Măşti europene pentru agenţii Kremlinului

0
7

ue sua help us republica moldova
În vremurile moderne războaiele nu se mai duc cu puşti şi tancuri; deseori ele se pierd ori se câştigă la televizor, în ziare sau în cancelariile marilor puteri. Ţinta unei astfel de campanii este şi R. Moldova, şi se întâmplă nu de ieri de azi, ci ori de câte ori forţele care vor să-i oprească destinul democratic şi european au nevoie să intervină pentru a schimba cursul evenimentelor.

Mesaje propagandistice de la pretinşi analişti

Pentru a fi credibile, mesajele în favoarea regimului Voronin sau cele de susţinere a politicii Rusiei în regiune sunt emise de personaje aparent credibile – politicieni, diplomaţi, analişti din Occident. Ca un făcut, însă, tezele acestora sunt identice cu cele ale lui Voronin şi, uneori, ale Rusiei. Astfel, expertul german Alexander Rahr de la German Council on Foreign Relations (Consiliul German pentru Afaceri Externe) susţinea planul Kozak – adică, politica lui Putin de a transnistriza întreaga RM. Tot Rahr îi îndemna pe europeni să renunţe la proiectul conductei de gaze şi să sprijine, în schimb, proiectul rusesc South Stream, pentru că aşa ar vrea Barack Obama.

În campania electorală din primăvară, politologul Vladimir Socor de la Fundaţia americană „Jamestown Foundation” declara pentru „Flux” că, după alegeri, este necesară o guvernare stabilă PCRM-PPCD, făcând propagandă pe faţă pentru comunişti. Tot Socor afirma „angajamentul european al lui Voronin”, contrazicându-l astfel până şi pe fostul preşedinte moldovean, care spusese el însuşi că RM s-a reorientat spre Est şi a înlocuit în discursul oficial sintagma „integrarea europeană” cu „modernizarea europeană a republicii”, adică, o vorbă goală. Dar Socor e mai catolic decât Papa…

În ziua scrutinului, rapoartele OSCE, al Consiliului Europei şi al Parlamentului European au girat fraudele comise la alegeri de regimul Voronin. Iar comuniştii s-au folosit de aceste rapoarte pentru a pune pumnul în gura opoziţiei liberale, care contesta corectitudinea alegerilor. Ulterior, Parlamentul European (PE) a denunţat printr-o rezoluţie fraudele şi violenţele, spre furia reprezentanţilor OSCE. Europarlamentarul român Marian Jean Marinescu, şef al comisiei PE de monitorizare a alegerilor din 29 iulie, a declarat într-un interviu că reprezentanţii OSCE au făcut mari presiuni asupra sa pentru a face un raport favorabil despre procesul electoral.

Lustruirea regimului Voronin

Odată cu declanşarea violenţelor, la 7 aprilie, preocuparea propagandiştilor a fost să minimalizeze cruzimea opresiunii, să arate seriozitatea de care a dat dovadă regimul Voronin, să dovedească faptul că liberalii sunt de vină pentru incidente şi să denunţe imaginara intervenţie a României.

Marianne Mikko, şefa Comisiei pentru relaţia UE-RM din cadrul PE, le-a spus liberalilor să nu mai facă atâta caz pentru patru morţi, pentru că la Erevan au fost mai multe victime. Tot ea a făcut o criză de isterie când a fost dusă la o întâlnire cu răniţii din 7 aprilie şi rudele celor sechestraţi, spunând că i s-a făcut o înscenare politică… Totodată, de la microfonul „Europei Libere”, Vladimir Socor spune că motivul revoltei tinerilor a fost „distracţia” şi că aceştia au fost influenţaţi de imagini televizate de la proteste din Occident. Minciuna este vădită, pentru că tinerii protestau contra fraudei electorale masive şi a tiraniei comuniste. O altă cauză a revoltelor este, pentru Socor, lipsa dotării poliţiei moldoveneşti cu „mijloace pentru controlul mulţimilor”. Adică, miliţienii lui Voronin nu au avut destule bâte ca să spargă capetele elevilor şi studenţilor. De asemenea, Socor ceartă liberalii că nu s-au delimitat mai devreme de violenţele din piaţă, sugerând în mod perfid, conform teoriilor lui Voronin, că aceştia le-ar fi aprobat…

Mai târziu, Kalman Mizsei, reprezentantul special al UE la Chişinău, şi-a depăşit grosolan mandatul, făcând presiuni asupra partidelor liberale pentru a vota alături de comunişti conducerea parlamentului, preşedintele şi guvernul. El şi-a mai permis să critice refuzul României de a semna Tratatul de bază cu RM (deşi politica externă este atributul statelor-membre, nu al UE) şi acordarea de cetăţenie română moldovenilor (deşi cetăţenia ţine de drepturile suverane ale statelor, iar UE nu are niciun amestec). Socor a repetat ca un ecou aceste teorii în mai multe articole şi declaraţii de-ale sale. Tot Socor minţea cu seninătate că Zinaida Greceanâi, candidata PCRM pentru funcţia de preşedintă a RM, ar fi „un tehnocrat independent”, când el însuşi ştie foarte bine că Greceanâi este o comunistă notorie, chiar dacă, întâmplător, nu are carnet de partid. „Tehnocrata” lui Socor a ameninţat mamele elevilor şi studenţilor care manifestau în piaţă cu „jertfe omeneşti”.

Independenta Greceanâi şi tycoonul Filat

După alegerile din 29 iulie, Mizsei a încercat din nou să-i facă pe politicienii din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) să se alieze cu comuniştii, spunând că vorbeşte în numele UE. În acelaşi timp, Socor explica pentru Omega Press (agenţia de ştiri a comuniştilor) că PCRM şi Voronin mai au un rol important de jucat în RM. Tot la Omega, politologul Alexander Rahr recita laude pentru Voronin, care „a reuşit să schimbe lucrurile în bine”. Când propaganda PCRM a dat semnalul discreditării liderilor liberali, Rahr şi Socor au prins mesajul din zbor. Pentru Omega, Rahr a făcut declaraţia incalificabilă pentru un analist serios, şi anume, că Mihai Ghimpu este „o persoană cu viziuni ultra-radicale”, iar menţinerea sa în funcţie „ar fi o catastrofă pentru Moldova” şi că UE nu îl va accepta. Astfel, Rahr se transformă într-un propagandist jalnic al PCRM şi preia diversiunea lansată de „Moldova 1″, care a rupt din context o declaraţie a liderului liberal.

În aceeaşi cheie, Socor scrie în „Eurasia Daily News” că premier în RM va fi Vlad Filat, „un bussiness tycoon”. Expresia e destul de peiorativă în engleză şi desemnează o persoană cu o avere uriaşă şi putere nelimitată, cuvântul fiind mai înainte folosit ca sinonim pentru Shogunul japonez. Dar dacă Filat, cu o tipografie la Iaşi, e „bussiness tycoon”, Socor nu ne spune ce este Oleg Voronin, care a jefuit două miliarde de euro de pe spinarea moldovenilor.

Saşa Rahr, agentul lui Putin

Ca şi „Radio Erevan”, Consiliul German pentru Politică Externă nu este o structură guvernamentală a Cancelariei federale de la Berlin, ci un ONG. Directorul programului Rusia/Eurasia de la această asociaţie, Alexander Rahr, nu e german, ci rus get-beget. Părinţii săi sunt Sofia Orehova şi Gleb Rahr, un rus emigrat în Germania, albgardist şi membru al organizaţiei naţionaliste Narodnîi Trudovoi Soiuz, afiliată armatei generalului Vlasov (un dezertor sovietic trecut de partea lui Hitler). Rahr junior este membru al Valdai Club, o structură de propagandă înfiinţată de Kremlin. În fiecare an, un număr restrâns de experţi, analişti, ziarişti din toată lumea, aleşi pe sprânceană, sunt invitaţi în Rusia, în condiţii de lux deşănţat, ca să se întâlnească cu Putin şi Medvedev – de facto, pentru a primi indicaţii despre mesajele propagandistice pe care trebuie să le emită în ţările lor. Anul trecut, tema a fost invazia Rusiei în Georgia. După ce a luat lumină de la Putin, Rahr declara că 80% dintre participanţii la reuniunea Clubului Valdai aprobă „intervenţia Rusiei în Osetia de Sud”. Cred şi eu, la cât caviar or fi înfulecat.

Reuniunea pe 2009 s-a ţinut recent, iar tema a fost energia (citeşte: mesajele pentru intoxicarea opiniei publice mondiale privind şantajul energetic al Moscovei). La 9 septembrie, împreună cu alţi 47 de invitaţi, Rahr s-a întâlnit cu Putin. Cu o slugărnicie dezgustătoare, Rahr l-a linguşit pe Putin, după care l-a întrebat ce presiuni să facă asupra cancelarului Angela Merkel în folosul Rusiei. Iată întrebarea lui pentru Putin: „Vă reamintesc, Vladimir Vladimirovici, că sunteţi primul care l-a sunat, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, pe preşedintele Bush şi i-a oferit cooperarea; vă reamintesc discursul dumneavoastră în Reichstag, când aţi propus eforturi comune ale europenilor şi ruşilor pentru modernizarea Siberiei… Dar în 2006 am văzut fricţiuni între Rusia şi UE, unii europeni vorbesc despre întărirea GUAM şi despre o componentă energetică a NATO. Ce credeţi că se întâmplă: este o ostilitate istorică faţă de Rusia, neînţelegere, lipsă de informaţii sau vechile prejudecăţi? Ce poate face Germania anul viitor, când va prelua preşedinţia UE, ce o sfătuiţi pe Angela Merkel?”. Aşadar, cu un asemenea discurs, Saşa Rahr e mai curând un şovinist velicorus şi un agent de influenţă al lui Putin personal, iar travestirea sa în analist german independent este o diversiune.

Komintern: Volodea Socor, a treia generaţie

Volodea Socor reprezintă a treia generaţie a unei familii care, la ordinele Kremlinului, luptă pentru distrugerea României. Bunicul său este Emanoil Socor, un agent al Kominternului implicat în atentatul cu bombă de la Senatul României din 1920, comis de bolşevicul Max Goldstein, potrivit istoricului Cicerone Ioniţoiu, fost deţinut politic şi militant al Partidului Naţional Ţărănesc. În complot a mai fost implicat Ilie Moscovici, bunicul celui care a devenit, în anii ’90, ministrul socialist francez Pierre Moscovici.

Emanoil Socor a fost co-proprietar al ziarelor antiromâneşti „Adevărul” şi „Dimineaţa”, de orientare kominternistă, ce militau pentru distrugerea României Mari şi alipirea Basarabiei la URSS. Fiul lui Emanoil Socor şi tatăl lui Vladimir Socor este Matei Socor care, încă dinainte de război, a fost membru al Partidului Comunist din România – formaţiune interzisă prin lege pentru că avea înscrisă în statutul şi programul său lupta pentru dezmembrarea României Mari, considerată stat imperialist. Matei Socor a fost arestat de autorităţile române pentru activităţi subversive antinaţionale, dar a fost eliberat în urma unor campanii internaţionale de presă orchestrate de Komintern. După instaurarea regimului comunist în România, Matei Socor a fost pus în fruntea propagandei comuniste, el ocupând funcţiile de preşedinte al Comitetului de Stat pentru Radiodifuziune şi cea de preşedinte al Uniunii Compozitorilor din România. Matei Socor este cel care a compus imnul de stat al Republicii Populare Române, intitulat „Zdrobite cătuşe”.

Analistul Volodea Socor este a treia generaţie. El a absolvit Liceul rus din Bucureşti, acolo unde se pregăteau toate odraslele ocupantului străin pentru a deveni noua elită a României. Pentru că era fiul lui Matei Socor, colegii de liceu îl porecliseră „fiul imnului”. Între timp, însă, la Bucureşti puterea a fost preluată de Nicolae Ceauşescu. Acesta, fiind de orientare naţional-comunistă, a epurat din toate structurile partidului şi statului pe toţi cei pe care-i bănuia că ar fi agenţii Moscovei. Clanul Socor a rămas fără privilegii, iar Volodea a părăsit România. A ajuns la Munchen, în studioul postului de radio „Europa Liberă”, unde a făcut joncţiunea cu Saşa Rahr, care se afla deja acolo…

Europeni cu ciorapi roşii

Socialista estoniană Marianne Mikko, fosta (după alegerile parlamentare europene din iunie) şefă a Comisiei pentru relaţia UE-RM din cadrul PE (înlocuită cu românca Monica Macovei) şi şefa misiunii PE la alegerile din 5 aprilie, a fost ziaristă comunistă pe vremea URSS. În funcţiile pe care le-a ocupat la PE, a avut constant un mesaj pro-Voronin şi antiromânesc… Din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a venit să observe alegerile din RM englezul David Wilshire care, în 2008, susţinea că Georgia a atacat Rusia. La APCE, el a refuzat să-l felicite pe spaniolul de Puig pentru alegerea în funcţia de preşedinte, motivând că-şi pregătise discursul în rusă (Wilshire îl susţinuse cu îndârjire pe rusul Margelov să ocupe acea funcţie), nu în spaniolă… Delegaţia OSCE la alegeri a fost condusă de grecul Petros Efthymiou, fost ministru în guvernul socialist al lui Papandreu, cel mai antiamerican şi prosovietic din UE şi NATO. Efthimyou a militat în rândurile extremei stângi încă din anii ’70, de pe vremea regimului coloneilor. În prezent, grecul şochează opinia publică mondială prin declaraţiile sale antiisraeliene, antisemite şi antiamericane…

Moldovenii s-au ţinut tari

Aşadar, împotriva liderilor partidelor liberale din RM s-au exercitat presiuni infernale din partea regimului comunist al lui Voronin, a Moscovei, dar şi a unor demnitari europeni care şi-au vândut sufletul Satanei. Aceşti lideri, însă, au rezistat şi chiar au biruit o formidabilă maşinărie de propagandă internaţională. Liberalii au refuzat să recunoască frauda din 5 aprilie şi n-au participat la alegerea preşedintelui RM, provocând alegeri anticipate. După scrutinul din 29 iulie liberalii au reuşit să formeze o coaliţie majoritară împreună cu PDM. Reprezentantul UE, precum şi ambasadorul american, au făcut presiuni publice asupra AIE ca să negocieze cu PCRM. AIE a ignorat aceste presiuni, ba mai mult, Vlad Filat a dat o declaraţie prin care le reproşa occidentalilor că nu fac mai multe presiuni asupra lui Voronin şi PCRM.

Acum la Chişinău se va instaura un guvern necomunist care va încerca să scoată ţara din dezastrul provocat de regimul corupt şi abuziv al lui Voronin. Toate acestea nu ar fi fost posibile dacă moldovenii ar fi cedat presiunilor, ameninţărilor sau promisiunilor străinilor, de a ceda în faţa PCRM.

Moldovenii ştiu că străinii sunt preocupaţi doar de interesele lor personale sau ale statelor pe care le reprezintă, şi le pasă mai puţin de soarta Moldovei. Singurul sprijin sincer vine din partea României, căci sângele apă nu se face.
sangele apa nu se face basarabia republica moldova miting

Autor: George Scarlat
Sursa: Timpul

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ