Laşcu Vasile

0
3

Poet, dramaturg, publicist, critic de teatru, Vasile Laşcu (numele la naştere Vasili Laşcov) s-a născut la 1 ianuarie 1861, la Chişinău, într-o familie de preoţi. Şi-a făcut studiile la Şcoală Duhovnicească şi la Seminarul Teologic din Chişinău), apoi la Şcoala de iuncheri din Odessa. Debutează în literatură, în 1878, cu piesa romantică în versuri Naufragiu pe chei. Între anii 1878-1888 scrie poezii, editate într-o culegere care apare la Odessa, în 1888. Acestea vor fi incluse şi în culegerea de Opere, publicată la Sankt-Petersburg, în 1891. Acest volum, cu care se încheie prima perioadă din activitatea de creaţie a tânărului Vasile Laşcu, cuprinde şi câteva scrieri cu caracter filosofic. Cea de a doua perioadă este consacrată dramaturgiei. În revista moscovită „Biblioteca teatrală” („Teatralnaia biblioteka”) apar piesele Foaia agronomică (1893), Struldbrugii (1894), Lebăda neagră (1895), Teoria (1896), Maimuţe literare (1897), Cu ocazia unei întâmplări ocazionale (1898). În această perioadă, Vasile Laşcu, pe lângă dramaturgie, face şi publicistică, publică recenzii teatrale în ziarele locale („Bessarabeţ”, „Bessarabskaia jizni”), dar şi în reviste din Sankt-Petersburg şi Moscova („Vestnik Evropy”, „Istoriceskii vestnik”, „Drug detei”, „Teatr i jizni”, „Mir iskusstva” ş.a.). În 1916, Vasile Laşcu semnează în paginile ziarului „Bessarabskaia jizni” un ciclu de articole sub genericul Teatrul chişinăuian în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Scriitorul şi publicistul a întâmpinat cu entuziasm revoluţia rusă din februarie 1917, dar a respins categoric lovitura bolşevică de stat din octombrie acelaşi an. În 1917, Vasile Laşcu a avut un rol important în concentrarea forţelor presei liberale basarabene în susţinerea mişcării naţionale, care a contribuit la formarea Sfatului Ţării şi proclamării independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti.

Ales deputat în Sfatul Ţării, iar după Unire, în august 1918 conduce Directoratul de Control din Basarabia. La alegerile pentru noua Constituantă a României întregite, din 1919 este ales senator din partea sindicatului jurnaliştilor basarabeni, avansând până la funcţia de vicepreşedinte al Senatului. Ultima lucrare publicată este un volum de traduceri în limba rusă – Antologia poeziei româneşti (1928), prefaţată de Ştefan Ciobanu. Moare la Chişinău la 1 iulie 1932.

Sursa: Chisinaul.blogspot.com
Imagine: Jurnal de Chişinău

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ