La stingerea pământească a lui Colea Răutu

0
16

Colea Rautu
Basarabeanul Colea Răutu a fost unul din cei mai mari actori pe care i-a avut România în secolul XX. Cel care şi-a petrecut 74 de ani pe scena românească s-a născut la Limbenii-Noi, lângă Bălţi la 28 noiembrie 1912. Marţi seara, când s-a stins la un spital din Bucureşti, trecuse de 95 de ani.
A absolvit liceul „Regele Ferdinand” din Chişinău, apoi Academia de artă dramatică din Bucureşti. A lucrat un timp la vestitul teatru al lui Constantin Tănase, unde a interpretat „Ţi-a ieşit coşaru-n drum”, şlagărul care l-a făcut vestit în toată România.
Invitat de Sică Alexandrescu a jucat roluri memorabile la Teatrul Naţional din Bucureşti, apoi la Nottara şi Giuleşti. S-a produs în nenumărate emisiuni la radio şi televiziune, a interpretat roluri în peste 70 de filme, fiind de neuitat cele din „Moara cu noroc”, „Mihai Viteazul”, „Fraţii Jderi”, „Nemuritorii”, „Cel mai iubit dintre pământeni” şi altele. Nichita Stănescu l-a numit „actorul de geniu”. Sergiu Nicolaescu a afirmat că pierderea lui Colea Răutu este, după cea a lui Amza Pellea, „cea mai dură“ pe care a suferit-o teatrul şi filmul românesc. Oana Pelea, fiica lui Amza Pelea a spus despre Colea Răutu: „Un munte de talent şi de discreţie! Un caracter desăvârşit şi un mare Domn! O lecţie de cum se poate trece drept şi curat pe acest pământ – acesta a fost Colea Răutu!”. În anii ocupaţiei sovietice actorii şi regizorii Basarabiei au învăţat arta teatrului românesc privind filmele în care juca Colea Răutu. A fost un etalon basarabean al universalităţii teatrului românesc. Când a împlinit 95 de ani „Literatura şi Arta” a publicat un amplu articol despre viaţa şi activitatea lui. Va fi înmormântat vineri, 16 mai, la cimitirul Bellu din Bucureşti. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Ion Ungureanu, Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Andrei Vartic, Ninela Caranfil, Petru Hadârcă, Nicolae Cazacu

http://www.voceabasarabiei.com/html/generatie.html

NICIUN COMENTARIU

  1. Osoianu Iurie
    25 noiembrie 2010 la 11:55
    Scrisoarea a VI

    …Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii *
    Toţi gebiştii, toţi bandiţii, comuniştii şi toţi hoţii
    Toţi acei numiţi “patricii” şi toţi lacomi de avere
    Toţi dorind să sugă singe prin seringile puterii
    Căci e clar, ca bună ziua, nu avem de mult elită
    Avem doar nomenclatură, într-o ţară ostenită
    Avem doar fluid ce curge, din partide în partide
    Masa asta nesătulă, plaga asta ce ne frige
    Pre-a făcuta-ţi neamul nostru de ruşine şi ocară …**
    Jumătate din Moldova a fugit de Voi din ţară
    Au rămas doară bătrînii si copiii ostatici
    Tineretul care tace sugrumat de poliţişti.
    Prea furata-ţi fără frică, fără grijă de nimic
    Aţi lăsat în urma Voastră peisaj cosmic, pustiit
    Şi acum aveţi nevoie iar, ca glasul să V-il dăm
    Să venim încet ca boii, tot pe Voi să Vă votăm?!
    Toată astă lupăraie care părul îşi schimbă des
    Iar se vrea instaurată în fotolii moi de şefi !…
    Toţi mancurţii, rusofonii, trădătorii şi mişeii
    Se visează peste noapte c-au ajuns la cîrma Ţării
    Voi acei hapsîni şi lacomi mai puneţi la îndoială
    Că odată şi odată Vă vom cere socoteală
    Că odată şi odată cineva o să Vă-ntrebe
    Că de unde-aveţi palate şi oficii şi hotele?
    Şi de unde-aveţi canale, radiouri şi ziare
    Pe cînd gloata- nu privelişti, nici de pîine astăzi n-are
    Voi ce inventaţi dosare şi le-nchideţi pentru bani
    Ce luaţi ultima suflare ca impozit din ţăran.
    Au, de ce în ţara Voastră sunt chiar şi miliardari
    Pe cînd Ţara mea produce doar sudoare de ţăran
    De ce-i încă sărăcie pîn-la sapa cea de lemn
    Pe pămîntul ce-i asemeni cu grădina din Edem
    Voi care aţi scos din Ţară avioane şi ţigări
    Voi ce de-aţi putea aţi vinde chiar şi stelele din cer
    Oare chiar Voi nu-nţelegeţi, şi chiar nu Vă este teamă
    Că va naşte Ţara asta un nou Ţepeş- Lăpuşneanu
    Oare nu Vă este teamă de a gloatelor furie
    Ce o ţineţi priponită cu-n lanţ dur de sărăcie
    Oare în trufia Voastră ne aveţi pe toţi de proşti
    Credeţi că furia gloatei e ceva delicios?

    Şi mai am o întrebare către cei din Alianţă
    Cum de-aţi omorît în oameni chiar şi visul la speranţă
    Şi de ce Voronin asăzi nu se află-n puşcărie…
    -Corb la corb nu scoate ochii- doar se-mpart din ciugulire
    Unde-s legile lustrării, unde-i deprivatizarea ?!
    Aţi promis cu-n an în urmă… Vă dăm marea, Vă dăm sarea
    Unde-s cele miliarde ce-au fost supte din popor,
    Sau V-aţi înfruptat din ele, undeva într-un ofşor ?!
    De ce moldovanul simplu jupuit şi pustiit
    Nu mai are ce să vîndă, decît propriul rinichi ?
    De ce gaşca comunista are vile şi păduri
    Pe cînd noi în ţara Voastră nu avem nici păr la fund ?
    De ce unele din posturi s-au vîndut cu milioane,
    Şi de ce judecătorii duc procesele cu anii ?
    Şi de ce nu-s investiţii, unde-s locuri noi de muncă,
    Şi de ce de Voi- bandiţii, noi fugim tocmai în tundră?
    De ce mafia conduce prin canale nevăzute
    Cu atîtea ministere, cu atîtea instituţii !?
    De ce nu aveţi curajul, să ne-o spuneţi drept în faţă ?!
    Cine-s ăştea… mafioţii, ce post ţin, şi ce reglează ?!…
    Dacă conturi, asta-i una, dacă statul, asta-i alta,
    Vrem să ştim- avem speranţă, sau lăsăm la naiba, baltă ?!
    Tot ce ne-au creat strămoşii, tot ce singuri am muncit
    Şi fugim în larga lume, doar cu ştreangul prins de gît.
    Şi de ce democraţia, pentru noi e vorbă goală
    Pentru Voi lingou de aur şi izvor de căptuială ?
    Şi de ce plătim prin vamă, pentru orice răsuflare,
    Şi de ce-s pete pe soare, ziua în amiaza mare ?!
    De ce vetrele străbune, zac în neagră pustiire,
    De ce voi aveţi palate, noi nici loc în cimitire ?!
    Şi de ce Moldova Voastră e cea mai săracă-n lume ?!
    Oare cine-i vinovatul, oare dinsul n-are nume ?!!!
    Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne, ca punând mâna pe ei, ***
    Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
    Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
    Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

    *, **, *** – Scrisoarea III M. Eminescu

    21 noiembrie 2010 Chisinau

    Iurie Osoianu

LĂSAȚI UN MESAJ