiţiile străine directe în Moldova erau la sfârşitul anului 2008 de doar două miliarde de euro – de 25 de ori mai mici decât în România, la o populaţie de şase ori mai mică (exceptând teritoriul autoproclamatei Republici Transnistrene). Această discrepanţă arată potenţialul pentru investitori.

„Drumul este ireversibil. Lucrurile nu pot merge decât în sus.”

Dinu Armaşu
sursa: adevarul.ro

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ