Kalman Mizsei vorbeşte cu accent rusesc, nu maghiar

0
39

autor: Anton Dogaru,

Declaraţiile lui Kalman Mizsei, reprezentantul Uniunii Europene pentru R.Moldova, făcute recent la Bucureşti cu privire la relaţiile moldo-române şi starea lucrurilor privind democraţia în Transnistria, au trezit polemici aprinse în mass-media de la Chişinău şi de la Bucureşti. Dacă unii analişti politici îl acuză pe dl Mizsei că şi-a depăşit mandatul făcând recomandări Bucureştiului cum să trateze R. Moldova şi problema cetăţeniei, alţii încearcă să-l apere, declarând că recomandările dlui Mizsei au fost interpretate greşit. În ceea ce ne priveşte, credem că argumentele criticilor dlui Mizsei sunt cu mult mai pertinente decât cele ale susţinătorilor lui. Atât doar ca acei critici care consideră că dl Mizsei vorbeşte „cu accent maghiar” sunt prea indulgenţi faţă de gafa reprezentantului UE la Chişinău. Parafrazând, am putea spune ca dl Mizsei a vorbit la Bucureşti cu un pronunţat „accent rusesc”. Pentru a te convinge de aceasta este destul să analizezi declaraţiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, şi cele ale dlui Kalman Mizsei.

Declaraţiile lui Lavrov

În numerele din 21 şi 28 februarie a. c., „Rossiyskaya Gazeta” a publicat un interviu cu Serghei Lavrov care, între altele, a acuzat România de „trafic de cetăţenie”. „Trebuie să spun în paranteze – citim în interviu – că noi suntem uneori acuzaţi de paşaportizarea Osetiei de Sud şi a Abhaziei şi că aceasta ar reflecta linia noastră de subminare a suveranităţii georgiene. Nimic nu este mai departe de adevăr… Cei care încearcă să ne acuze pe noi pentru acordarea cetăţeniei [ruse], din anumite considerente, nu dau atenţie situaţiei din Moldova unde, conform unor date, are loc dobândirea în masă a cetăţeniei României, ca răspuns la oferirea activă a acesteia de către Bucureşti. Acest lucru se întâmplă într-o ţară limitrofă cu Uniunea Europeană, dar partenerii noştri din UE, dar şi din NATO nu comentează în niciun fel acest proces”.

Într-un articol din „Timpul” din 6-7 martie a.c., am arătat pe larg absurditatea declaraţiilor lui Lavrov (vezi: „Lavrov, Goebbels şi problema cetăţeniei române”) şi nu vom repeta aici toate argumentele noastre. Vom sublinia doar că e o� dovadă de impertinenţă să compari acordarea cetăţeniei române moldovenilor cu acordarea cetăţeniei ruse separatiştilor din Osetia de Sud, Abhazia şi Transnistria:
1) Legislaţia RM admite cetăţenia dublă, pe când cea georgiană – nu;
2) România acordă cetăţenie tuturor cetăţenilor RM, indiferent de locul de trai al acestora, cu condiţia să îndeplinească cerinţele Legii cetăţeniei; Rusia acordă cetăţenie în mod discriminatoriu doar populaţiei din regiunile separatiste. Mai mult, Moscova refuză să acorde cetăţenie georgienilor din districtul Gali din Abhazia. (Vezi „Nujnaja Gazeta”, Suhumi, 27.02.07);
3) Acordând cetăţenie locuitorilor RM, România nu încalcă propria legislaţie şi nici pe cea a RM. Rusia, acordând cetăţenie locuitorilor republicilor separatiste, încalcă chiar Legea Federaţiei Ruse cu privire la cetăţenie (!), care prevede ca solicitantul de cetăţenie să fie rezident al Rusiei de cel puţin cinci ani, să aibă resurse suficiente pentru întreţinere şi să renunţe la cetăţenia precedentă, în cazul în care vine dintr-o ţară cu care Rusia nu are un tratat cu privire la dubla cetăţenie. Abhazii şi osetinii nu îndeplinesc niciuna dintre aceste cerinţe. Rusia nu are nici tratat bilateral cu Georgia cu privire la cetăţenia dublă;
4) Rusia a acordat cetăţenie la circa 85% din populaţia Abhaziei (ITAR-TASS, 19.08.05) şi la circa 95% din populaţia Osetiei de Sud (RIA, 26.06.05), pe când România, din 1991 şi până în prezent, a acordat doar vreo 100 mii cetăţenii, ceea ce constituie doar 2,5% din populaţia RM;
5) În sfârşit, dar nu în ultimul rând, Lavrov „uită” că şi Rusia acordă în mod masiv cetăţenie populaţiei RM – în special, celei din Transnistria. La 5 decembrie 2006, „Nezavisimaia Gazeta” scria că în Transnistria locuiesc „circa 100.000 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse şi tot atâţia stau în aşteptarea ei”…

Declaraţiile lui Mizsei

Declaraţiile lui Mizsei de la Bucureşti cu privire la acordarea cetăţeniei române basarabenilor s-au dorit probabil un răspuns la îndemnul lui Lavrov adresat UE şi NATO ca aceste organizaţii europene să ia atitudine faţă de problema cetăţeniei. Iată ce a declarat Mizsei la 10 iulie la Bucureşti:
„Chişinăul nu ar vrea să vadă că cetăţenii moldoveni cer în masă cetăţenia română pentru a ajunge în UE. Pe de altă parte, Bruxelles-ul se aşteaptă ca România să îşi reformeze legea cetăţeniei într-un fel în care să restrângă bazele de acordare a cetăţeniei. În cadrul Comisiei Europene există o puternică preocupare privind extinderea posibilităţii de obţinere a cetăţeniei asupra unei număr mare de cetăţeni din afara Uniunii Europene” („BASA” GRM1912P, 11 iulie 2007).� Mai mult, reprezentantul UE pentru Moldova a făcut aprecieri critice la adresa politicii externe a României faţă de RM: „România a avut uneori atitudinea de frate mai mare şi mai bogat faţă de RM şi a privit-o uneori dispreţuitor, o atitudine căreia trebuie să îi reziste, pentru a înlătura temerile Chişinăului”. Potrivit lui, din cauza că este „minoritară şi cea mai săracă în Europa”, RM este mai sensibilă la insulte şi are nevoie de multă înţelegere, care adesea lipseşte. „Între vecini este normal să apară diferenţe de opinii, dar ele trebuie rezolvate prin intensificarea dialogului. Moldova este un stat mic şi aşteaptă ca România s-o ajute”, a spus Miszei.

Credem că dacă dl Mizsei ar fi spus că „preocupările” enumerate mai sus sunt ale Chişinăului ofical şi ale Moscovei,� dar nu ale Bruxelles-ului, totul ar fi fost OK. Dar el a atribuit Uniunii Europene nişte „îngrijorări” care de fapt sunt ale Kremlinului şi ale unor minţi bolnave de la Chişinău. Pe Mizsei la fel ca şi pe Voronin sau Lavrov nu-l supără faptul că Rusia şi Ucraina acordă masiv cetăţenie locuitorilor din Moldova şi mai ales celor din Transnistria. Pe el îl supără faptul că România acordă cu „ţârâita” cetăţenie română. Ucraina, numai după revoluţia oranj, a acordat cetăţenia ucraineană unui număr de peste 35 mii de locuitori ai Transnistriei, iar Rusia, după cum am arătat mai sus, încă în decembrie 2006 avea în Transnistria peste 100 mii de cetăţeni.
Dacă i se poate reproşa ceva României, atunci i se poate reproşa doar faptul că procedura de acordare a cetăţeniei este prea complicată, că statul român îşi bate joc de zeci de mii de basarabeni care aşteaptă de ani buni să devină cetăţeni români, cu acte, care să certifice decizia lor de a fi ceea ce sunt, adică români.
Iar acei experţi care susţin că „liberalizarea acordării cetăţeniei române ar fi un act de sabotaj faţă de legislaţia UE” ar trebui să ne răspundă la următoarea întrebare: de ce Germania a acordat şi continuă să acorde cetăţenie germană sutelor de mii de germani din teritoriile ex-URSS, şi nu spune nimeni că Germania sabotează legislaţia UE, iar România este prevenită că, dacă ar acorda cetăţenie basarabenilor, ar face-o? Uneori se creează impresia că antiromânismul este capabil să întunece minţi foarte luminate, altfel nu se poate explica incoerenţa flagrantă în abordarea acestei chestiuni!�

Zidul berlinez şi Prutul

Prutul aminteşte tot mai mult de zidul berlinez. Despre aceasta vorbeşte şi faptul că au apărut primele victime legate de trecerea lui. La 22 iunie a.c., agenţia de presă BASA informa abonaţii ei că „un tânăr din Republica Moldova s-a înecat în râul Prut în timp ce încerca să-l traverseze înot pentru a ajunge ilegal în România… El intenţiona să ajungă ilegal în România, iar apoi să meargă în Occident unde să-şi găsească un loc de muncă”.

Se ştie că Zidul Berlinului a fost construit în 1961, printre altele, pentru a stopa „scurgerea” forţei de muncă din Republica Democrată Germană în Germania de Vest. Conform unor date, construcţia Zidului a dus în mod clar la scăderea emigraţiei din RDG. Dacă în perioada 1949-1962� evadaseră din „raiul” socialist circa 2,5 milioane de germani, apoi în anii 1962-1989 – doar circa 5.000. Astăzi, autorităţile comuniste de la Chişinău vor să construiască un zid berlinez� pe Prut, pentru a nu permite moldovenilor să plece din „raiul comunist”. Cu acest scop, Voronin şi tovarăşii lui de partid nu numai că „pârăsc” Bucureştiul la Bruxelles aşa cum procedau în evul mediu boierii moldoveni care pârau la Poartă pe domnitori, dar atacă România verbal cu orice ocazie acuzând-o de toate relele. Cartea antiromânismului însă, după cum au arătat ultimele alegeri municipale la Chişinău, nu mai poate fi jucată. „Mărul interzis” devine tot mai dorit pentru locuitorii Basarabiei. Nu ne miră că nu înţelege acest lucru Voronin. Ne miră însă că nu înţelege acest lucru un funcţionar care vorbeşte „în numele Bruxelles-ului”. Se ştie că zidul Berlinului a fost demolat de germani nu doar pentru că ei doreau să se unească cu semenii lor, dar şi pentru a avea dreptul de a călători liber în afara cortinei de fier. În opinia noastră, privarea basarabenilor de dreptul lor moral, istoric şi legal de a redobândi cetăţenia română nu va face decât să grăbească, şi în acest caz, căderea cortinei de fier şi Unirea RM cu România.

Adresăm domnului Mizsei o întrebare ipotetică la care sperăm că domnia sa are, totuşi, un răspuns. Cum va proceda UE, dacă, de exemplu, la 1 Decembrie 2007, cele câteva sute de mii de solicitanţi ai cetăţeniei române se vor aduna la Leuşeni şi, la fel cum au făcut germanii în cazul Zidului Berlinez la 9 noiembrie 1989, vor trece în forţă Prutul? Va cere oare UE României să tragă în români?

http://www.jurnal.md/article/3733/

NICIUN COMENTARIU

  1. E chear dezgustator acest Kalman Mizsei, ar fi bine d estiut niste date de contact ale lui, e-mail sau ceva de acest tip… sa-i spunem si noi opiniile noastre…. interesant cit de surprins va fi…

LĂSAȚI UN MESAJ