Judeţul Cetatea-Albă (în perioada interbelică)

0
33

GEOGRAFIE

Asezare. Judetul Cetatea-Alba este asezat în coltul dintre Nistru si tarmul moldovean al Marii Negre. Face parte dintre judetele Bugeacului (partea sudica a Moldovei, dintre Prut si Nistru).

Suprafata. 7.595 km ². Ca întindere este al patrulea judet al tarii dupa Tulcea, Hunedoara si Timis-Torontal.

Vegetatia. Cernoziomul « chocolat » si casnaniu care acopera cea mai mare parte a judetului este produsul stepei cu paioase care se întindea, pâna acum 60- 70 de ani peste întreg tinutul. Aceste soluri sunt înca de o fertilitate exceptionala, ceea ce a facut ca stepa sa fie înlocuita, mai pe toata întinderea ei, cu lanuri de cereale. În periferia lacurilor si pe cordoanele de nisip ale tarmului se întâlnesc însa, frumoase asociatii de saraturi si arenacee.

Bogatii minerale. Afara de câteva cariere de calcar, singurele bogatii minerale sunt apa sarata a lacurilor si namolul (produs mineral organic).

ISTORIE

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul si-a luat numele de la orasul capitala. În secolul VII î.e.n. orasul se numea Tyras si era o înfloritoare colonie greceasca.

Dupa greci l-au stapânit romanii si urmasii lor firesti, bizantinii. Sub bizantini s-a numit Maurocastron Cetatea-Neagra. Genovezii sunt aceia care au zidit o cetate de piatra alba. Moldova , întânzându-si teritoriile pâna la Marea Neagra, a cuprins si acest tinut, pe care l-a trecut sub stapânirea pârcalabilor de Cetatea –Alba. La 1484, Cetatea –Alba fu luata prin surprindere de Baiazid II. Turcii au creat aici raiaua cu acelasi nume care a durat pâna la 1812.

Stefan cel Mare nu s-a putut consola niciodata de pierderea acestei cetati pe care o numise, cu drept cuvânt, « cheia Moldovei ». Dupa razboiul mondial, judetul revine Tarii împreuna cu întreaga provincie dintre Prut si Nistru.

Monumente istorice. Cetatea construita de genovezi în evul mediu, reconstruita de Stefan cel Mare, cu ziduri de o masivitate impresionanta.

Mormântul antic grecesc . Mormânt cu bolta zidit din piatra de grecii din Tyras, acoperit de pamânt într-un tumulus (movila).

Biserica armeneasca din Cetatea- Alba, având unele inscriptiuni din sec al XV-lea.

Izvorul Sfântul Gheorghe din 1743.

POPULATIE

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului general al populatiei din 1930, judetul Cetatea –Alba numara 340.459 locuitori.

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului C-A. a fost de 369.189 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 340.459 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 28.739 locuitori în timp de sase ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri de 8,4%.

ÎNFATISARE SOCIALA

Judetul Cetatea- Alba a avut parte de destinul tinuturilor de margine ale pamântului românesc. În timpurile pasnice tinuturile din jurul schelelor Cetatii – Albe, ale acestei însemnate porti spre lume, erau populate si strabatute de numeroase drumuri ce veneau si duceau în Occident, trecând din orasele moldovenesti în cele ale Poloniei si ale Sileziei ori în cele ale Ardealului si ale Boemiei. Domnia lui Alexandru cel Bun a însemnat epoca de înflorire româneasca a Cetatii – Albe. Invazia turca a pus capat acestei înfloriri asa cum navalirile înabusisera prosperitatea Tyrasului din vremea lui Burebista si a Maurocastronului bizantin. Regimul raialei si incursiunile Hoardei au rarit populatia din jurul Cetatii, pâna sa i se potriveasca numele nou dat de Tatari de « loc neumblat » de Bugeac .

Când si-au anexat, în 1912 Basarabia, Rusii au gasit partile Cetatii – Albe populate de asezari rare românesti, însirate de-a lungul Nistrului si a râurilor si de frânturi din masa tatarilor de Crâm. Alexandru I a procedat deîndata la o actiune de îndesire a populatiei în sensul « împopularilor » Mariei Terezia si a lui Iosif II. Satele de protestanti adusi din sud-vestul german, dintre pietistii Würtembergului, semanate printre cele românesti si tataresti primira numele locurilor unde învinsesera rusii în campania împotriva lui Napoleon. Au aparut atunci pe pamântul românesc o Berezina, un Kulm, un Katzbach, un Halle, un Leipzig, un Louxembourg, un Brienne, un Fère Champenoise si chiar un Paris. Alte sate germane au primit nume tipic pietiste : « vai si câmpii ale Harului » ( Gnadentall si, Gnadenfeld) « vai ale pacii » ( Friedensfeld) « vai ale sperantei » (Hofnungstal). Le-au fost alaturate colonii de bulgari chemati cu prilejul celor doua expeditii rusesti în Balcani, de ucrainieini, de rusi, de evrei. Partile Cetatii –Albe au luat astfel înfatisarea unui mozaic etnic.

Nivelul cultural al judetului este foarte activ. Daca n-ar fi tatarii procentul stiutorilor de carte ar egala aproape pe cele ale judetelor bune din Ardeal si din Muntenia. Germanii si bulgarii au institutii culturale numeroase, create unele înca din vremea stapânirii rusesti, care favoriza aceste doua grupuri si altele cu ajutorul statului românesc, care a acordat un sprijin larg culturii populatiilor alogene. Românii au putut sa-si creeze institutii culturale abia de la 1917 încoace. Buni români din partea locului ca E. Dumbrava care a înfiintat, la 1912 un cerc studentesc moldovenesc, la Kiev si a fost întâiul conducator la judetului si I. Tudose si nationalistii veniti din toate unghiurile pamântului românesc, au creat în 1917-1918 o serie întreaga de institutii culturale prin care Cetatea – Alba manifesta astazi o viata culturala intensa.

ECONOMIA

Judetul Cetatea –Alba este în primul rând un judet agricol si într-o oarecare masura pomicol si viticol. Produsele principale sunt cerealele care întrec, în anii buni, necesitatile de consum ale judetului, lasând un excedent de cca 20-25.000 vagoane. Pescuitul în mare si mai laes în bogatul liman al Nistrului constituie un izvor de venituri important pentru populatie.

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 759.500 ha. Suprafata arabila este de 603.507 ha, adica 79,46% din suprafata judetului si 2,05% din suprafata totala a tarii.

Întreaga suprafata arabila a judetului o detine mica proprietate.

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 540.408 ha.

Orzul ocupa 204.303 ha, cu o productie de 454.390 chint. (prod. medie la ha 2,2 chint.).

Porumbul ocupa 187.963 ha, cu o productie de 659.296 chint. (prod. medie la ha 3,5 chint.).

Ovazul ocupa 25.160 ha, cu o productie de 52.537 chint. (prod. medie la ha 2,1 chint.).

Grâul ocupa 97.959 ha, cu o productie de 127.380 chint. (prod medie la ha 1,3 chint.).

Secara ocupa 15.799 ha, cu o prodcutie de 25.641 chint. (prod. medie la ha 1,6 chint.).

Hrisca ocupa 10 ha.

Meiul ocupa 10.206 ha, cu o productie de 12.220 chint. (prod medie la ha 1,2 chint.).

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 8428 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 3.271 ha, cu o productie de 13.474 chintale, ( media la ha este de 4,1 chint). Alte fânete cultivate ocupa 3658 ha cu o productie de 34.078 chint fân ( media la ha este de 9,3 chint.). Radacinile de nutret ocupa 922 ha, cu o productie de 40.839 chintale ( media la ha este de 44,3 chint.)

Plantele alimentare ocupa 10.327 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 4788 ha, cu o productie de 37.785 chint. (media la ha 7,9 chint.)

Pepenii verzi si galbeni ocupa 2.884 ha, cu o productie de 82.874 chintale la ha. (media la ha este de 28,7 chint.).

Fasolea printre porumb da o productie de 6.504 chintale.

Dovlecii printre porumb dau o productie de 31.368 chint.

Cartofii printre porumb dau o productie de 9.171 chintale.

Plantele industriale ocupa 33.888 ha. Din aceasta suprafata rapita ocupa 20.544 ha, cu o productie de 49.484 chint. (media la ha 2,4 chint.), inul ocupa 5.332 ha, cu o productie de 4.278 chint. fuior (media la ha 0,8 chint.)

Mustarul ocupa 3.568 ha cu o productie de 12.045 chintale.

Soia ocupa 2382 ha cu o productie de 5.529 chintale.

Ricinul ocupa 1.326 ha, cu o productie de 4.553 chintale.

Caracteristica . Suprafetele ocupate în acest judet de orz, soia, ricin (83,9% pe tara) si mustar, sunt clasate în locul I pe tara. Suprafata ocupata de in este clasata în locul II pe tara iar cea ocupata de vita de vie locul III pe tara.

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (759.599 ha ) , ogoarele sterpe ocupa 19.456 ha.

Fânetele naturale ocupa 2.431 ha, cu o productie de 34.520 chint. (prod. medie la ha 14,2 chint.).

Pasunile ocupa 74.837 ha.

Padurile ocupa 1.025 ha.

Pomi fructiferi 250 ha..

Vita de vie ocupa 17.696 ha, (din care viile pe rod 13.195 ha), cu o productie de 296.570 hl.

Cresterea animalelor. În judetul Cetatea -Alba se gaseau în anul 1935 : Cai 91.426, boi 75.695, capre 1.103, porci 57.123, stupi sistematici 4.015, stupi primitivi 706, oi 295.060.

Industrie. Alimentara : 33 mori sistematice, 205 mori taranesti, o moara de crupe , o moara de macinat sare, 49 fabrici de unt, 2 de conserve, ( Cetatea –Alba si Turlachi), 11 de mezeluri, 2 de bomboane, 49 de ulei, 23 uleinite si 2 de spirt si coniac ( Cetatea- Alba si Saba).

Textila :15 fabrici de postav, 8 industrii textile diferite, 12 darace de lâna.

Alte industrii. 3 fabrici de sapun, 4 de produse chimice, 7 de masini agricole, 3 turnatorii, 10 ateliere mecanice, 2 fabrici de pielarie, 2 tabacarii, 4 fabrici de cherestea, 3 ateliere de mobila, 11 ateliere de tâmplarie, 16 fabrici de olane, 13 de tigle si 43 de caramizi.

Cariere 33 de piatra si 19 cariere de nisip.

Statiuni climatice, balneare, turism.

Budachi – statiune balneo – climaterica formata din 3 asezari: Budachi-Sat, Budachi – Cosa, Budachi – Cordon sau Dacia, situate împrejurul limanului Budachi.

Ploi putine, vara predomina briza marii, calda si umeda. Durata insolarii este foarte lunga.

Apa lacului, cloruro-sodica concentrata, contine si brom. Radioactiva. Namolul de tip sulfo-feruginos este negru, fin si aproape lipsit de scoici.

Bugaz – statiune balneo-maritima asezata pe limba de nisip dintre limanul Nistrului si mare. Climat dulce, maritim, aer curat, ozonizat si bogat în saruri. Are vile, restaurante, stabilimente balneare, bai de mare, de liman, bai de namol, plaja, mare. Gara locala pe linia Bucuresti – Cetatea – Alba. Excursii cu vaporul.

Burnas – statiune maritima situata pe malul lacului cu acelasi nume. Stabiliment modern pentru bai de namol si apa calda.

Tuzla – statiune maritima, renumita prin bogatia namolurilor si concentratia salina a apei. Are un modest stabiliment pentru bai calde si namol.

Sabolat-Serghiesti – statiune maritima, situata pe malul lacului Sabolat. Plantatia bogata purifica aerul si apara statiunea de vânturi. Stabilimente balneare pentru bai de namol si apa calda, numeroase vile, restaurante si pensiuni. Pe malul limanului se afla un frumos cazino, cu orchestra militara.

Alte statiuni : Achembet, Zolocari, Saba.

CULTURA

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 273.115 locuitori, din care 55,0% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 67,3% barbati stiutori de carte si 43,3% femei stiutoare de carte.

Învatamânt . Populatia scolara a judetului C.A (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 89.339 locuitori (2.119 mediu urban si 87.223 mediu rural).

Scoli secundare . 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 scoala normala de baieti, 1 scoala normala mixta, 1 liceu industrial de fete, 2 licee industriale de baieti, 1 gimnaziu mixt, 1 gimnaziu de baieti, 1 scoala de agricultura, 1 scoala de muzica.

Scoli primare 275, din care 263 rurale si 12 urbane (273 scoli de Stat si 2 confesionale), cu un numar total de 48.142 elevi (1.429 mediu urban si 46.713 mediu rural) si cu 1.110 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Gradini de copii 63 de Stat, din care 56 rurale si 7 urbane, cu un numar total de 3.577 copii (3.348 mediu urban si 229 mdiu rural) si cu 56 conducatoare (situatia din 1934).

Institutii culturale. În judet se releva activitatea Asoc. pentru literatura si cultura poporului român « Astra » cu sediul în Cetatea- Alba.

Fundatia Culturala « Principele Carol » are camine culturale în peste 25 de localitati.

Liga Culturala activeaza în Volintiri.

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întetine în judetul C-A 127 camine culturale, 3 societati muzicale si 26 biblioteci, adica în total 156 organizatii culturale, dinte care 74 au personalitate juridica.

3 muzee, 3 societati corale, 7 asociatiuni culturale, 2 teatre si 2 cinematografe, 3 societati sportive si 10 societati de vânatoare.

RELIGIE

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 79,0% sunt ortodocsi.

Biserici si lacasuri de închinaciune. 92 biserici si 5 capele ortodoxe , 2 biserici romano-catolice, 29 luterane, 1 reformata, 1 armeano-gregoriana, 7 case de rugaciune baptiste, 1 adventista de ziua a 7-a, 4 sinagogi.

Institutii bisericesti. 1 protopopiat ortodox în Cetatea –Alba. Judetul se afla în eparhia ortodoxa a Episopiei Cetatii-Albe si Ismailului (Mitropolia Basarabiei).

ADMINISTRATIE

Organizare administrativa. Capitala judetului este municipiul Cetatea –Alba . Judetul are 213 sate, împartite astfel:

I. Plasa Arciz – 18 sate

II. Plasa cazaci – 24 sate

III . Plasa Ivanestii Noi – 15 sate

IV Plasa Liman – 41 sate

V. Plasa Sarata – 34 sate

VI Plasa Tarutino – 23 sate

VII .Plasa Tuzla – 34 sate

VIII . Plasa Volintiri – 24 sate

Organizare sanitara. Spitale de stat. În Cetatea –Alba , Tarutino, Arciz, Divizia, Purcari, Sarata, Cazacii- Vechi, Paslâc, Bairamcea, Sava, Volintiri, Hasan- Batâr si Satalâc-Hagi.

Spital militar, Spital comunal, Spitalul evreiesc, Sanatoriul « Dr. Smolenschi » (particular), Spital de animale în Cetatea- Alba.

Asistenta si prevedere sociala. În Cetatea-Alba se afla urmatoarele institutii de binefacere: Oficiul IOV, 2 orelinate, 2 azile de batrâni, societatea « Principele Mircea », Societatea « Tarbut » si Societatea “OZE ” .

În comuna Sarata se afla 1 orfelinat si 1 azil de batrâni.

În comuna Tatarasti se afla 1 azil de batrâni si 1 Societate pentru ajutorul saracilor.

În comuna Vadeni se afla 1 azil de batrâni.

În comunele Amara, Arciz, Friedenstal si Teplit activeaza societati feminine de binefacere.

Sursa: Romaniainterbelica.memoria.ro

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ