Marx, Engels și Lenin despre Basarabia

3
244

(…) Se stie si este unanim ca limba româna are 5 graiuri, numite subdialecte, si anume: moldovenesc, muntenesc, crisean, maramuresean si banatean, fiecare dintre ele caracterizandu-se prin anumite trasaturi specifice. Din aceste graiuri este constituita limba româna, unica pentru toata suflarea româneasca.

Si asa cum presedintele Voronin este autorul Conceptiei politicii nationale a RM in care, in special, se prevede «neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de ignorare a etnonimului «moldovean» si glotonimului «limba moldoveneasca» » («Moldova suverana», 25.XII.2003), sa incercam, sa vedem, continuand lista inserata in «Literatura si Arta» din 1 ianuarie 2004 (nr.1 (3045)) de ziaristul Ion Sofronie, cine se mai face vinovat de «demoldovenizare».

1. Karl Marx: «Administratia ruseasca din toate judetele Basarabiei a ordonat sa fie arse orasele si satele in momentul apropierii inamicului. Acest ordin este cu atat mai ridicol, cu cat, dupa cum rusii inteleg prea bine, românii basarabeni nu vor regreta plecarea lor mai mult decat românii din Valahia si Moldova…» (opere, ed. II, vol. 10, Moscova, 1958, p.495). «Taranul român din basarabia nutreste pentru «muscal» numai ura» (K. Marx: Insemnari despre români, Bucuresti, 1964, p.167).

2. Friedrich Engels: «Finlanda este finlandeza si suedeza, Basarabia – româneasca, iar Polonia Congresului – poloneza (…). Aici nici nu poate fi vorba de unirea unor neamuri inrudite, care poarta numele de rus, aici avem de a face pur si simplu cu o cucerire prin forta a unor teritorii straine, pur si simplu cu un jaf». (Opere, ed. v.22, Moscova, 1962, p.30-31).

3. F.A. Bronchaus, J.A. Efron: «Grupul romanic este reprezentat de români (cca. 9.000.000) in Gubernia Basarabia (judetele Balti, Soroca, Chisinau, Orhei) si in judetele nistrene (Herson); aceasta populatie isi apara cu insistenta limba si chiar a românizat o parte din populatia ucraineana» (Dictionar enciclopedic, Sankt Petersburg, 1899).

4. L.S. Berg: «Moldovenii sunt românii care populeaza Moldova, Basarabia si o parte din guberniile Podolia si Herson; acestia populeaza in proportie nu prea mare si gubernia Ekaterinoslav» (Basarabia. Tara, populatia, economia. Petersburg, 1918).

5. N. Durnovo: «… toate scolile organizate in Basarabia au scopul de a transforma românii basarabeni in velicorosi, ceea ce nu reuseste…» (Peterburgskie vedomosti, 27 mai (9 iunie) 1912).

6. V. I. Lenin: «Basarabia este pamant românesc» (V. I. Lenin, lucrarea «dreptul natiilor la autodeterminare»).

7. Alexei Mateevici: «Mai inainte de toate sa stiti ca (…) fara unire nu vom putea dobandi nimic. Deci sa avem un gand, o inima, un ideal! Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate inflori numai daca se intemeiaza pe idei drepte. Cu mahinre am vazut astazi ca intre d-voastra nu toti sunt uniti asupra ideei drepte. Unii se socot moldoveni, altii – cei mai putini – români. Ei bine, daca ati luat asupra d-voastra sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie sa dati poporului idei adevarate, caci altfel intreg invatamantul e fara rost. Da, suntem moldoveni, fii ai Vechii Moldove, insa facem parte din marele trup al românismului, asezat prin Romania, Bucovina si Transilvania (Aplauze). Fratii nostri din Bucovina, Transilvania si Macedonia nu se numesc dupa locurile unde traiesc, ci-si spun români. Asa trebuie sa facem si noi (Aplauze). Asta nu inseamna separatism, caci si cei din Transilvania, si cei din Bucovina, si cei din America se numesc tot români. Al treilea sfat pe care vi-l dau este: sa stati cu mare putere la straja intereselor nationale. Sa traim bine si cu strainii, dar sa nu tradam interesele noastre, caci altfel vom cadea pentru totdeauna…

… N-avem doua limbi si doua literaturi, ci numai una, aceeasi cu cea de peste Prut. Aceasta se stie din capul locului, ca sa nu mai vorbim degeaba. » (Din cuvantarea rostita la primul Congres al invatatorilor moldoveni din Basarabia, care a avut loc la 25-28 mai 1917).

8. Ruben Budagov: «Numai pentru faptul ca I.V. Stalin aminteste «limba moldoveneasca» a aparut problema limbii moldovenesti de sine statatoare, desi majoritatea lingvistilor considera pana acum ca românii si moldovenii vorbesc aceeasi limba» (Voprosi iazakoznania, 1957, Nr.2, p. 154).

9. Rajmund Piotrowski: «… termenul de «limba moldoveneasca» are o istorie mai veche pe teritoriul Basarabiei. Acest termen a fost un instrument al politicii imperiale tariste, iar apoi al politicii imperiale staliniste-bolsevice. Menirea acestui instrument era de a izola Basarabia, iar mai tarziu – Republica Moldova de la arealul românesc» (Literatura si Arta, 31.08.1995).

10. Nicolae Corlateanu: «Se impune a intelege cu totii, o data si pentru totdeauna, ca incercarile intreprinse in perioada sovietica de a crea o noua limba literara romanica pe teritoriul fostei RSSM, diferita de cea româna, n-a dat si, de fapt, nu puteau da nicicand rezultatele scontate. Dimpotriva, au dat nastere la discutii infructuoase, pentru ca in nici un chip nu se poate ascunde adevarul confirmat istoriceste prin unitatea de limba, literatura, creatii artistice. O data si odata trebuie sa ajungem cu totii la intelegerea ca limba noastra literara trebuie numita cu numele sau adevarat – româna. Acest lucru nu afecteaza in nici un fel nici ambitiile, nici orgoliul cuiva, cu atat mai mult independenta si suveranitatea statala a Republicii Moldova» (Limba Romana, nr. 4 (22), 1995, p.10-19).

11. Eugen Coseriu: «A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, e o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocind etno-cultural».

12. Silviu Berejan: «limba exemplara nu poate fi numita moldoveneasca, pentru ca limba literara, «moldoveneasca», nu exista. Exista numai vorbire dialectala moldoveneasca» (Literatura si Arta, 24.08.1985).

13. Ion Constantin Ciobanu: «(…) de cata intelepciune au dat dovada stramosii nostri ca au numit aceasta limba cu un cuvant neutru. Limba română! Doamne fereste daca aceasta limba s-ar fi nascut din uzurpare si s-ar fi numit dupa vreo regiune oarecare munteneasca, olteneasca, ardleneasca, banateana, bucovineana, moldoveneasca etc.! Atunci, s-ar fi vazut cum joaca dracul intr-un picior! Sintagma «limba româna» e unificatoare. Ea nu inalta, nu coboara, nu subapreciza pe nimeni, ea creeaza la toti condtii egale! Si taie o data si pentru totdeauna apa de la moara ratacitilor» (Moldova literara, 18.VI.1995)

14. Declaratia Adunarii Generale anuale a Academiei de Stiinte a Republicii Moldova: «Adunarea Generala anuala a Academiei de Stiinte a Republicii Moldova confirma opinia stiintifica argumentata a specialistilor filologi din republica si de peste hotarele ei aprobata prin Hotararea prezidiului ASM din 9.IX.1994, potrivit careia denumirea corecta a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este limba româna. 29 februarie 1996».

Aducem in continuare atat punctul de vedere al cronicarilor moldoveni, cat si al savantului-enciclopedist, mebru al Academiei din Berlin, Dimitrie Cantemir.

1. Grigore Ureche: «Românii cati se afla locuitori in Tara Ungureasca si la Ardeal, si la Maramorasu de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag…».

As vrea sa atentionez aici privirea si cugetul «carturarului» cu trei facultati (si diplome, fireste) V. Stepaniuc… Se zice ca e doctor in nu stim care stiinta. Mai degraba as zice ca e doctor in prostie… Tovarasul flutura, in timpul unui interviu acordat reporterului de la PRO TV Chisinau, volumul «Letopisetul Tarii Moldovei», afirmand ca noi, «moldovenii», avem «niste specific»… Nici cu trei facultati, ignorantul, nu este in stare sa citeasca un letopiset…

2. Miron Costin: «Ca si noi, si muntenii se numesc români… Rumân este un nume schimbat in cugetarea anilor de la român…» (Cronica polona: Despre limba moldoveneasca sau rumaneasca). La 1675 Miron Costin nu facea nici o diferenta, considerand limba moldoveneasca identica cu cea româneasca, ea fiind una a intregii suflari românesti.

3. Dimitrie Cantemir: «Inainte de toate, chiar daca acest (neam) a fost impartit in trei tinuturi de capetenie, totusi toti se cheama cu acelasi nume de români, dispretuind adica dand de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de catre popoarele barbare. Caci românii care traiesc si astazi in Transilvania, deasupra fluviului Olt, in tinutul numit Maramures, nu-si dau numele de valahi, ci de români (martori imi sunt toti locuitorii tuturor natiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate ii numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, ii numim munteni – caci au luat in stapanire mai multe locuri muntoase) isi dau si ei la fel numele de romani, iar tarii lor de Tara Româneasca, adica in latineste: Terra Romana.

Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacica, nici moldoveneasca, ci româneasca, astfel ca, daca vrem sa-l intrebam pe un strain de stie limba noastra, nu-l intrebam: «Scis moldavice?», ci «Stii româneste?», adica (in latineste): «Scis Romanice»? Iar daca aceste neamuri n-ar fi la obarsia lor romani, cum, ma rog, ar fi putut sa-si ia, prin minciuna, si numele, si limba romanilor?…»

In «Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor»: «neamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor… toti cu un nume de obste români se cheama». Afirmatiile acestea nu lasa nici o umbra de indoiala ca moldoveanul Dimitrie Cantemir se considera român.

Cunoscand aceste si multe alte argumente doveditoare ca noi, bastinasii dintre Prut si Nistru, suntem romani, ca avem o limba romana, o istorie romana, si auzindu-i pe acesti necarturari, ignoranti, farisei si tradatori de neam: Voronin, Tarlev, Stati, Beniuc, Stepaniuc, Ostapciuc, Duracov si multi alii, iti vine sa transformi argumentele intr-o ghioaga de-ale ostasilor lui Stefan cel Mare si sa-i otanjesti cate pe unul, pana cand va iesi din ei prostia, fareseismul, slugarnicia fata de seniorii lor de la Kremlin si va intra in loc dragostea de neamul din care fac parte, de limba, drgostea de istoria noastra straveche si plina de fapte de glorie… Prostia omeneasca o poti inlatura prin cuvantul intelept. Ignoranta, ambitia, minciuna, slugarnicia nu le poti lichida decat aruncandu-le peste bordul istoriei…

Lista persoanelor vinovate de «necontenitele tentative de demoldovenizare» ar putea fi continuata. Parlamentul de la Chisinau, fara a intui cel putin cat de mare e prostia si ignoranta pe care o afiseaza in fata lumii, le-a declarat, prin legea nr. 546 din 19 decembrie 2003 privind aprobarea Conceptiei nationale, razboi cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, savantului-enciclopedist Dimitrie Cantemir, savantilor de renume mondial Eugen Coseriu, Nicolae Corlateanu, Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, Ruben Budagov, Rajmund Piotrowski, cantaretului limbii materne Alexei Mateevici, regretatului scriitor Ion C. Ciobanu, savantilor rusi L.S. Berg, N. Durnovo, F.A. Bronchaus, I.A. Ffron; Valeriu Rusu (Franta), Klaus Heitman (Germania), Alf Lombard (Suedia); teoreticienilor comunsimului stiintific Karl Marx, Friedrich Engels, V.I. Lenin… Lege promulgata imediat de seful statului, in felul acesta atenuandu-si un pic greseala comisa in fata seniorului sau Vladimir Putin, prin nesemnarea Memorandumului rus de federalizare a Republicii Moldova, adica de oficializare a colonizarii statului nostru de catre Imperiul barbar de la rasarit…

Impotriva acestui memorandum, dar si a Conceptiei politicii nationale s-au pronuntat cele mai de seama personalitati ale statului nostru, principalele institutii stiintifice ale statului nostru, peste 40 de organizatii nonguvernamentale. Conducerea actuala a Republicii Moldova a comis din nou o greseala fundamentala, sfidand in mod constient adevarul stiintific si istoric, referitor la populatia majoritara si titulara si aproband un document antinational, antiromanesc, un document ce se afla «in contradicte flagranta si insurmontabila cu realitatile istorice, lingvistice, demografice si politice constituite in Republica Moldova si releva mai degraba dorinta comunistilor de a imprima statului alti vectori de dezvoltare. In acest sens, documentul are un caracter profund antieuropean si prefigureaza plasarea Republicii Moldova pe coordonatele geopolitice rusesti».

Autor: Vlad Zbârciog / Ceasul al doisprezecelea (eseuri publicate), ed. Pontos, Chisinau, 2008

3 COMENTARII

  1. Serioase argumente științifice (mă refer la sursele 1-8), dar nu prea am auzit de ele la lecțiile de comunismul științific, materialismul istoric și dialectic, istoria partidului, făcând studiile la USM. Dealtfel, sumar toate aceste obiecte prostești ne-au răpit cel puțin 25% din timpul de studiu, iar mulți foști studenți au suferit, unii fiind eliminați de la facultate (facultăți – aceste obiecte erau obligatorii pentru toate).Concluzie: Ceia ce nu convenea, nuci nu se pomenea.

LĂSAȚI UN MESAJ