Judeţul Tighina (în perioada interbelică)

0
34

GEOGRAFIE

Asezare. Judetul T. este asezat în marginea de Rasarit a tarii în dreptul unui vechiu vad al Nistrului.

Suprafata. 6.333 km².

Înfatisarea pamântului. Peste judetul T. se întinde marginea S-E a podisului moldovenesc si o parte din N Buceacului. Câteva vai principale cu aflunetii lor laterali au descompus podisul într-o serie de culmi cu spinarea mai strâmta în directia N-V si din ce în ce mai larga catre Nistru unde podisul cade în trepte (terase). De aici, aspectul deluros al acestei parti din judet. Nici una din spinarile acestor dealuri nu ajung la 300 m, dar nici nu coboara sub 200. Marginea de Buceac din cuprinsul acestui judet se mentine si ea în jurul a 200 m, însa e formata, mai ales în partea estica, din suprafete plane foarte întinse, adevarate câmpuri înalte. Vaile sapate, fie în podisul propriu-zis, fie în marginea Buceacului, sunt relativ strâmte, fata de adâncimea lor, au adica caracterul unor defilee pentru ca, desi fundul lor este de obiceiu larg, povârnisurile care le marginesc sunt prelungi (pot depasi chiar 150 m) si destul de repezi.

Vegetatia. Afara de câteva paduri de stejari pastrate pe dealurile înalte din Nord si de lânga Nistru, restul tinutului este un domeniu de stepa cu ierburi înalte (Siccipratum Altiherbossum) în care prodomina paioasele si plantele de origine transnistreana (provincia Sarmatica în nomenclatura botanistilor). Fireste aceasta stepa este azi în cea mai mare parte cultivata.

ISTORIE

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul T. si-a luat numele de la orasul capitala, crescut la umbra unei stravechi cetati, poate, de origine romana, reconstruita de genovezi si de mesterii lui Stefan cel Mare. Asezata la un vechi vad al Nistrului, cetatea a împiedicat deseori invazia hoardelor barbare, venite pentru prada.

Lunga existenta a Tighinei se explica prin asezarea ei la cel mai bun vad al Nistrului, pe un drum stravechi, al legiunii si al negustorilor romani, « drumul mare tataresc » de mai târziu, care lega prin vadul Dunarii de la Isaccea (vechiul Noviodunum) regiunile bizantine de la dreapta Dunarii cu Cafa, colonia genoveza din Crimeea.

Acest drum se încrucisa aici cu drumul fluvial care ducea de la Hotin la Soroca, la Cetatea – Alba si la Mare.

La 1538, Turcii au ocupat cetatea si au înfiintat aici o raia, numita a Benderului ( a Portii), dupa noul nume dat Tighinei. Pasa de aici supraveghea atât pe domnii Moldovei, cât si pe mârzacii tatari din Buceac.

Aici s-a refugiat, dupa crunta-i înfrângere de la Pultava, (1709), Carol XII, eroicul rege al Suediei.

Monumente istorice. Cetatea Tighinei , pe Nistru, de forma pentagonala, înconjurata de un sant de piatra. Are sease porti, zece bastioane si acopere o suprafata de 60 ha.

Biserica din Causani , are forma unei nave bazilicale, sapata în pamânt, cu peretii laterali în linie dreapta, cu bolta în forma unei pivnite în interior, reprezentative pentru scoala de pictura româneasca din epoca Brâncoveanului.

Valul lui Traian. Judetul T este strabatut în tot latul sau de acest val urias de pamânt, începând de lânga satul Ialpugeni pâna la baltine Nistrului.

Înaltimea valului variaza între 3-4 m, cu o latime de 10-15 m ; santul asezat spre miazanoapte are 2-3 m, adâncime. Originea lui, ca si a celorlalte valuri de pe teritoriul dacic -e prespusa romana. Miron Costin spune ca « Traian împarat au sapat acest sant în vecinica pomenire si veaste ».

Manastirea Noului Neamt , (Chitcani) este cea mai bogata dintre manastirile Basarabiei. A fost înaltata în anul 1864, pe mosia daruita de Alexandru cel Bun manastirei Neamtului în 1429 – darie întarita si marita de Stefan cel Mare la 1463 si 1500 ; de Petru Rares la 1546 si de Aron Voda la 1581 – de catre calugarii de la Neamt refugiati aici dupa secularizarea averilor manastiresti.

POPULATIE

Starea populatiei. Judetul T. numara, dupa rezultatele provizorii ale recensamântului general al populatiei din 1930, 307.629 locuitori.

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului T. a fost de 336.371 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 307.629 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 28.742 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 9,3%.

ÎNFATISARE SOCIALA

În comparatie cu toate judetele Basarabiei, judetul acesta – al carui nume curent înainte vreme era Tighine – se bucura de mai multe avantagii din punct de vedere al cailor de comunicatie : gratie cailor ferate, are, prin Chisinau si Basarabeasca, directa legatura cu Moscova, si anume cu Iasi, Bârlad si Galati. Aceste înlesniri le datoreaza vailor Botna si Bâcul, ale caror mici ape formeaza la gurile lor spre Nistru balti ce procura stuf si peste, asa cum în si mai mica masura, se constata si în cursul apei Cogâlnicul.

Acelasi tip de sat, propriu întregii Basarabii, vei întâlni si în Tighina. Dupa cum e firesc, pe alocurea casa se prezinta si cu trasaturi ce nu le întâlnim, de exemplu, în Nordul acestei provincii. Ca si în judetul Cetatea – Alba, si aci vei vedea, alaturi de locuinta propriu-zisa, si celelalte accesorii ale ei, toate în forma de dreptungiu. Rar vei observa pe acoperisul lor, ca element decorativ în miniatura, câte doua capete de cai, de scândura, opus asezate, asa cum acelasi motiv apare sub o alta înfatisare în Muntenia si Oltenia, numai la fântâni. Dupa starea materiala, si acoperisul va fi facut ori din paioase, ori din sindrila sau va fi solzât – ceea ce reiese si din caracterizarea umoristica pe care însusi taranul basarabean o face casei sale într-o uratura de anul nou :

« De cât sa întârziem

Pe la curtile dumneavoastra

Cu var varuite,

Cu sindrila sândrilite,

Mai bine om întârzia

Pe la bordeile noastre învechite,

Si cu boz acoperite ».

Gardurile curtilor de case sunt facute din ceea ce le poate pune la dispozitie mediul geografic : nu apar ca în Orhei si Lapusna, gardurile de nuiele si nici de pietre bagate în pamânt si înalte cât un om – asa cum se vad prin Nordul Basarabiei. Fântânile nu sunt rare ; iar în satele care servesc de popas pentru carute, sau pentru diferite târguri, vei observa fântâni numeroase, una lânga alta – apa nefiind la mari adâncimi ; dar furcile si cumpenele sunt strâmbe, anemice, pot fi un indiciu sigur, chiar pentru un simplu trecator, ca în acest judet lipsesc padurile.

ECONOMIA

Judetul T. este prin excelenta agricol. E renumit prin marele numar de turme de oi si prin dezvoltarea exceptionala a pomiculturii si a culturii albinelor.

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 633.300 ha. Suprafata arabila este de

406.394 ha, adica 64,17% din suprafata judetului si 1,38% din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 2.096 ha, adica 0,52% , iar mica proprietate 404.198 ha, adica 99,48%.

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 379.607 ha astfel repartizate :

Porumbul ocupa 148.854 ha, cu o productie de 406.420 chint. (prod. medie la ha 2,7 chint.), în valoare de 96 mil. lei.

Grâul ocupa 118.458 ha, cu o productie de 237.013 chint. (prod medie la ha 2,0 chint.), în valoare de 94 mil. lei.

Orzul ocupa 96.282 ha, cu o productie de 187.171 chint. (prod. medie la ha 1,9 chint.), în valoare de 46 mil. lei.

Secara ocupa 11.181 ha, cu o productie de 27.108 chint. (prod. medie la ha 2,4 chint.), în valoare de 8 mil. lei.

Ovazul ocupa 4.109 ha, cu o productie de 6.051 chint. (prod. medie la ha 1,5 chint.) , în valoare de 2 mil. lei.

Meiul ocupa 701 ha, hrisca 15 ha si maturile 7 ha.

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 5.544 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 2.555 ha, cu o productie de 4.817 chint. în valoare de 1 mil. lei. Alte fânete cultivate ocupa 2.682 ha, cu o productie de 9.022 chint. în valoare de 1 mil. lei.

Plantele alimentare ocupa 8.727 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 3.776 ha, cu o productie de 27.885 chint. (media la ha 7,4 chint.), în valoare de 3 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 2.006 ha cu o productie de 20.162 chint. ( media la ha 10,1 chint.), în valoare de 3 mil. lei.

Fasolea ocupa 1.219 ha, cu o productie de 2.520 chint. (media la ha 2,1 chint.).

Dovlecii printre porumb dau o productie de 41.327 chint.

Plantele industriale ocupa 7.337 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 3.077 ha, cu o productie de 11.720 chint. (media la ha 3,8 chint.), în valoare de 4 mil. lei. Rapita ocupa 2.800 ha, cu o productie de 4.303 chint. (media la ha 1,5 chint.), în valoare de 2 mil. lei.

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului , ogoarele sterpe ocupa 5.180 ha.

Fânetele naturale ocupa 3.842 ha, cu o productie de 25.741 chint. (prod. medie la ha 6,7 chint.), în valoare de 3 mil. lei.

Pasunile ocupa 64.645 ha.

Padurile ocupa 18.933 ha.

Livezile de pruni ocupa 1.476 cu o productie de 29.667 în valoare de 9 mil. lei.

Vita de vie ocupa 20.194 ha, (din care viile pe rod 16.473 ha), cu o productie de 393.761 hl ( prod. medie la ha 23,9 hl), în valoare de 90 mil. lei.

Cresterea animalelor. În judetul T. se gaseau în anul 1935 :

Cai 60.982, boi 72.572, oi 331.658, capre 2.395, porci 52.343, stupi sistematici 4.869, stupi primitivi 5.138.

Industrie. Alimentara. 64 mori de faina, 1 de crupe, 1 de sare, 21 fabrici de ulei, 1 de spirt, 1 de bere, 1 de otet, 1 de bomboane, 1 de cascaval, 3 de unt si de brânzeturi.

Alte industrii. 1 fabrica de postav, 25 daraci de lâna, 2 fabrici de sapun, 4 curelarii, 2 fabrici de lazi, 2 ateliere de mobile, 6 fabrici de caramida, 6 fabrici de tigla, 3 fabrici de olane si 4 olarii.

Drumuri. Judetul T. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.184 km, 855 m împartita astfel :

Drumuri nationale 246 km, 088 m din care 51 km si 952 m pietruiti si pavati sunt întretinuti de Directiunea Generala a Drumurilor, iar de comunele urbane 1 km 374 m.

Drumuri judetene 571 km 397 m , din care 16 km si 091 m sunt pavati si pietruiti.

Drumuri comunale 367 km 370 m.

Lungimea podurilor este de 1.401,95 m repartizata astfel : poduri nationale 381,60 m, judetene 813,65 m si comunale 206,90 m.

Prin judet trec 4 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

• Bolgrad – Torutino – Causeni.

• Chisinau – Tighina – Cetatea- Alba.

• Chisinau – Comrat – Bolgrad.

• Falciu – Comrat – Torutino.

Cale ferata. Judetul T. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 266 km linii

secundare.

Statii importante : Tighina, Basarabeasca, Abaclia.

Posta, telegraf, telefon. 6 oficii P.T.T. de stat si 1 gara cu serviciul postal la Zloti.

Oficii telefonice la : Tighina, Comrat, Causani, Ceaga, Ceadâr – Lunga, Cimislia, Gura – Galbena, Românesti, Schinoasa, Talmaz, Taraclia.

CULTURA

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 238.599 locuitori, din care 36,5% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 50,3% barbati stiutori de carte si 23% femei stiutoare de carte.

Învatamânt. Populatia scolara a judetului T. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 81.476 loc. (6.964 mediu urban si 75.512 mediu rural).

Scoli secundare.

• În Tighina : 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu mixt, 1 liceu industrial de baieti, 1 gimnaziu industrial de fete, liceu comercial mixt ;

• În Comrat : Liceu de baieti si liceu de fete ;

• În comunele rurale : Gimnaziu mixt în Ceadâr – Lunga, gimnaziu mixt în Cimislia, gimnaziu mixt în Causani.

• Scoala izraelita de meserii « Ort » la Tighina.

Scoli primare 269, din care 240 rurale si 29 urbane (267 scoli de Stat si 2 confesionale), cu un numar total de 42.223 elevi (4.798 mediu urban si 37.425 mediu rural) si cu 713 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Gradini de copii 62, din care 51 rurale si 11 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 3.202 copii (447 mediu urban si 2.755 mediu rural) si cu 62 conducatoare (situatia din 1934).

Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol » are camine culturale în 53 localitati.

Liga culturala activeaza în Basarabeasca, Cecur – Menjir, Chirsova.

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul T. 127 camine culturale si 4 biblioteci, adica un total de 131 organizatii culturale, dintre care 91 au personalitate juridica..

În judet se mai afla : 64 biblioteci, 6 asociatii culturale, 1 societate corala, 4 societati culturale, 3 cinematografe, 1 sala de teatru comunal, 3 societati sportive si 8 societati de vânatoare.

Soc. Culturala « Astra » în Tighina.

RELIGIE

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 89,5% sunt ortodocsi.

Biserici si lacasuri de închinaciune. 96 biserici ortodoxe, 1 mânastire, 3 schituri ortodoxe, 5 biserici romano – catolice, 16 evanghelico – luterane, 4 lipovenesti, 32 case de rugaciune ale crestinilor evanghelisti -baptisti, 35 sinagogi si case de rugaciune evreesti.

Institutii bisericesti. 3 protopopiate ortodoxe.

Judetul T : se afla în eparhia ortodoxa a Arhiepiscopiei Chisinaului (Mitropolia Basarabiei).

ADMINISTRATIE

Organizare administrativa. Capitala judetului T. este orasul Tighina. Judetul are 2 orase (Tighina si Comrat) si 109 sate, împartite astfel:

• Plasa Bulboaca ……………………….. 28 sate

• Plasa Causani…………………….. ….. 37 sate

• Plasa Ceadâr – Lunga ………………… 16 sate

• Plasa Cimislia ………………… …….. 28 sate

Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Tighina cu : o sectiune, 9 magistrati si 1procuror, în circumscriptia Curtii de Apel din Chisinau.

5 judecatorii la Tighina, Comrat, Cainari, Causanii – Noi, Cimislia, cu un total de 11 magistrati.

Organizare sanitara. 7 spitale de stat la Tighina, Causani, Comrat, Bulboaca, Cimislia, Taraclia si Talmaz.

1 spital evreeesc, 1 sanatoriu de tuberculosi (particular) si 1 dispensar comnunal de copii sugaci la Tighina.

12 dispensare de stat si 1 infirmerie în comunele rurale.

Asistenta si prevedere sociala.

Casa Asigurarilor Sociale din Chisinau are oficiu la Tighina si organizatii medicale la Tighina si Causani cu un total de 3 medici.

Filiala Societatii “Crucea Rosie”, Oficiul I.O.V. si 4 aziluri de batrâni si orfelinat catolic la Tighina.

PRINCIPALELE ASEZARI

TIGHINA – capitala judetului
Vezi Monografiile oraselor resedinta.

Comrat – comuna urbana
Situata la 129 km de resedinta judetului, la 99 km de Chisinau si 370 km de Bucuresti. Statia C.F. pe linia Zorleni – Basarabeasca.

Are 13.300 locuitori.

Comert de cereale, animale si produse animale. Industria casnica intens dezvolata. Târg saptamânal Lunea.

Bâlciu anual la 14 Martie.

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 2.393.834 lei.

1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 scoala de meserii, 9 scoli primare, 1 camin cultural, 1 cinematograf.

3 biserici ortodoxe, 1 sinagoga.

Primarie, Judecatorie de Ocol, Perceptie fiscala, Serv. sanitar, Serv. veterinar, Oficiu PTT, Oficiu telefonic, Politie.

Spital comunal, Dispensar.

Sursa: Romaniainterbelica.memoria.ro

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ