Medvedev acuza Romania de amestec "in treburile interne" ale Chisinaului

0
32

Rusia acuza fortele speciale romane ca au provocat dezordine la Chisinau, dupa alegerile parlamentare din aprilie, a declarat, miercuri, consilierul pe probleme diplomatice al presedintelui rus, Serghei Prihodko (RIA Novosti, Regnum, MOLDPRES, , UNIMEDIA, Jurnal.md, POLITIK.MD, HotNews, REALITATEA.NET).

Disputa diplomatica dintre Chisinau si Bucuresti s-a mutat la Moscova si Bruxelles, continuand sa fie subiectul de prima pagina a ziarelor ruse si europene. Dupa o oarecare stabilitate la nivelul discursurilor oficialilor rusi, acestia au initiat un nou atac la adresa autoritatilor romane, incercand sa forteze Uniunea Europeana sa ia masuri politice impotriva unui stat membru. Moscova se declara indreptatita sa supuna dezbaterii acest subiect, exact in aceeasi maniera precum Uniunea Europeana a procedat in cazul rezboiului ruso-georgian. In perioada premergatoare Sumitt-ului Uniunea Europeana – Federatia Rusa, care a fost organizat in orasul Habarovsk, atat presedintele rus, Dmitrii Medvedev, cat si apropiati ai sai, au facut declaratii dure, prin care acuza Romania de amestec in treburile interne ale statului vecin. In acest context, adjunctul ministrului rus de externe, Alexandr Grusco, a precizat ca Moscova cere cu insistenta Uniunii Europene sa faca presiuni asupra Romaniei pentru ca cea din urma sa recunoasca definitiv independenta Republicii Moldova: “Am intrebat si vom intreba in continuare partenerii nostri europeni daca isi asuma responsabilitatea pentru actiunile statelor membre, care pun sub semnul intrebarii ordinea de dupa razboi si granitele.”Moscova se declara nemultumita de inactiunile Uniunii Europene la adresa Romaniei si cere luarea unor masuri si decizii concrete de sanctionare pentru ca Bucurestiul nu doreste sa clarifice disputele pe care le are cu Chisinaul. Ambasadorul rus la Uniunea Europeana, Vladimir Cijov a mentionat, la randul sau, ca tensiunile cu Republica Moldova sunt amplificate intentionat. Readucerea in discutie a tratatului de baza si a tratatului de frontiera dintre Republica Moldova si Romania, mai degraba refuzul de semnare a acestora, de catre presedintele roman Traian Basescu, ar fi cel mai bun argument in sustinerea pozitiei ruse.
In Declaratia Guvernului de la Chisinau se mentioneaza urmatoarele:
“În întreaga perioada de la proclamarea Independentei Republicii Moldova, conducerea României a lansat în repetate rînduri declaratii fara echivoc privind asimilarea inevitabila a Moldovei de catre România, imposibilitatea principiala de solutionare a problemei transnistrene si, în mod corespunzator, despre „reunirea” Moldovei cu România, drept singura perspectiva europeana palpabila pentru R. Moldova.
Toate aceste declaratii erau însotite de practica politicii externe specifica României fata de Republica Moldova, care se rezuma la refuzarea semnarii Tratatului politic de baza si a Tratatului de frontiera cu Republica Moldova, la acordarea masiva a cetateniei române pentru cetatenii Republicii Moldova, la amestecul activ în procesele de politica interna din tara noastra.”

Acestea nu sunt singurele acuze aduse guvernarii de la Bucuresti. Serghei Prihodko, consilierul presedintelui rus a mai mentionat ca: “Romania a turnat intentionat si fara rusine gaz pe foc, provocand grupurile de tineri si miscarile la protest care au devenit violente. Ne displace faptul ca impotriva unui stat prieten, membru al Comunitatii Statelor Independente, se duce o asemenea politica… .”
Ministrul roman de externe, Cristian Diaconescu a declarat ca Romania nu va raspunde “exercitiilor provocatoare” care vin dinspre Moscova, Chisinau sau Kiev, mai ales ca aceste acuze nu au fost comunicate partii romane pe canale diplomatice:
“Avem structuri permanente de dialog la Consiliul Europei, in Comisia Europeana, la Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, care adreseaza exact aceste temeri, chestiuni legate de vecinatatea spatiului euroatlantic, aspecte privind dezvoltarile de securitate in mai multe tari. In aceste structuri, in acest moment, nu se discuta absolut nimic in sensul acestei retorici. Kievul a tinut sa amplifice disputele diplomatice dintre Moscova si Bucuresti, prin sublinierea faptului ca se simte amenintata militar de cei doi vecini: Romania si Federatia Rusa. Ministrul ucrainean al apararii, Iurii Ehanurov a atentionat ca posibilii inamici ai armatei tarii sale sunt cele doua state care au pretentii asupra teritoriului ucrainean, facand aluzie la Bucovina, Cetatea Alba, dar si la Crimeea. Ministrul roman de externe a combatut acestea, negand orice afirmatii de acest gen, insistand si asupra faptului ca autoritatile romane vor cere explicatii celor ucrainene pentru declaratiile facute in presa. In cazul Ucrainei aceste acuzatii nu sunt decat retorica, din simplul motiv ca Ucraina se afla in campanie electorala, iar asemenea afirmatii pot destabiliza nu doar relatiile diplomatice dintre cele doua state vecine, consecintele de politica interna fiind mai importante.

Dupa evenimentele de la Chisinau din 7 – 8 aprilie 2009 solutionarea conflictului transnistrean parea sa se amane pe termen nelimitat. Cu toate acestea, unii experti rusi sustin ca opinia publica internationala trebuie sa fie pregatita pentru faptul ca Federatia Rusa va recunoaste independenta acestei regiuni separatiste. Modest Koroliov, expert rus, a declarat in cadrul unei mese rotunde, ca evenimentele de la Chisinau nu trebuie sa fie percepute altfel decat un proces de unificare al Republicii Moldova cu Romania in viitorul apropiat, iar in aceste conditii problema statutului viitor al Transnistriei capata un caracter de maxima acutizare. Acelasi expert rus a mai tinut sa precizeze ca autoritatile nerecunoscute de la Tiraspol in nici un caz nu trebuie sa accepte scenariul care a avut loc la Chisinau, doar asa Transnistria va putea sa ramana o insula de stabilitate, avand in vedere ca in dreapta sa se afla Moldova, iar in stanga Ucraina.

Dupa aceste afirmatii dure aduse la adresa autoritatilor romane este clar ca la Moscova se pregateste un nou plan “Kozak” sau un scenariu de recunoastere a statalitatii regiunii transnistrene, pe care aceasta il va impune opiniei publice internationale ca si in cazul Abhaziei si Osetiei de Sud, altfel de ce problema Republicii Moldova ar fi fost inclusa in acelasi pachet de discutii cu Georgia in cadrul Sumitt-ului Uniunea Europeana – Rusia?

Angela GRAMADA, 24 mai 2009 – Centrul de studii est-europene si asiatice

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ