La Răzeni au fost omagiaţi Ion Inculeţ şi Ion Pelivan

0
113

Basarabia
4 aprilie 2008. La Răzeni, în Basarabia, a avut loc o amplă manifestare închinată răzănenilor Ion Inculeţ şi Ion Pelivan, patriarhi ai Actului Unirii de la 27 martie 1918. La manifestare au participat peste 400 de tineri şi maturi din comuna Răzeni.

Manifestarea a fost organizată de către primăria Răzeni sub forma unui amplu simpozion la care au mai participat Alexandru Moşanu, membru al Academiei Române, ex-preşedinte al Parlamentului RM, Nicolae Dabija, membru al Academiei Române, preşedinte al Forului Democrat al Românilor din Basarabia, Gheorghe Paladi, profesor USM, preşedinte al Asociaţiei Istoricilor, Andrei Vartic, scriitor şi publicist, prin vice-preşedinte al Forului Democrat al Românilor din Basarabia, Ion Negrei, redactor-şef al revistei „Cugetul”, vice-preşedinte al Asociaţiei Istoricilor, Constantin Mardare, scriitor şi publicist, autorul monografiei „Răzeni”, Mihai Silistraru, preşedintele raionului Ialoveni, conducerea primăriei şi liceului teoretic din Răzeni, rude ale lui Ion Inculeţ şi Ion Pelivan.
Ion Negrei, Mihai Pelivan (nepot al lui Ion Pelivan), Gheorghe Palade

Născuţi ambii la început de aprilie la Răzeni, veche aşezare răzăşească (Ion Pelivan la 1 aprilie 1876, iar Ion Inculeţ la 5 aprilie 1884), cei doi mari răzăşeni au avut un rol uriaş în realizarea Actului Unirii de la 27 martie 1918. Ei au reuşit să unească întreaga societate basarabeană în jurul ideii reunirii cu România, să propună şi să aleagă democratic Sfatul Ţării, care a şi votat, sub preşidenţia lui Ion Inculeţ reunirea pentru totdeauna a Basarabiei cu România.
Fotografie a prezidiului simpozionului organizat la Răzeni. Ediţie a ziarului „Literatura si arta” din 3 aprile 2008, in care s-au publicat fotografii ale membrilor Sfatului Tarii, Actul Unirii, Declaratia Adunarii Solemne inchinate celor 90 de ani de la votarea Actului Unirii, discursurile de la Adunare si alte multe fotografii istorice.

Ambii cavaleri ai Unirii au ajutat mai apoi comuna lor natală să purceadă pe calea modernizării. La Răzeni s-a instalat un puternic generator de curent electric, s-a deschis o cameră Agricolă şi un gimnaziu, un frumos cămin cultural în stil brâncovenesc, un imobil pentru primărie, poştă şi biblioteca comunală. Practic toate aceste instituţii au fost destruse de comunişti după 1944, azi rămânând dor Caminul Cultural, edificiu actualmente renovat de catre primaria Razeni.
Căminul Cultural din Răzeni, construit din iniţiativa lui Ion Inculeţ

Vorbitorii au arătat meritele lui Ion Inculeţ şi Ion Pelivan, dar şi actiunile pe care urmeaza sa le intreprindem, cum ar fi monografiile fundamentale ale celor doi înaintaşi, sfârşitul tragic al vieţii lor, importanţa faptei lor pentru generaţiile viitoare. S-a accentuat necesitatea denumirii liceului din localitate, a Căminului Cultural şi bibliotecii cu numele celor doi mari înaintşi, inclusiv cu cel al Elenei Alistar, deputat în Sfatul Ţării care a activat mulţi ani în Răzeni ca profesoare. Cei prezenţi la manifestare au aplaudat îndelung discursurile celor care au vorbit despre Ion Inculeţi şi Ion Pelivan. Încă un sat de buni români a scăpat de robia comunistă la 4 aprilie 2008.

http://www.voceabasarabiei.com/

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ