RSS Feed

Limba moldoveneasca intre politica si lingvistica

0

octombrie 26, 2007 by Românism

S-a reaprins discutia in jurul „limbii moldovenesti”, sintagma care a intrat in acordurile dintre Comisia Europeana si Republica Moldova cu privire la readmisie si facilitarea emiterii vizelor.

Acordurile au oferit ocazia unei campanii virulente impotriva Ministerului Afacerilor Externe, desi, in situatia data, MAE nu era presupus a-si da vreo semnatura. Sub presiunea mediatica, Adrian Cioroianu a declarat ca Romania nu va ratifica nici un document semnat intre Republica Moldova si Uniunea Europeana in care se face referire la „limba moldoveneasca”.
Ce este de inteles cu privire la aceasta furtuna de toamna? Pentru a evalua miza scandalului sunt de retinut cateva lucruri, in fond elementare. Unul de natura lingvistica. Numita „limba moldoveneasca” este de fapt limba romana. Evidenta lingvistica a fost recunoscuta de insasi Academia de stiinte a Republicii Moldova intr-o declaratie oficiala din 1994.
Al doilea principiu, de data aceasta de drept international, spune ca determinarea – si, deci, denumirea – limbii oficiale a statului este un atribut suveran. Se face prin constitutie si, ca urmare, tine de competenta forului suprem. Or, constitutia adoptata de Parlamentul de la Chisinau la 29 iulie 1994 prevede la art. 13 ca „limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasca”. E oare firesc ca Parlamentul sa numeasca limba romana, vorbita oficial in Moldova, drept limba moldoveneasca? Nu e firesc. Stim ca idiosincrasia fata de adjectivul „roman” a fost instrumentata inca din 1812, dupa ocuparea Basarabiei de catre Rusia, si ca astazi reprezinta o miza a fortelor rusofile. Dar ce e de facut, rational, in aceasta situatie? Caci, la fel de adevarat, in spiritul dreptului si al relatiilor internationale nici un stat, altul decat Republica Moldova, nu este indriduit sa se pronunte asupra denumirii limbii ei oficiale. Academiile au tot dreptul sa mentioneze greseala, la fel ganditorii independenti, astfel isi implinesc rostul lor. In schimb, aceleasi manifestari din partea statelor sunt considerate nepotrivite, inamicale si sunt privite cu multa reticenta in lumea diplomatica.
Cand ministrul Adrian Cioroianu vorbeste despre cererea facuta diplomatilor romani, de a discuta cu Comisia Europeana si Parlamentul European pentru a-i convinge de inexistenta limbii moldovenesti, pare ca nu stie in ce situatie intra. Ce isi inchipuie ca va obtine? Chiar si autoritatile de la Chisinau sunt obligate, avand in vedere reglementarea constitutionala, sa se refere in documentele semnate impreuna cu Bruxelles-ul la limba moldoveneasca. Altfel, cum spune si art. 7 al Constitutiei moldovene, acordurile contravenind prevederilor ei nu vor avea putere juridica.
Atitudinea partii romane nu are cum sa schimbe formularile documentelor, nici regulile diplomatiei din Bruxelles. Singurul rezultat va fi crearea de obstacole in relatiile dintre Moldova si UE – intra in puterea statului roman – si o noua escaladare a tensiunii cu Chisinaul. Contenciosul va afecta interesele romanilor de dincolo de Prut si va mai cobori – daca o fi inca loc – influenta Bucurestiului in tara vecina. Castigatorul? Tot Rusia, satisfacuta ca se da peste nas discursului pro-european din Moldova. Pentru a percepe natura catastrofala a consecintelor noii cruciade pe care MAE a anuntat-o cu privire la limba moldoveneasca nu e nevoie, cum spuneam, decat de cateva notiuni elementare de drept international si de logica cea mai simpla.

Sursa: Ziua


0 comments »

  1. Florin spune:

    Poate fi utilizata sintagma „limba de stat”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Caută

Comentarii Recente

ChatVorbește instant cu noi !+