Mircea Druc: Independența Republicii Moldova este doar un bluf

0
3

„Republica Moldova și independența? Mi-e rușine să vorbesc pe asemenea teme! Ce independență? Care? Până și formularea aceasta mă deranjează. Ce anume vă face să credeți că Republica Moldova este independentă? Și Transnistria are ministere, armată, președinte, capitală: au tot. Dar, de fapt, totul nu-i decât un bluf, o ficțiune. Din punctul meu de vedere, Republica Moldova nu este independentă”, a declarat deputatul primului Parlament al Republicii Moldova, Mircea Druc, în cadrul ediției de luni, 26 aprilie, a emisiunii „Chestiunea Zilei”, la Jurnal TV.

Fostul prim-ministru al RSSM spune că a revenit în Moldova pentru a semna din nou Declarația de Independență doar din respect față de foștii săi colegi. „Am fost și voi fi întotdeauna un unionist. Și îmi pare rău că România a fost prima care a recunoscut independența Republicii Moldova. De fapt, SUA aveau pe atunci un plan, să-l salveze pe Gorbaciov și URSS, cerând independența țărilor Baltice. Acestea însă aveau menirea să spună că sunt de acord să se rupă de la URSS, doar că mai au o rudă săracă – Basarabia. Din păcate, România, deși știa despre acest plan, s-a grăbit și, după întâlnirea celor trei lideri de stat, ai Rusiei, ai Ucrainei și ai Bielorusiei la Belovejskaia Pușcia, precum și alte țări, au recunoscut independența Republicii Moldova, țări care până atunci erau în așteptare”, spune Mircea Druc.

Fostul deputat susține că aceasta nu a fost unica gafă a Bucureștiului. „În martie 1991, când noi îi refuzam lui Gorbaciov participarea la referendumul ce trebuia să mențină ca structură URSS-ul, Bucureștiul ratifica tratatul de bază cu URSS-ul, bucurându-se că au luat-o înaintea Bulgariei și a Cehoslovaciei”, spune fostul deputat.

În replică, deputatul neafiliat, Victor Stepaniuc, a ținut să menționeze că România a acționat în 1991 conform situației geopolitice de atunci. „Nimic din ceea ce se întâmpla în 1991 nu depindea de România. Majoritatea parlamentară din 1991 tot era antiunionistă. Chiar și pe atunci erau acele două extreme care au și definit caracterul trunchiat al Republicii Moldova, din punct de vedere teritorial”, spune Stepaniuc.

Mircea Druc avea și el un plan de unificare a Moldovei cu România, plan care a fost dat peste cap de puciul lui Enaev. „Dacă puciul avea loc puțin mai târziu, și eu rezistam ca prim-ministru până în august, convocam pe toți cei care au participat la Marea Adunare Națională și îi spuneam lui Snegur că toți au venit și așteaptă să le spunem că am votat trei lucruri: reconfirmarea actului unirii din 1812, respingerea ultimatumului sovietic din 26-27 iunie 1940 și desprinderea ireversibilă de URSS și de promovarea independenței. Iar Bucureștiul nu avea decât să spună că a luat act de voința Parlamentului de la Chișinău și acceptă această voință ca pe o realitate”, a conchis Mircea Druc.

sursa: jurnal.md

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ