Judeţul Lăpuşna (în perioada interbelică)

0
28

GEOGRAFIE

Asezare. Judetul Lapusna este asezat în mijlocul Basarabiei, pe drumul mare care leaga Iasii de Tighina.

Suprafata. 4181 km ²

Vegetatie. În judetul Lapusna au ramas cele mai întinse paduri de stajar din întreaga Basarabie. Amestecat cu stejarul si cu copacii din asociatia acestuia, întâlnim si fagul, care se gaseste aici, la marginea orientala a expansiunii sale. Padurea acopera înca mare parte din culmile înalte. Pe marginile mai joase ale dealurilor si pe vai, a patruns însa, din toate punctele cardinale, stepa, cu ierburi înalte, care a produs foarte apreciatele soluri arabile (cernoziom “chocolat” si cernoziom propriu-zis). Mai mult, se pare ca stepa cu plante dominante de origine sarmatica ( transnistreana) a fost, în vremuri foarte departate, mult mai întinsa. Dovada, întinderea apreciabila a cernoziomului – sol de stepa – degradat ( sol de padure).

ISTORIE

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul L. si-a luat numele de la târgul Lapusna constatat documentar la 1470. El cuprindea vestitii codri de stejar ai Lapusnei. Prin acest tinut trecea drumul de comert spre Tighina si în târgu Lapusna se dadea vama.

În cursul istoriei sale moldovenesti, tinutul a format o autonomie locala, cu organizatie militara si cu îndatorirea de a pazi vadul Nistrului împotriva navalitorilor. Din acest tinut a pornit Petre Stolnicul, acela care si-a luat ca domn al Moldovei numele de Alexandru Lapusna.

Monumente istorice. Mânastirea Hâncu din comuna Bursuc, ctitorie din 1678 a stolnicului Mihail Hâncu.

Mânastirea Capriana înaltata, dupa traditie, de Stefan cel Mare. Biserica ei, restauata la 1820 de Mitropolitul Gavril Banulescu, este o ctitorie a lui Petru Rares din 1545.

Mânastirea Varzaresti, cea mai veche mânastire din Basarabia, pomenita în hrisovul lui Alexandru cel Bun din 1430.

Biserica Rascanu din Chisinau, constructie din secolul al XVIII-lea.

Biserica Mazarachi din Chisinau, constructie din aceaalsi secol.

Mânastirea Suruceni, fondata în 1785 de pitarul Casian Suruceanul.

Mânastirea Condrita din Scoreni, înaltata în 1783.

POPULATIE

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 2930, judetul L numara 421 857 locuitori.

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului L. a fost de 441.694 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930, aceasta reprezinta un spor natural de 19.837 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri de 4,7 %.

INFATISARE SOCIALA

Judetul L. cuprinde aproape în întregime vechiul tinut de razesi si mazili cu acelasi nume din mijlocul caruia porneau vestitii codri ai Bâcului. Însirate pe vai sau pe coaste de deal, se întind vechile sate razaseseti, cu începutul în vremurile de glorie ale voevodului Stefan cel Mare. Pe atunci, locuitorii acestia, dârzi si mândri de independenta lor, faceau de straja în cale navalitorilor din stepa. Astazi, sunt harnici agricultori si crescatori de vite. Îi ajuta de altfel si pamântul, extrem de rodnic.

Ca în toate satele moldovenesti de deal, portul românesc a disparut aproape. Urme slabe, în partile dinspre Prut, unde sunt sate de clacasi. Acestia poarta cioareci, opinci, suman, palarii de pâsla, iarna caciula. Cu cât mergi spre Nistru, apare sapca cu cozoroc, un dar al stapâniriii rusesti, ca si haina si pantalonii cumparati de la oras.

Datinile, ca si limba, au suferit mai putine înrâuriri straine. Limba e aceasi ca si dincolo de Prut, moale si sfatoasa, ca din cronici. Obiceiurile românesti sunt pastrate cu dragoste. La nunti, conacari si starosti ; cumetrii cu vestitul cântec al paharului ; la morti, bocet. La sarbatorile de iarna, steaua, plugul cel mare al flacailor si plugul cel mic al copiilor, uraturi cu badica Traian. În serile de iarna tineretul se aduna în sezatori. Fetele torc iar flacaii tin de urât, spunând singhilitori sau cântând acelasi cântec prelung ca si vara la lucrul câmpului sau pe înserate, când se întorc de la munca.

Tinutul Lapusnei cu o viata atât de veche si puternic româneasca a dat Moldovei un voevod, pe Alexandru Lapusneanu, boeri mândri, ca vestitul Hâncu, rivalul Ducai Voda si în vremuri mai noi, un rând întreg de carturari si buni români. Amintim pe poetul Donici, care tot de aici si-a luat drumul spre Petersburg, unde avea sa plânga mereu amintirile copilariei sale, pe Mitropolitul Gurie, Episcopul Dionisie de Cetatea Alba- Ismail, Pan Halipa, Ghe. Druta , prof. Al. Ouatu, Pantelimon Erhan si altii, care au avut mult de suferit pentru credinta lor româneasca.

Vechile traditii ale mazililor si razesilor au înlesnit pastrarea caracterului românesc al tinutului. Organizatiile lor cu capitani de mazili si cu o întraga viata deosebita au razbit neschimbate, pâna aproape de zilele noastre. Prefacerile au venit târziu, abia dupa razboiu. Pe urma reformei agrare au câstigat taranii care se ridica tot mai mult alaturi de mazili. Împrejurarea aceasta pare sa stearga, încetul cu încetul, vechile neîntelegeri dintre aceste categorii sociale.

Se stie ca, exceptând Dobrogea, singura si adevarata patrie a morilor de vânt e Basarabia. În aceasta privinta Lapusna exceleaza. Nu vei putea uita niciodata ce vei vedea de exemplu în satul Panasesti sau pe dealul Nord-Vestic al Lozovei pe care stau însirate câteva zeci de mori de vânt sau, în fine, ceea ce cu uimire vei admira, pe dealul dintre Nisporeni si Varzaresti: pe cer se profileaza niste uriase mori cu câte sase coluri. În curând, mai toate aceste mori nu vor fi decât niste relicve etnografice ale unui prea apropiat trecut.

Fiind vorba de mori de vânt, e locul sa amintim ca si în Lapusna , ca si în Orhei, mai supravietuieste câte o moara de cai, dintre acele pe care, astazi, le cunoastem pentru alte regiuni numai din literatura populara. Alaturi de ele apare si câte un enorm teasc învechit, desi cultura rasaritei, adica a floarei-soarelui, în acest judet nu este atât de întinsa ca în altele.

În afara de Hotin, si anume satele de pe Prut, portul românesc, atât cel barbatesc cât si cel femeiesc a disparut din întreaga Basarabie. Cu exceptia ciobanilor, rar se mai vad batrâni în itari sau pantaloni si camase alba si aceasta când e vorba de o munca de rând. Sumanul si caciula se mai pastreaza. Din acest punct de vedere, greu poti distinge pe un lapusnean, ca si pe oricare basarabean de un rus. Ca tip, si aici ca în tot cuprinsul Basarabiei, ne întâmplina un mestec de tip brunet cu cel blond spalacit de provenienta slava.

ECONOMIE

Activitatea economica a judetului L. este dominata de municipiul Chisinau – cea mai mare aglomerare umana a tarii dupa Bucuresti – care concentreaza o buna parte a provinciei de peste Prut. În restul judetului, principala ocupatie a locuitorilor este agricultura si ramurile ei viticultura si pomicultura.

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 418.000 ha. Surafata arabila este de 269.245 ha , adica 64,39% din suprafata judetului si 0,91 % din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 4.033 ha, adica 1,5 %, iar mica proprietate 265.212 ha, adica 98,5%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 237.040 ha, astfel repartizate :

Porumbul ocupa 115.161 ha, cu o productie de 925.159 chint. (prod. medie la ha 8 chint.), în valoare de 217 milioane lei.

Grâul ocupa 71.372 ha , cu o productie de 341.638 chint. (prod. medie la ha 4,8 chint.), în valoare de 135 milioane lei.

Orzul ocupa 36.055 ha, cu o productie de 111.687 chint. ( prod. medie la ha 3,1 chint.), în valoare de 27 milioane lei.

Secara ocupa 9.253 ha, cu o productei de 59.128 chint. ( prod. medie la ha 6,4 chint.), în valoare de 17 milioane lei.

Ovazul ocupa 5.073 ha, cu o productie de 16.792 chint. (prod. medie la ha 3,3 chint.), cu o valoare de 5 milioane lei.

Maturile ocupa 63 ha, meiul 53 ha, hrisca 8 ha.

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 18.217 ha.

Plantele alimentare ocupa 6.961 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 2.964 ha, cu o productie de 121.843 chint. ( 41,1chint. la ha), iar fasolea ocupa 1.904 ha cu o productie de 8.544 chintale, (adica 4,5 chint. la ha).

Cartofii printre porumb dau o productie de 37.194 chint. la ha ; fasolea printre porumb o productie de 13.483 chint., si dovlecii printre porumb dau o productie de 400.096 chintale.

Plantele industriale ocupa 5027 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa o suprafata de 2.984 ha, cu o productie de 23.198 chintale, (7,7 chintale la ha). Cânepa ocupa 1395 ha, cu o productie de 6.931 chintale fuior (4,9 chint. pe ha) si 8641 chintale samânta (6,2 chint. pe ha).

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului ogoarele sterpe ocupa 1.939 ha.

Fânetele naturale ocupa 4949 ha, cu o productie de 80.668 chint.

Pasunile ocupa 35.420 ha.

Padurile ocupa 61.308 ha.

Livezile de pruni ocupa 2904 ha, cu o productie de 171.145 chintale.

Alti pomi fructiferi ocupa 2.228 ha.

Vita de vie ocupa 26.434 ha (din care viile pe rod 22.686 ha) cu o productie de 863.820 hl. (prod medie la ha 38,1 hl). Observatie : Suprafata ocupata de vita de vie în acest judet este clasata pe locul I în tara.

Cresterea animalelor. În judetul Lapusna se gaseau în anul 1935 : cai 32.300, boi 61.908, oi 147.129, capre 1408, porci 57.600, stupi sistematici 4479, stupi primitivi 4331.

Industrie.

Întreprinderile de la 5 H.P., sau 20 lucratori în sus.

Comert intens cu produsele Basarabiei : cereale, produse animale, struguri si vin.

Drumuri. Judetul este strabatut de o retea totala de drumuri de 751,85 km, repartizate astfel :

Drumuri nationale 251,705 km din care Directia Generala a Drumurilor întretine o retea pietruita si pavata de 155,629 km, iar municipiul Chisinau 16, 456 km pavati.

Drumuri judetene 490,450 km din care Administratia judetului întretine o retea pietruita si pavata de 58,742 km.

Drumuri comunale 9,691 km.

Cale ferata. Judetul L, este strabatut de o retea totala de cale ferata de 119 km din care 61 km linii principale simple si 58 km linii secundare simple.

Itinerarii principale. Accelerate : Bucuresti- Iasi – Chisinau (Kiev, Moscova).

Navigatia aeriana. Prin judetul L. trece linia de navigatie aeriana L.A.R.E.S. cu plecare si sosire pe aerodromul municipiului Chisinau.

Itinerarii : Bucuresti- Galati- Chisinau si Cernauti – Iasi – Chisinau – Cetatea-Alba.

CULTURA

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului de la 7 ani în sus este de 336.220 locuitori, din care 40,7% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 53,0 % barbati stiutori de carte si 28,6% femei stiutoare de carte.

Învatamânt. Populatia scolara a judetului (între 5 si 18 ani) a fost în anul 1934 de 112.052 locuitori. (23.945 mediu urban si 88.107 mediu rural).

Scoli superioare. Facultatea de Agronomie si Facultatea de Teologie (de pe lânga Universitatea din Iasi), Conservatorul National de Muzica si Arta Dramatica, 2 conservatorii particulare.

Scoli secundare. a) În municipiul Chisinau: 4 licee de baieti, 1 liceu militar, 3 licee de fete,1 seminar teologic, 1 liceu comercial de baieti, 1 liceu industrial de fete, 1 scoala de menaj, 1 scoala normala de baieti, 2 scoli normale de fete, 1 scoala de cântareti, 2 gimnazii de baieti, 1 gimnaziu industrial de baieti, 3 gimnazii industriale de fete, 1 liceu particular de baieti, 3 licee particulare de fete si 1 gimnaziu particular de fete.

c) În judet: 2 scoli de meserii, 4 gimnazii, 1 scoala de agricultura si 1 de meserii întretinuta de judet.

Scoli primare 263 din care 261 rurale si 2 urbane (toate scoli de stat) cu un numar

total de 36.368 elevi (441 în mediu urban si 35.927 în mediu rural) si cu 782 de învatatori si alt personal didactic.

Gradini de copii 24, din care 23 rurale si 1 urbana, (toate de stat) cu un numar total de 1.182 copii ( 63 mediu urban si 1.119 mediu rural) si cu 28 conducatoare.

Institutii culturale : Casa Scoalelor si a Culturii Poporului, întretine în judet 179 de camine culturale, 5 societati muzicale si 15 biblioteci, adica în total 199 de organizatii culturale dintre care 130 au personalitate juridica.

Institutii culturale în Chisinau: Universitate Populara, Muzeul National al Basarabiei, Muzeul istorico- arheologic bisericesc, Cercul Militar, Biblioteca Municipala (peste 100.000 de volume), Biblioteca Universitatii Populare, Biblioteca Centrala, Biblioteca Jokey Clubului, 8 biblioteci particulare, Teatrul National, 4 cinematografe, 8 societati sportive, 8 societati de vânatoare, Automobil Clubul Regal Chisinau.

În comuna Dubasari se afla o statiune astronomica (proprietatea D. Donici)

RELIGIE

Confesiuni. Din totalul locuitorilor judetului 86,1% sunt ortodocsi.

Biserici si lacasuri de închinaciune. 108 biserici ortodoxe, 1 biserica romano-catolica, 2 biserici si 3 case de rugaciune luterane, 1 biserica armeneasca, 1 biserica lipoveneasca, 1 casa de rugaciune morocana, 1 casa de rugaciune a sectei fara popa, 7 case de rugaciune baptiste si 65 sinagogi si case de rugaciune evreiesti.

7 mânastiri ortodoxe: Hâncu, Capriana, Varzaresti, Condrita, Hârjauca, Suruceni si Raciula.

ADMINISTRATIE

Organizarea administrativa. Capitala judetului este municipiul Chisinau. Judetul are 2 orase (Chisinau si Calarasi) si 237 sate împartite astfel:

I. Plasa Calarasi – 37 sate

II. Plasa Chisinau – 60 sate

III. Plasa Hâncesti – 39 sate

IV. Plasa Nisporeni – 54 sate

V. Plasa Vorniceni – 47 sate

Organizarea sanitara. Spitale de stat.

a) În Chisinau: Spitalul Central, Spitalul Regina Maria, Spitalul de contagiosi, Spitalul Militar, Spitalul Militar de ochi, Spitalul de ochi „D. Manoilescu”, Spitalul Maternitatea, Maternitatea Municipiului si, Ospiciul de alienati „Costiugeni”.

b) În judet: Hâncesti, Nisporeni, Sapte-Sate, Vasieni, Bolduresti (infirmerie), Pârjolteni, Calarasi si Vorniceni (Spital de tuberculosi).

Spitale si sanatorii particulare (în Chisinau ): Spitalul de orbi, Spitalul evreesc, Spitalul de copii al Societatii de Binefacere, Maternitatea „Dr. Kurtz”, Sanatoriul „Sanatatea”, Sanatoriul „Dr. Steinberg”, Sanatoriul „Dr. Tumarhin”, Sanatoriul „Solarium” (Dr. Sepf).

În Calarasi se afla 1 spital particular.

În judet sunt 29 de dispensare si 2 infirmerii de stat, 64 de dispensare comunale si 1 dispensar pentru copii sugaci al Centralei Caselor Nationale ( la Nisporeni).

PRINCIPALE ASEZARI

Chisinau – resedinta judetului
Vezi monografiile municipiilor.

Calarasi – comuna urbana

Asezata la 48 km de resedinta judetului si la 482 km de Bucuresti. Statie CFR pe linia Iasi-Chisinau. Are 4.597 locuitori (cifra probabila la 1 iulie 1936).

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 2.812.630 lei. 1 fabrica de spirt, 1 fabrica de ulei.

Comert intens de cereale, animale, produse animale , vin si fructe.

Banca Basarabiei

Banca Comertului

3 scoli primare, 2 gradini de copii

1 biserica ortodoxa, 8 sinagogi

Primarie, Pretura, Judecatorie de ocol, Perceptie fiscala, Oficiu PTT, Oficiul telefonic, 2 spitale ( 1 de stat, 1 particular).

Sursa: Romaniainterbelica.memoria.ro

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ