Mihai Ghimpu: „Dacă cetăţenii vor dori Unirea, nu îi va opri nimeni“

0
7

Preşedintele Ghimpu spune că în lumea de astăzi cea mai puternică armă este voinţa oamenilor.

Lider al Partidului Liberal, formaţiune extraparlamentară până la alegerile din aprilie 2009, Mihai Ghimpu, 58 de ani, a ajuns în doar câteva luni pe cea mai înaltă treaptă a puterii din Republica Moldova. La sfârşitul lui august era ales preşedinte al Parlamentului, iar pe 11 septembrie, în urma demisiei lui Vladimir Voronin, devine preşedinte interimar al ţării.

Ascensiunea sa spectaculoasă s-a petrecut pe un fundal politic tensionat. Imposibilitatea alegerii preşedintelui în Parlament a scufundat Republica Moldova într-o complicată criză constituţională. În acelaşi timp, ţara este afectată de o criză economică profundă care face şi mai dificilă viaţa cetăţenilor celui mai sărac stat european.

Ovidiu Nahoi: Dacă vreodată se va face unirea, v-aţi pus problema care va fi poziţia Republicii Moldova în România?

Mihai Ghimpu: Aceasta rămâne la discreţia timpului şi a cetăţenilor. Dacă or să dorească cetăţenii, şi în primul rând cei ai Republicii Moldova, nu îi va opri nici NATO, nici Federaţia Rusă, nici Bucureştiul. Eu ştiu un lucru, timpul lucrează în favoarea a ceea ce discutăm noi acum. De ce credeţi că a spus un deputat comunist că dacă se include limba română în Constituţie, înseamnă un prim pas spre unirea cu România? Noi vorbim româneşte. În Declaraţia de Independenţă votată în 1991 se vorbeşte despre limba română. A însemnat asta unirea cu România?

Nu, iată au trecut 20 de ani. Dar ei înţeleg că timpul lucrează, se schimbă generaţiile, oamenii cunosc adevărul, nu mai pot fi manipulaţi. Mai pot crede oamenii, aşa cum se spune pe ecranul televizorului, că România este ultimul imperiu, duşmanul celor care locuiesc în Republica Moldova? Trebuie să le oferim oamenilor posibilitatea să se informeze, iar oamenii să decidă. Am constituit Comisia de Cercetare a crimelor comunismului, care va scoate la iveală ce s-a întâmplat. Bătrânii au votat cu comuniştii, cu toate că pe ei i-a dus în Siberia, dar copiii lor nu ştiu despre toate astea. Întotdeauna timpul lucrează pentru adevăr.

O.N.: Mai aveţi o piatră legată de picior, Transnistria. Unii vorbesc despre modelul cipriot. Credeţi că funcţionează în cazul Moldovei sau care este modelul pe care îl vreţi dumneavoastră?

Nu ştiu dacă funcţionează, mie mi se pare că UE a greşit puţin în acest caz. Eu sper că, între timp, Uniunea Europeană va fi mai insistentă în soluţionarea problemei Transnistriei. Depinde mult de poziţia Uniunii Europene, de poziţia Statelor Unite. Depinde de condiţiile de viaţă pe care o să le oferim noi cetăţenilor noştri de aici, pentru ca lumea să vadă ce înseamnă democraţie.

Astăzi cea mai mare putere sunt cetăţenii, nu tancurile. Ce poate să-i facă pe oameni să-şi schimbe mentalitatea? Acolo totul e în mâna lui Smirnov. Dar dacă aici o să fie o altă situaţie, atunci lumea o să poată să facă o comparaţie.

Ion.M.Ioniţă: Ce faceţi cu „maica” Rusia?

Rusia nu o să meargă peste oameni. Dacă se pornesc oamenii, nimeni nu-i mai poate opri. Eu sper la o înţelegere cu Federaţia Rusă. Trebuie să discutăm şi cu ruşii, este obligatoriu. Eu tot timpul spun că Federaţia Rusă are cu ce se mândri, nu trebuie să se mândrească pentru că are tancuri de pe vremea lui Stalin sau că are arma inventată pe timpul lui Petru I.

Are literatură, are cultură, are cinematografie. Nu trebuie azi să fii tare şi mare cu arma. De fapt, arma este poporul talentat care a dezvoltat acest stat. Şi în afară de aceasta, este importantă poziţia Statelor Unite şi a Uniunii Europene, pentru că vedeţi formatul de negocieri 5+2 nu funcţionează.

O.N.: Aţi accepta o separare a Transnistriei?

Nu acceptăm şi nimeni nu va accepta lucrul ăsta. Ar însemna să rămână un teritoriu necontrolat, dirijat în continuare de Federaţia Rusă. Ar mai însemna instabilitate la hotare. Nu o să accepte nici Uniunea Europeană, nici Statele Unite ale Americii. Noi trebuie să rezolvăm acest conflict pe cale paşnică, iar soluţia nu poate fi alta decât cea bazată pe dreptul internaţional. Ce vrea Federaţia rusă, confederaţie, federaţie, asta nu se poate. Eu sunt jurist, eu ştiu ce înseamnă federaţie sau confederaţie. Ele se formează pe baza unor state fondatoare şi cine are dreptul să fie fondator, are şi dreptul să desfiinţeze.

I.M.I. Cum vedeţi peste câţiva ani România şi Republica Moldova?

În 2018 vreau să le văd aşa cum vreau eu. O să vedem. Realitatea este mai puternică. Aşa a fost şi cu Germania. Cine mai credea că o să vină anul în care zidul ăla o să dispară?

Ce aşteptăm de la România?

Sunt lucruri foarte importante. Conectarea la gazoductul european, ceea ce ar însemna pentru noi o a doua sursă de gaz. Începând cu 2011, Gazpromul ne va cere preţul european la gaze. Și nu o să mai fie 250, o să fie peste 400. Păi, haideţi să facem alegeri după ce majorează preţul la gaze și să vedem cine câștigă. Acum, puţin a fost majorat preţul la gaze și leul a suferit și preţurile au crescut.

La fel de importantă pentru noi este conectarea la reţelele electrice. Noi am mai fost salvaţi de România și mi se pare că și acum mai suntem datori vreo 30 de milioane de dolari. Avem nevoie de România în folosirea fondurilor europene. Sunt bani europeni alocaţi României, pe care aceasta nu îi poate folosi decât în colaborare cu ţările învecinate.

O.N.: Spuneaţi că 70% din cetăţenii Republicii Moldova vor în UE. Dar în privinţa NATO, care este situaţia?

Creşte procentul celor care sunt în favoarea NATO. Acum este de 30% . Cetăţenii vor să intrăm în Uniunea Europeană. Uitaţi-vă câte familii avem noi distruse, familii care se destramă pentru că părinţii sunt plecaţi în străinătate la muncă. Copii care nici nu cunosc faţa mamei. Republica Moldova nu este un stat care poate deveni frica cuiva, a Europei, a Statelor Unite, a Rusiei, a Ucrainei, a României, Doamne fereşte!

I.M.I.: Renunţaţi la neutralitate?

Nu.

I.M.I.: Şi cu NATO cum faceţi?

Eu sunt convins că, dacă vine ziua în care noi va trebui să aderăm la Uniunea Europeană şi ni se va spune că trebuie mai întâi să intrăm în NATO, atunci cetăţenii vor vota pentru NATO. Pe ei nu-i interesează cum, prin NATO ori nu. Dacă este o piedică, trebuie să o înlăture.

I.M.I.: Republica Moldova îşi pune mari speranţe în ceea ce priveşte drumul spre Uniunea Europeană. Dar Uniunea Europeană vrea să integreze Moldova?

Ei nu vor, dar vreau să vă spun că depinde mult de noi, de ceea ce o să facem noi acasă. Să aducem Republica Moldova la standardele europene, noi fiind în afara UE, asta cred că va grăbi procesul de aderare. Faptul că avem această majoritate parlamentară care a constituit şi guvernul ne-a dat posibilitatea să oferim instituţiilor europene credibilitatea puterii în Republica Moldova, ceea ce a dus şi la semnarea memorandumului cu FMI şi la obţinerea de fonduri de la Bruxelles.

O.N.: Care este proiectul pe care l-aţi prezentat Uniunii Europene?

Este programul pe care Alianţa pentru Integrare Europeană şi l-a asumat. Am obţinut banii de la Uniunea Europeană, dar eu nu vreau să rămână doar pe hârtie această decizie. Fondurile nu vin foarte uşor. E o birocraţie care de multe ori duce la întârzieri, astfel încât banii ajung după încheierea mandatului pe care ţi l-au încredinţat alegătorii.

„Am scăpat de propaganda lui Voronin”

Avem multe probleme, important este că nu mai există propaganda din timpul lui Voronin, care prezenta România ca ultimul imperiu european şi alte prostii de genul acesta. Ştiţi, eu văd România ca pe ţara românilor. Din păcate, o ţară care a suferit de pe urma politicilor imperiale, care au dus şi la ruperea Basarabiei. Îmi spunea odată Vladimir Jirinovski: dacă va veni timpul ca noi să întoarcem Basarabia, o întoarcem turcilor. Ei… i-am zis, vezi, Volodea, că lucrurile nu stau aşa. Aici e problema, că s-a întâmplat ce s-a întâmplat, că suntem două state româneşti cu aceeaşi limbă şi aceleaşi tradiţii.

De ce să nu ne înţelegem? Fraţii trebuie să se înţeleagă şi să se ajute. Aceasta a fost o politică pe vremea URSS şi preluată de Voronin. E drept, sunt oameni, crescuţi sub influenţa sovietică, precum copacul strâmb la umbră. Ei nu pot fi schimbaţi uşor. Dar oamenii cu carte şi cei tineri înţeleg că nu putem avea cu România decât relaţii foarte bune. Cu atât mai mult cu cât România este ţară membră a Uniunii Europene şi putem beneficia de ajutorul acestui stat. De exemplu, nu mai trebuie atâţia bani ca să traducem acquis-ul comunitar, mii de pagini, îl putem lua gata tradus din
România.

I.M.I.: Ce faceţi în plan politic? Până acum nu aţi găsit nicio soluţie pentru ieşirea din impasul constituţional în care se găseşte ţara.

Dacă ar fi fost ales preşedintele, cred că altele ar fi fost astăzi rezultatele. Oricum, eu cred că vom depăşi şi această problemă.

I.M.I.: Totuşi, sunteţi într-o situaţie de criză constituţională, iar comuniştii au declarat deja mobilizarea pentru alegerile anticipate.

Comuniştii nu vor reveni la putere. Eu nu sunt atât împotriva alegerilor anticipate, ci pentru întărirea stabilităţii într-un timp foarte scurt prin alegerea preşedintelui. În varianta înaintată de mine, modificarea Constituţiei înseamnă că, la sfârşit de iunie, început de iulie, noi avem preşedinte. Vedeţi, până pe 16 iunie este o situaţie politică, nu se poate dizolva Parlamentul şi au spus acest lucru Curtea Constituţională şi Comisia de laVeneţia, şi alta va fi situaţia după 16 iunie.

I.M.I.: Ce veţi face atunci, dizolvaţi sau nu Parlamentul?

Eu vreau să vă spun că aici e problema şi îmi pare rău că membrii Comisiei de la Veneţia nu acceptă să discutăm mai profund lucrurile. Varianta mea înseamnă să avem un nou text constituţional, o normă nouă. Comisia de la Veneţia vorbeşte despre modificarea Constituţiei, noi vorbim despre adoptarea unei noi Constituţii. Sunt lucruri diferite. Noi vrem o lege nouă, nu modificarea actualei legi. Adoptarea Constituţiei în vigoare s-a făcut în baza unor prevederi care spun că votul pe articole se face cu majoritate de jumătate plus 1, iar în ansamblu este nevoie de o majoritate de două treimi. Acum, noi vrem să mergem cu aceeaşi majoritate pe articole, dar, în loc de vot final cu două treimi în Parlament, să mergem la referendum.

I.M.I.: Nu este nicio şansă să ajungeţi la un acord cu Partidul Comuniştilor astfel încât să votaţi Constituţia cu două treimi?

Să vedem, putem cădea de acord, dar nu cred în ei. E un joc în care ei vor să câştige timp până la 16 iunie. Eu vreau să conving Comisia de la Veneţia şi Uniunea Europeană că noi procedăm constituţional dacă mergem la referendum. Dar, în afară de asta, eu sunt obligat să dizolv Parlamentul după data de 16 iunie. Proiectul meu vine să soluţioneze problema până la 16 iunie, pentru că nu vor fi anticipate dacă vom avea o altă Constituţie.

Testul Adevărului

Între CSI şi Uniunea Europeană

1 CSI, alternativă la UE? Partidul nostru se pronunţă pentru ieşirea Moldovei din CSI. Dar în cadrul alianţei de guvernare am găsit un consens, aşa încât am ajuns la concluzia că, măcar pentru moment, apartenenţa la CSI nu reprezintă un pericol. Eu am condus, chiar la Chişinău, reuniunea CSI. Şi voi merge şi la Moscova. Dar m-am limitat numai la ceea ce a semnat preşedintele Mircea Snegur la Alma Ata în 1991. Suntem parte a CSI doar pe problemele economice. În rest, celalalte nu merg. Nicicum nu poate oferi CSI-ul Republicii Moldova ceea ce ne oferă Uniunea Europeană. Iar cetăţenii înţeleg şi ei lucrul acesta, de aceea peste 70 la sută din ei se pronunţă pentru aderarea la Uniunea Europeană. Mai ales că mulţi dintre ei au văzut cu ochii lor cum este viaţa acolo. Nu mai e ca pe vremea URSS, când li se vorbea doar de putregaiul capitalist.

2 Termen pentru aderarea la UE. Sunt împotriva alegerilor anticipate, nu fiindcă le vom pierde. Ci pentru că vom pierde timp. Politicienii şi funcţionarii se vor gândi la locurile lor şi nu vor mai lucra pentru integrarea europeană. Dacă vor fi proiecte de legi ale reformei, nepopulare, ce deputat le va vota înainte de alegeri? Dacă noi, în trei, patru ani, vom schimba lucrurile, Uniunea Europeană va vedea că aici domneşte legea, presa e liberă, economia e liberă. Atunci care ar fi motivul să spună că nu avem dreptul să fim primiţi?

3 Schimbări. Noi am oprit monopolul lui Voronin, în ceea ce priveşte importul de carne, de pește, am stopat contrabanda cu ţigări. Am oferit agenţilor economici posibilitatea să activeze în baza legislaţiei și a propriilor capacităţi, ceea ce cred că este mult. Peste un timp se va simţi această libertate pe care am oferit-o noi agenţilor economici Noi avem nevoie de investiţii străine. Fără investiţii, numai cu împrumuturi nu putem depăși criza. Creditele merg pe umerii copiilor, și nu e prea bună treaba aceasta. Dar în situaţia în care suntem nu avem altă soluţie.

Sursa: Adevărul

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ